Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Dialog cu Părintele Necula

„Lumea rezistă prin iubire atinsă de vesnicie, nu de parametrii unui plan de afaceri!“

Sfintite Părinte-profesor Constantin-Valer Necula, ati absolvit Facultatea de Teologie „Andrei Saguna“ din Sibiu si sunteti conferentiar universitar doctor în teologie, specializatea catehetică-omiletică si pedagogie crestină, la vechea Academie Andreiană. Ati scris nenumărate volume de studii în domeniile de expertiză amintite, si multe cărti pentru copii si tineri. Pe lângă traducerea de cărti, ati publicat studii de specialitate si recenzii în limbile franceză, italiană, germană. Sunteti cunoscut în Tară si în străinătate, prin conferinte, emisiuni de radio si televiziune, la posturi nationale si internationale. La Sibiu, sunteti una din cele mai active prezente în spatiul public, slujind în biserici si vorbind în cele mai diverse locuri, unui public tot mai numeros si mai interesat de acest mod oarecum inedit la noi, după iesirea din comunismul ateist, prin care preotul îsi continuă menirea între concitadini. Slujirea aceasta vie aduce Biserica între enoriasi, dincolo de asteptarea permanentă, firească, a credinciosilor în biserici. Nu putine sunt si articolele semnate în cotidianul sibian TRIBUNA, în ultima vreme.
Vă rog să răspundeti, în acest dialog, la câteva întrebări pe care le ridică societatea de astăzi!

Mihai Posada: Insatietatea, în special setea de îmbogătire, îl transformă pe om în fiară. În vreme ce lacomii plutocrati minoritari se îmbogătesc inimaginabil, majoritatea populatiilor Globului sărăcesc dincolo de orice limite. Omenia, consonantă cu „frumusetea cea dintâi“, are între valorile morale sădite de Dumnezeu în om, la zidirea lui: iubirea de străini/oaspeti, tinerea cuvântului dat, facerea de bine, sentimentul onoarei, dispozitia de jertfă, înfrânarea, spiritul dreptătii, mărinimia, modestia, umilinta, credinta în Dumnezeu – asa cum preciza teologul George Racoveanu într-o conferintă tinută în septembrie 1961, la Cŕ Foscari, în frumoasa Venetie, la una din sedintele Societătii Academice Române. Dar calitătile enumerate aici nu sunt pe placul plutocratiei pe care o deranjează credinta în Dumnezeu, ca insubordonare la servirea propriilor interese. De aici, respingerea iconoclastă si refuzul catehizării în scoli, îndepărtarea prin toate mijloacele a oamenilor de Dumnezeu: cultivarea mercantilismului, urii, călcării pe cadavrul aproapelui, desfrânării, necredintei, orgoliului si altor forme ale prostiei.
Capitalul imens poate cumpăra guverne, state, politici, poate finanta/provoca războaie si revolutii. Sclavagismul economic găseste si caută noi piete de desfacere si mână de lucru mai ieftină. Revolutiile si războaiele garantează piete de desfacere si mână de lucru. Profitul decent de zece, cincisprezece la sută i-a devenit insuficient, minoritatea plutocrată renuntă să mai producă în tările subdezvoltate, unde profitul de câteva sute la sută îi pare jenant. Acum, îsi mută afacerile în tările lumii a treia, a patra..., cum este Cambodgia, unde pe câtiva bănuti salariu, scoate profit ce tinde spre o mie la sută.
Ce argumente are Biserica pentru aplanarea acestor inechităti sociale majore si pentru refacerea structurii morale firesti în ordine ontologică?

Părintele Necula: Biserica este dintotdeauna „hârtia de turnesol“ a vietii si a prezentei lui Dumnezeu în lume. Pentru Ortodoxia românească spatiul de influentă este mult mai mic, aproape inexistent raportat la marile culoare de emisie ale catolicismului, de exemplu. Dar aceasta nu înseamnă că nu a dezvoltat o gândire socială. Biserica încheagă răspunsurile sale, în primul rând, prin propovăduire si faptă. Simplul fapt că atât interbelic cât si în perioada comunistă ea a vestit Evanghelia lui Hristos, dimensiunea eshatologică a vietii si frumusetea Învierii ca fundament al vietii vesnice, este un efort care merită retinut. Construirea de scoli si sisteme de pedagogie, inclusiv pedagogie socială, investirea cu morală a proiectelor economice – cine-si mai aduce aminte azi de „Banca Albina“ din Transilvania, pilon de rezistentă în finantarea independentei economice a românilor din Ardeal, constituirea unei prese bisericesti rezistente la virusarea liberalismelor ideologice – cine-si mai aduce aminte azi de celebrele editoriale anti-comuniste din Telegraful Român în anii 1930-1941, pentru care oamenii au plătit cu ani grei de temnită, cimentarea comunitătilor pe linia de fortă a moralei crestine sunt doar câteva din ancorele practice ale acestei gândiri sociale. Pentru biserică omul rămâne om, „măcar, desi, poartă rănile păcatelor“. Dincolo de aspectele economice, omul rămâne si lucrarea iconomiei lui Dumnezeu, a purtării Sale de grijă. Aici este misiunea Bisericii, nu poate construi o contra-ideologie, nu este misiunea ei. Poate că e momentul chiar să ne delimităm de constructii perene, să ne reluăm pacea educatională din care s-au născut adevăratele solutii în educatia socială.

Mihai Posada: Lăcomia minoritarilor plutocrati a generat criza economică profundă la sfârsitul celui de-al doilea si începutul celui de-al treilea mileniu crestin, pentru „salvarea“ băncilor în care marele capital este depozitat, prin spolierea populatiilor la nivel global. Dacă până pe la mijlocul veacului trecut, se putea trăi din dobânda girată de băncile care gestionau un depozit financiar substantial, astăzi băncile sunt institutii de cămătărie legalizată, întrecându-se care mai de care să atragă clienti la împrumuturile oferite, în timp ce dobânda a devenit negativă. Camăta, despre care scria nefericitul Ezra Pound, într-unul din Cantos-urile sale, înfierând-o. În perioada interbelică la noi, economisti de talia unor intelectuali ai Bisericii luptătoare precum Petre Tutea sau Mircea Vulcănescu au încercat să impună „primatul spiritualitătii“, în mentalul colectiv, împotriva tăvălugului materialist. Legea 217/2015 îi socoteste între persoanele vinovate de săvârsirea unor infractiuni contra păcii si omenirii, si ne interzice să le îmbrătisăm ideile de spiritualitate, desigur crestină. Nu uităm că Acela care a intrat cu biciul între tejghetarii Templului este Dumnezeu Fiul Omului însusi. Dacă spiritualitatea acelora nu este bună, cu ce metode spirituale va lupta Biserica lui Hristos contra hegemoniei financiare anticrestine, antiumane contemporane?

Părintele Necula: Nu sunt un specialist în solutii spirituale la ispitele capitalismului, de nici un fel. Sunt adeptul unei spiritualităti mai ample decât a celei interbelice. Nu doar hegemonia financiară este anticrestină. Eu cred că Biserica are suficiente mijloace de a întâmpina corect dictaturi ori depresii sociale. Liturghia, rugăciunea comunitară, scoala catehetică si omilia serenă sunt mijloace permanente de rezistentă structurală împotriva unor astfel de presiuni. Apoi suntem deja în situatia de a avea o serie de economisti si specialisti în analiză economică care au asumat Evanghelia drept o sursă de gândire prioritară. Biserica are ca misiune nasterea si sustinerea unor astfel de vocatii. Ea nu este un opozant de meserie. Ci o pepinieră de vocatii atente, lipsite de concupiscenta la păcatele veniale ale sistemelor ideologice ori de indulgentă morală.

Mihai Posada: S-a spus, într-o vreme, că numai noi, ortodocsii din Răsăritul Europei, suntem singura Biserică fără sfinti proprii. Au fost apoi canonizati, pe rând, Sfintii Crestini prigoniti de romani, Sfintii Voievozi si Domnitori prigoniti de otomani, Sfintii Mucenici prigoniti de austro-ungari. Au plecat la Domnul, în ultimele decenii, o serie de figuri din cinul monahal ori numai trăitori crestini martirizati în puscăriile politicii care ne-a schimonosit spiritual vreme de peste jumătate de veac. Pe multi din acestia, poporul dreptcredincios îi cinsteste ca pe niste sfinti.
Ce îi împiedică azi, pe mai marii Bisericii Ortodoxe Române, să îi treacă în sinaxar, cu acte în regulă, pe Sfintii Martiri prigoniti de comunistii atei? Iată, de exemplu, desi aproape necunoscut încă astăzi, Sfântul Ioan de la Prislop a fost canonizat înaintea lui Arsenie Boca. Pe lângă Părintele Arsenie, vorbim de arhimandritul Iustin Pârvu, de Valeriu Gafencu, de toti cei sacrificati întru credinta lor nestrămutată în Dumnezeul Treimii, de jertfa lor fizică si psihică, în închisorile de exterminare de la Pitesti, Aiud, Suceava, Sighet, Gherla, Târgsor, Mislea si celelalte, de la Canal...

Părintele Necula: Biserica are alt ritm de canonizare decât reflectia socială. Canonizările în Ortodoxie nu sunt depuneri de candidatură în vreun Parlament select. Sfintenia este împreună-lucrarea firii umane cu harul lui Dumnezeu. Distinctia în cazul Sf. Ioan de la Prislop – Părintele Arsenie Boca e simplă. Încercatul Avvă Ioan este canonizat la vremea la care Părintele Arsenie înfrunta sistemul comunist. Sfintii nu functionează singuratici. Ei sunt împreună-lucrători ai Împărătiei lui Dumnezeu. Se sprijină si ne sprijină. Cât despre sfintii închisorilor ei sunt deja canonizati în cel mai important calendar al Bisericii: inima credinciosilor. Minunile lor, atitudinea lor demnă, sporesc demnitatea noastră si gândul nostru la mântuire. Aici graba chiar strică treaba. Exemplul Bisericii Ortodoxe Ruse, care a înfiintat o comisie de de-canonizare acolo unde s-a grăbit trebuie să ne dea mai mult de gândit.

Mihai Posada: Prigoana crestinilor în alte tări înseamnă, astăzi, arderea bisericilor si răstignirea, sau uciderea întregii populatii locale de credinciosi.
Ce atitudine a luat, ia, va lua BOR?

Părintele Necula: Biserica Ortodoxă Română este în comuniune de har si în continuu dialog de întrajutorare cu astfel de situatii. Sprijinul în bani si alimente acordat unor astfel de comunităti, misiunea permanentă – inclusiv diplomatică, desfăsurată de parohia ortodoxă română din Damasc, sunt argumente ale unei întâmpinări sociale si duhovnicesti înaintea unor astfel de crize. Practic, în 2015, Biserica Ortodoxă Română a acordat ajutoare de 500.000 de euro (4 septembrie 2015). Am văzut reactia presei pe subiect: ajutoare între milostenie si zgârcenie, etc. etc... Cert este un singur lucru. Temeiul Evanghelic prin care ajutăm aproapele este valabil si pentru... departele.

Mihai Posada: Referindu-se la blocul comunist în care am fost livrati de Occident după Al Doilea Război Mondial, Mircea Eliade spunea, prin anii ’60: «Din nefericire, constiinta istoriografică occidentală n-a retinut rolul pozitiv al Românilor în istoria Europei [...] Dacă, în orizontul culturii europene, am rămas „provinciali“, nu e numai vina noastră. „Istoria“ – care în cazul nostru mai înseamnă si inconstienta politică a Occidentalilor – ne-a zăvorât din nou în întunerec, mai rău decât am fost zăvorâti în Evul Mediu, prin năvălirile barbarilor». Occidentul promovează acum cunostinte despre sodomie si impune propaganda gay între scolari si studenti, nu doar în Suedia sau Grecia. Comisia Europeană a finantat – spre exemplu – în februarie 2012, la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicării, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistentă Socială si la Colegiul National Bilingv „George Cosbuc“, sărbătoarea Luna istoriei LGBT(Lesbiene-Gay-Bisexuali-Trans), conform http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/02/19/sodomia-patrunde-si-in-scoala-publica-luna-istoriei-lgbt-sau-propaganda-gay-la-doua-facultati-din-universitatea-bucuresti-si-la-liceul-cosbuc/. Recent, cercetători de la Institutul Salk din California, condusi de Huan Carlos Izpisua Belmonte, au creat embrioni micsti, umani si de porc, adică au dezvoltat celule umane în interiorul unui animal de mari dimensiuni, porcul, pe motiv că himerele rezultate vor servi, în viitor, la cultivarea de tesuturi si organe umane ce vor putea fi transplantate la om fără a fi respinse, potrivit http://incredibilia.ro/stiinta-joaca-dumnezeu-embrion-om-porc/. Ambele exemple de initiative contravin preceptelor religioase.
Este stiut că tările mici trăiesc din mila celor mari. Dar, multi tineri români aduc glorie numelui Tării lor între cele mai renumite universităti ale lumii, ori sunt respectati în locurile lor de muncă, peste tot în lume. Sunt acei tineri neapărat atei? Sunt ei buni crestini? Care credeti că va fi rolul acestor români în istoria Europei de mâine, a lumii?

Părintele Necula: Toate derutele unor astfel de momente istorice au nevoie de profeti. De oameni informati si de o cultură a răspunsului crestin, apologetic si discret. Cred că generatiile de tineri români scoliti în universitătile mari ale lumii nu sunt altfel decât si-au crescut inima, pe lângă minte având nevoie si de sustinerea Lui Dumnezeu. Cred că un creator nu poate fi complet fiind rupt de Creator, un om de stiintă nu este complet rupt de ratiunile lumii, niciun identificator de model cultural ori matematic al lumii nu este desăvârsit negând paradigmele divine ale creatiei si existentei lumii. Rolul lor va fi determinat de statura prin care vor depăsi mediocritatea instalată ca meritocratie. Vor contribui cu adevărat la destăinuirea lumii dacă vor crea lipsiti de orgolii ori rezultate intempestive, care bruschează morala si curătia actului cunoasterii. Omenirea nu a mers mai departe prin oameni morali, ne vor spune tristele figuri ale marxismului neo-liberal. Si au dreptate. Doar că lumea se mentine prin oameni morali, rezistă prin oameni liturgici, dedicati cunoasterii si iubirii autentice, atinsă de vesnicie nu de parametrii unui plan de afaceri. Cred că tinerii acestia români au puterea de a redesena interesele stiintifice si culturale ale lumii doar dacă celelalte generatii anterioare nu-i vor mai vinde si se vor ruga pentru mântuirea lor. Eu am încredere în ei pentru că mă rog pentru ei.





Mihai Posada    3/14/2017


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian