Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Cugetul - publicaţie periodică a Cenaclului Epigramistilor Olteni anul XI număr 39

DE LA ÎNAINTAŞII NOŞTRI

PASTOREL TEODOREANU
(1894-1964)

Pietate

Cu sodă, cu borvis şi alte de-aceste,
Să n-amesteci vinul sub nici un cuvânt,
Căci vinul doar sângele Domnului este
Si-i sfânt!

Unui confrate creştin şi alcoolic

Vinu-i sfânt, şi-l beau creştinii,
Căci pe ei nu-i înspăimântă;
Apa, care nu e sfântă,
O beau turcii şi cretinii.

Spună lumea

Spună lumea ce-o să spună:
Când la voi e plin paharul,
Poezia – chiar de-i bună –
Nu-i mai bună ca Cotnarul.

Nonagenarul

Dac-a trăit o viaţă ca-n poveşti,
E că-şi cruţa blagosloviţii ani:
Când se-ncălzea cu Roş de Nicoreşti,
Se răcorea cu Alb de Drăgăşani.

CINCINAT PAVELESCU
( 1872-1934)


Unui confrate puţin inspirat

Mă jur - si fără ironie –
Că eu mă prind să scriu o dramă
În timpul cât îti trebuie tie
Să-mi faci o biată epigramă.

Unui poet netalentat, dar foarte pletos
Găsesc că prea se-ngâmfă el
Cu păru-i arhiabundent:
Alecsandri era mai chel
Şi parc-avea mai mult talent!

Unui confrate indiscret

Amândoi avem o boală
S-am căzut victima ei:
Eu, chelia naturală,
Tu, chelia de idei!

Unui poet mărunt.Mărunţel

Când văd lătrând câte-un căţel
După un tren accelerat,
Eu mă gândesc la Mărunţel,
Când critică pe Cincinat!


ALEXANDRU CLENCIU
(1913-2000)

Norocul
Norocul e adesea-nşelător!
Dovadă: mai acum o săptămână,
L-am prins pe Dumnezeu de un picior
Şi... am rămas cu gheata Lui în mână.

Uneia

Doamna Ics - smerită faţă -
De când e n-a dus-o greu,
Că s-a descurcat în viaţă
Încurcându-se mereu.

Munca la români

Trage chiulul, nu se-ncurcă,
Cum nu-l dor picioarele?
Stă de-un ceas cu fânu-n furcă...
Şi nu-l arde soarele.

Ďn compensaţie
Constat, adesea, când n-am treabă,
Şi prin localuri fac popas,
Că unde e mâncarea slabă,
E responsabilul mai gras.


AL. MACEDONSKI
(1858-1920)


Satira Epocei

Ca să te-nsori
Te-nsori cu plată,
Iar ca să mori,
E şi mai lată;
Ca să trăieşti,
Ce cheltueşti?...
Ca să boleşti,
Cu ce plăteşti?
Cum stăm acuma,
E groasă gluma:
Nu poţi să mori,
Nici să te-nsori,
Nici să boleşti,
Nici să trăieşti!


MIRCEA TRIFU
(1922-1994)


Instantaneu în muzeul Luvru

Venus - toată numai graţii -
Mâini nu are, şi-i păcat:
Ascultând ce spun bărbaţii,
Ce mai palme le-ar fi dat!

Epigrama

E un demon vesel care
Îşi înhaţă prada-n cleşte
Şi, proptit în trei picioare,
Cu al patrulea loveşte!

Epigramistului

Dintre atâtea rânduieli
De una trebuie s-asculţi :
Pe cititori să nu-i înşeli,
Că nici aşa nu ai prea mulţi!

Duel epigramatic

Se duelează îndrăcit,
In strofe fulminante.
Ce-or fi avut de împărţit?
In orice caz, nu poante.

GIUSEPPE NAVARRA
(1917-1988)

Unui şahist

Ics şahistul se cunună
Cu o zestre şi-o soţie...
A făcut în căsnicie
Singura partidă bună.

Superstiţie

Nu-s trubadur credinţei vane,
Dar am un fix, probat cu rost:
În mod constant am ghinioane,
Când calea-mi taie... câte-un prost.

Unei superficiale

Îi joacă feste mari hapsâna
Memorie junei dudui:
I-a acordat cuiva, ieri, mâna
Şi astăzi nu mai ştie cui!

Ce este „coloratura” ca noţiune
muzicală

Cum să zic? Coloratura
E ceva ce dă culoare...
Cam cum e înjurătura
În polemici literare!


MIRCEA IONESCU-QUINTUS - LA ANIVERSAREA UNUI SECOL DE EXISTENTA

Mircea Ionescu-Quintus s-a născut la 18 martie 1917 la Cherson, în Crimeea, unde familia sa, cu vechi tradiţii liberale, era refugiată. În perioada 1927 – 1934, a parcurs studiile la Liceul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti. In anul 1938 a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti, specializarea Drept şi procedură penală, iar în anul 1940 devine avocat în cadrul Baroului Prahova. A plecat apoi pe front, fiind încadrat în comandamentul Corpului 5 Armată, a luptat la Cotul Donului şi a ajuns apoi până înspre Munţii Tatra, în anul 1942 fiind decorat cu Ordinul „Coroana României” cu spade şi panglici de Virtute Militară. În anii 1948 şi 1952 – 1954 a fost deţinut politic. A fost eliberat în 1954 din lăgarul de muncă de la Borzeşti.
În perioada 1991-1993 devine profesor la catedra de Drept Constituţional şi Administrativ la Facultatea de Studii Juridice a Universităţii de Inventică din Ploieşti.
În perioada 16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992 a fost ministru al Justiţiei în Guvernul condus de Theodor Stolojan.
În anul 2001 a publicat volumul ,,Moara dracilor’’, ce conţine versuri create în perioada detenţiei, cu aproape 50 de ani în urmă. Mircea Ionescu-Quintus este şi scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, presedinte de onoare al Uniunii Epigramistilor din România si membru a numeroase societăti si asociatii culturale si în conducerea unora dintre acestea, presedinte de onoare al fundatiilor culturale „I.L. Caragiale” si „Nicolae Grigorescu” – Câmpina. Este autor al volumelor „Haz de necaz”, „Epigrame”, „Epigrame şi epitafuri”, „Lacrima scoicilor”, „Cazul Dorin Condrea”, „Mărturie mincinoasă” şi „Citaţie pentru un necunoscut”. Este coautor la numeroase culegeri de epigrame editate de Clubul „Cincinat Pavelescu” din Bucureşti şi a avut numeroase colaborări la reviste şi publicaţii precum „Gluma”, „Păcală”, „Mitică”, „Urzica”, „Moftul Român”, „Palatul de Justiţie” şi „Cronica Română”.Este cetătean de onoare al oraselor Ploiesti, Baia Mare si Orsova.
Mircea Ionescu-Quintus a obţinut numeroase premii şi distincţii, precum Premiul „Ştefan Tropcea” – Brăila – în 1989, Diploma Editurii „Românul” pentru activitate parlamentară – în 1990, Diploma de merit a Uniunii Juriştilor din România – în anul 1991, Premiul „Cincinat Pavelescu” al Societăţii Academice „Titu Maiorescu” – în 1992, Premiul „Cronica Română” pentru activitate politică şi Premiul Asociaţiei Umoriştilor Români pentru epigramă – ambele în anul 1993.
A primit, de asemena, Ordinul portughez “Infante Don Henrique”, în grad de Mare cruce şi Ordinul danez “Daneburg”, în grad de Mare cruce.
În anul 2009, cu ocazia “Zilelor oraşului Ploieşti”, a primit o stea pe “Aleea Celebrităţilor” aflată în centru, în zona pietonală Nichita Stănescu.
În februarie 2015, în cadrul Galei TNL, a primit premiul pentru întreaga carieră în slujba valorilor democratiei, a civismului si libertătii de expresie.
LA MULŢI ANI!

Inteligenţa

Mintea ageră, potenţa
De-aţi găsi în lume rostul,
De a-ţi sesiza esenţa
Şi de-a şti să faci pe prostul.
Scrisoare pierdută

Şi Caţavenci şi Tipăteşti
Apar mereu pe-a vieţii cale;
Păcat că nu mai întâlneşti
Şi-un Caragiale!

Selecţie de Any Drăgoianu


GEORGE CORBU
Bucureşti


Realităţi româneşti

Anunţ s-audă şi Dodon,
Că-n ţară se lăţeşte-un zvon,
Cu consistenţă de dicton:
„Să facem Prutul Rubicon!”.

Nostalgie?

Noul sport de pe la noi,
Ce suntem un neam vioi,
E să dăm timpu-napoi...
Când eram viţei, nu boi!

Între şi între

Tare, Ţara mea ca roca,
Sub un curcubeu baroc,
L-a ivit pe-Arsenie Boca
Însă şi pe Emil Boc!

Centenarul maestrului
Mircea Ionescu-Quintus

„Preţioşi” precum argintul,
Dar nu le-nţeleg alintul:
Ei îl au pe Carol Quintul
Noi l-avem pe Mircea Quintus!


ŞTEFAN CAZIMIR
Bucureşti

Dialog feminin

Două blonde stând la sfat
N-au secrete între ele.
- Test de sarcină am dat.
- Ȋntrebările-au fost grele?

Dialog ministru-elev

Ministrul, scund, pune-o-ntrebare:
- Ce vrei s-ajungi când vei fi mare?
Copilul cu privire-albastră
Răspunde calm: - Dar dumneavoastră?

Dialog în pădure

Zărind un corb cu caşu-n cioc,
O vulpe-l abordă pe loc:
- O, cântă, glas fermecător!
Răspunde corbul: - Nevermore!

Dialog la cofetărie

-Vreau un tort pentru soţie
Ziua ei e mâine, deci...
- Câte lumânări să fie?
- Ca de obicei: treizeci.


DUMITRU BOTAR (TABOR)
Caracal

Lui Nicomah de Anul Nou

De când te ştiu, iubite NICOMAH
Nu ai dus o viaţă de monah,
Aşadar, nici de la anul,
Nu face pe puritanul.

Apropo de „Mănuşa de catifea”

Distinse NICOMAH, la bătrâneţe
Ţi-ai pus şi tu mănuşi de catifea,
Dar te previn să nu faci feţe, feţe,
Când doamnele ţi-or cere altceva.

Mona Muscă la cultură şi Flutur la agricultură

Având muscă la cultură,
Flutur în agricultură,
Vom utiliza rapid...
Cel mai bun insecticid.

Moştenire

Dau domnia mea de veste
Lui Nicomah, mare spătar
Îi las haremul de neveste
Şi podgoria de Cotnar.


NICOLAE PAUL MIHAIL (NICOMAH)
(1923-2013)

M-am pricopsit

N-am făcut pe puritanul,
Dar ducând o viaţă probă
M-am ales ca tot olteanul
Doar cu praful de pe tobă.

Negustorie cinstită

Chiar de-mi vor cere luna de pe cer
Le voi primi cu multă bucurie,
Dar, din păcate am să le ofer
Doar marfa ce o am în prăvălie.

Zburătoarea lui Columb

Cu o muscă la guvern
Ţara şi aşa săracă
Va ajunge un infern
Fiindcă musca-i columbacă.

Avere irosită

Din moştenirile acele
Nu iau nimic, chiar de-aş fi vrut,
Haremu-i oale şi ulcele,
Iar vinul cred că s-a băut.


ELIS RÂPEANU
Bucureşti

Justiţia

Coboară Themis în instanţă,
Dar s-a schimbat şi ea, cu anii,
Că-n loc de probe, pe balanţă,
Zeiţa cântăreşte banii.

Sare şi piper

Ştim că nu prea e gustată
Epigrama nesărată,
Dar nu este, mi se pare,
Nici cea cu prea multă sare.

Scândura

La durerile de şale,
Scândura-i, desigur, leac
Dacă pui şi laterale
Şi deasupra un capac.

Familială

Ţi-am pus la îndemână hapul,
Înghite-l cu un pic de ceai,
Da-i bine că te doare capul:
Aşa mai ştiu şi eu că-l ai.


IOAN NENIŢESCU
(1854-1901)

Pui de lei

Eroi au fost, eroi sunt încă
Şi-or fi în neamul românesc!
Căci rupţi sunt ca din tare stâncă
Românii ori şi unde cresc.

E viaţa noastră făurită
De doi bărbaţi cu braţe tari
Şi cu voinţa oţelită,
Cu minţi deştepte, inimi mari.

Şi unu-i Decebal cel harnic,
Iar celălalt Traian cel drept,
Ei, pentru vatra lor amarnic
Au dat cu-atâţia duşmani piept.

Şi din aşa părinţi de seamă
În veci s-or naşte luptători,
Ce pentru patria lor mamă
Vor sta ca vrednici următori.

Au fost eroi şi-or să mai fie,
Ce-or frânge duşmanii cei răi,
Din coapsa Daciei şi-a Romei.
În veci s-or naşte pui de lei!


MIHAI SĂLCUŢAN
Buzău

Arbitrul de box

Ştie meciul să-l strunească,
Să se mişte, să se-aplece,
Ştie să şi socotească...
Însă nu mai mult de zece!

Armonia conjugală

Este lipsa de dispută,
E un nobil atribut,
Când femeia este mută,
Iar bărbatul surdo-mut.

Autograful

Dedicaţie aparte,
Una ce-i prietenească,
Pentru ce-l ce-i dai o carte
Obligându-l s-o citească.

Averile

Sunt comori materiale
Pe care singur le îngropi,
În mulţime de spitale
Şi ce rămâne, pe la popi.


PETRE GIGEA-GORUN
Craiova

Inflaţia a determinat creşterea
preţurilor la armament

A decis poliţia,
Cel puţin, pentru moment
Scumpă fiind muniţia,
Nu trag foc de-avertisment.

Soţia la bucătărie

Soţul schimbă grabnic vorba
Cu discreţie şi artă:
Ar spune de-i bună ciorba
Însă n-are chef de ceartă.

Declararea vârstei

Libertatea se gândeşte
Şi-o înţelege fiecare
Femeia liberă este
Să decidă câţi ani are.

La un restaurant thailandez
câinele este o delicatese

Zise Thay gătind pe vatră
Un meniu mai iscusit
Câinele care mai latră
Nu e destul de prajit.


GHEORGHE SCHIOP
Porumbacu de Jos, Sibiu

Popa

Natura slujbei sale sfinte
E-o garanţie că nu minte,
Ci, diplomatic şi popeşte,
Cu-a vorbei miere amăgeşte.

Ambivalentă natură

Ţi-ncântă fără nicio plată
Auzul, văzul şi mirosul
Şi nu te minte niciodată –
Ea doar te fură… cu frumosul.

Elixirul tinereţii

Acum, când merg spre soare-apune,
Să-mi daţi – că nu vă vreau bătrân –
Balsamul Hofigal minune
Cu muguraşi de tânăr sân.

Destin de tămăduitor

Cu-alesul har al minţii şi culturii,
Un inginer de-al nostru, genial,
Pe-o pagină din Biblia naturii,
A descifrat misterul Hofigal.


ALEXANDRU RADU
Craiova, Dolj

Viaţa şi treptele

Tânăr când eram odată,
Trepte, trei, urcam odată
Zece astăzi urc în bloc...
Dacă-n lift găsesc un loc.

La medic

Având la urechi-un chist
Am fost la un O.R.L-ist,
Iar el cu naravuri vechi
M-a întrebat: mişti din urechi?

Bărbatul este jumătatea mea

Nu ştiu dacă am dreptate,
Însă accept, la o adică,
Fiind bărbatu-o jumătate,
Dar... e partea cea mai mică.

Un pădurar nepotrivit din Buşteni

E-n pădure – pădurar
Şi de felu-i năzdrăvan,
Însă n-are niciun haz,
Fiindcă-e de lemn – buştean.


GHIŢĂ LAURENŢIU
Bucureşti

Lui MIQ la împlinirea a 100 de ani

După formula binecunoscută,
Ne spune Seniorul cu blazon
Că e mai greu să faci, ca el, o sută,
Decât ca altii, primul milion!

Quintus-ul, propus ca măsura excelentei în epigramă

După sensul si-anvergura
Probitătii ce-o reclamă,
Va fi Quintusul măsura
Etalon în epigramă.

O maimută a provocat o pană de curent la o centrală din Kenya

Avarii au produs la ei
Pe la centrale, cimpanzei;
Si noi în tară, la ENEL,
Avem maimute: pe Dorel!

Colinde

Când nostalgia ne cuprinde,
Asa precum traditii cer,
Pe Facebook descărcăm colinde;
Stiti voi, pe Hruscă: Share-ui, Share!


MIHAI RĂDOI
Londra

Sunt

Sunt pata albă-n floarea mătrăgunii,
Sunt stalactita frunţii şi-a femeii,
Frumosul Făt, mai grav decât toţi zmeii,
Atilla mai turbat decât toţi hunii.

Sunt temnicerul buzei de cireş,
Sunt saltimbancul pietrelor de moară,
Injecţia făcută să nu doară,
Când toate sulfamidele dau greş.

Sunt cocoşatul trist din Notrte Dame,
Şi Grigorescu florilor de mai,
Copil ce se visează samurai,
Mânzul născut între biciuşti şi ham.

Sunt aerul neutru din Alaska.


GEORGE PETRONE
Iaşi


Victimă a capriciilor modei

Chiar dacă-s treaz sau sunt beat turtă
Tot ce-i excentric mă-mboldeşte:
Cu cât fustiţa e mai scurtă,
Cu-atât şi gâtul se lungeşte.

Unii automobilişti înjură birjăreşte

Treburile merg de-a valma,
Dacă până şi sudalma
A „evoluat” în van
De la hăţuri la volan.

Nevestei, căreia nu-i mai tace gura

Cu felul ei de-a fi, limbut,
Continuu, fără de măsură,
Când am eu chef să o sărut,
O prind întâi... şi-o leg la gură.

Medicul ginecolog

Cordial eminamente,
E un doctor care nu-şi
Bate joc de paciente,
Ci se poartă... cu mănuşi.



NICOLAE ROGOBETE
Craiova

Lozinca protestatară la
adresa corupţilor

„Vă rugăm să ne scuzaţi
Nu producem cât furaţi,
Dar o să ne străduim
S-avem să vă mulţumim!”

Ruga românului de bun simţ

Doamne, dă-ne mintea toată...
Şi mai fă cu noi minuni:
Ţine-ne ţara curată
Scapă-ne de... spurcăciuni!

Jandarmii şi protestatarii

La proteste – zice zvonul,
Nu vezi niciun cocoşat
Că jandarmii cu bastonul
Cocoaşa le-a vindecat.

Ruga unui pensionar

Ne-au promis pensia mare,
Trai mai bun ca înainte,
Şi de-alunecă-n uitare
Doamne, adu-le aminte.


JANET NICĂ
Ostroveni, Dolj


Virtuozitate

Eu sunt afon, si vorbe grele,
În contul meu, se-adună,
Dar, dracu’ stie, soacrei mele
Îi cânt perfect… în strună!

Strategie

Eu cânt, adesea, fals, pe vrute,
Să-mi plece soata de acasă
Si-atunci, cochetă si frumoasă,
Vecina vine-n cinci minute!

E bun si votul la ceva!

Chiar de nu miroase bine,
Când grăbim, spre urne, pasul,
Votul, vede orisicine,
Ne desfundă, totuti… nasul!

Minune românească

Trăim, la propriu, o minune,
Cu nu se stie care cost:
Avem metode foarte bune
Să meargă treaba… cât mai prost!


ANY DRĂGOIANU
Ţânţăreni, Gorj

Unui epigramist care se laudă
că are prieteni oieri

Cum sunt oieri, din tată-n fiu,
Şi-un dor de codru îi apucă,
Să nu colinzi cu ei târziu…
Că-ţi umflă poanta c-o măciucă.

Lui Nicolae Bunduri

Cum ai manifestări barbare,
Gândesc, acum, să spargem claca
Şi, nu de alta, da-n turbare,
Posibil e să-ţi rupem… placa.

Lui PIF- rugăminte pentru
Regele Epigramei

Eu ştiu că nu prea îţi convine,
Dar fă-i un bust şi lui Năică
La care or să se închine:
Rotaru, Abel şi Petrică!

Domnului Mircea Ionescu-Quintus

La cei o sută împliniţi accept
De multe chestiuni să ţinem seama:
Că eşti frumos şi neschimbat, ce-i drept
Şi încă îţi trăieşte… epigrama!

ELENA LEACH
Sângeorz Băi


Rugăciunea parlamentarului

Doamne, rânduie la toamnă,
Şi pe oameni îi îndeamnă
Să m-aleagă a cincea oară...
Iarăşi să îi trag pe sfoară!

Gâlceava anotimpurilor

I-au râs în nas că-i indecentă
Că n-are fructe, frunze, flori;
Dar toamna spuse inocentă
C-a fost prădată de comori.

Puritate aparentă

Acoperă zăpada albă
Gunoaie, multe murdării;
Corupţii noştri, cu o jalbă
Şi-acoperă gogomănii.

Spital din Evul Mediu

Să fie-n trend cu evul mediu
Spitalul de la Sighişoara
Păstrează nespălate-n sediu
Cearşeaful, perna, plăpumioara...


DUMITRU SÂRGHIE
Slatina

Evei...

Mi-a fost dat să te descopăr,
Dorul meu să te pătrunză,
Ca-n final, să îţi acopăr,
Vai, păcatul cu o ... frunză!

Ponta – interzis la camera deputaţilor

Nu poţi să fii preşedinte,
Dacă n-ai venerat prazul
Şi n-ai fost, mai înainte,
Coleg cu Mihai Viteazul!

Similitudine

Având, se pare-un similar destin, Femeia şi memoria-s surori,
Căci ambele-s de genul feminin,
De-aceea ne înşală uneori!

Olguţa Vasilescu a izolat termic şi fonic gardul unui cimitir, înainte
de alegerile locale

O, Doamne, ce idee de proporţii,
Olguţa noastră merită urale,
Nu vrea să se îmbolnăvească morţii,
Căci îi vrea apţi de vot pân' la locale!


ELENA BUZNĂ
Craiova

Recunoştinţă

Dom-le doctor, staţi pe fir
Că vă sun din cimitir
Şi rămân, îndatorat
Cum pe soacră mi-aţi tratat.

Asemănare

Cangurul ştim toţi că sare
Puiul său purtând în pungă,
Şi parlamentarul sare
Prin partide, dar s-ajungă!

Iohannis şi adversarii politici

Fără să fie un as
A pornit-o pas cu pas
Arestând în chip subtil
De zic toţi: Bravo, ai stil!

Pericol

Doar la noi corupţia
Persoanelor vicioase
Este ca erupţia
Bolilor contagioase.


MIHAI HAIVAS
Iaşi

Dispută între parlamentari

Cu ochii injectati de ură,
Alesii nostri s-au jignit
Le-as spune-acum o vorbă dură:
Prea „râde ruptul de cârpit!”

Unui poet ce a lansat doar o plachetă

Nu pot să spun că-s fioros,
Dar cartea ta m-a scos din fire,
Doar unul cu obrazul gros,
Lansează un volum subțire!

Ecologică

Natura ne avertizează -
Ea n-are gloante si nici armă -
Că poluarea avansează,
Trăgând semnalul de alarmă!

Picnic în zone de agrement

Sub valurile gri de fum,
Simti cum dispare pe alei
Al florilor select parfum
Si-apare cel de mititei.


ELENA MÂNDRU
Iaşi

Ghinionul unui soţ încornorat

Când s-a-ntors din nou sotia,
După ultima ei fugă,
Iar l-a apucat betia,
Vrând ca totul să distrugă!

Unei balerine

Când dansezi cu sfiiciune,
Doar în licăr de rubine,
Corpul tău, prin goliciune,
Se îmbracă foarte bine

Crampe în iubire

Se caută prin lume leacul
Ce ne-ar scăpa de-acest flagel:
Pe multi îi doare rău stomacul,
Când trece dragostea prin el.

Sfat unui anchetat

De vrei, un ,,aprig” procuror,
Basma curată să te scoată,
Oferă-te ca delator
Si iesi ,,la interval” cu-o plată!



GEO FILIŞ
Târgu Jiu


Spovedania unei tinere

A văzut, în primăvară,
Când înmugureşte nucul,
Un vlăjgan în pielea goală
Şi...cică-a spurcat-o cucul!

Ziua porumbului, serbată de
guvernanţi

Cu mult fast au trâmbiţat,
Şi mişcaţi de-al ţării gând,
Ziua drugii au serbat;
Oare-a morcovului când?

Politicieni, la mănăstirea Nicula

Stârnită, bănuim de care gând,
Icoana făcătoare de minuni,
Privea pioasă, cu un ochi plângând,
La şleahta născătoare de minciuni!

Promisiuni de la urmaşii
Brătienilor

Printre măsuri, se angajează,
Spitale noi să construiască,
Iar de bolnavi, tot ei veghează,
În ritm constant să se-nmulţească.


GRIGORE MARIAN DOBREANU
Târgu Jiu

De-ale lui Klaus-Tănase

Cum nu sunt un „mic pitic”,
Cu nebunii nu mă-mpac.
Dacă Dragnea are-un tic,
Îi răspund la fel si… tac!

EX-ul

Urla spre noi „să trăim bine”!
Murind din dragoste de vatră.
Nici astăzi nu se poate-abtine,
Dar nu mai urlă, abia latră.
Prezidentială

Celor care mă atacă,
Le zâmbesc superior;
Nu „se prinde” nimeni dacă
Urlu… în interior.
Crăciun… fericit

Eu sunt de felul meu bonom,
Chiar dacă zilnic stau în cramă.
Dar cum n-am bani să cumpăr pom,
De sărbători mi-aduc o „poamă”.


PETRE ION FLORIN VASILESCU
Craiova

Sunt nebun, deci pot urla

Strigam prin târg: vrem lege cu dreptate
Si case, drumuri, scoli, salariu bun...
Când m-au legat am zis: ce naiba frate,
Se vede de pe lună că-s nebun!!!

***

O critic, o înjur ca un nebun
Si urlu crunt spre strâmba guvernare,
La strasnice pedepse o supun
Din balamuc, poprit la...izolare!

***

De prădăciunea codrului străbun
Aflând, tipam ca omul scos din minti,
Dar cei în drept mi-au spus că sunt nebun,
Un BUN ce-l mostenesc...de la părinti!

Sunt sărac, dar pot visa

Când seara se strecoară-ncetisor
În casa de o sărăcie grea,
Îmi stă aproape, la televizor,
O divă ce visez că-i soata mea!
MIRELA GRIGORE
Buzău

Săraca vecina mea!

Vecina mea se vaită c-a trăit,
C-un sot ce urlă-ntruna ca nebunul,
Iar, într-o zi, chiar eu m-am lămurit!
...când ea-l bătea cu mă-sa si cu unul.

Si nebunul e tot om!

Când sefu-i om cu judecată
Si porti doar mini sub chinchilla,
E-un domn, se-abtine si, îndată,
Ca lupul urlă: ,, Jos textila!”

E hărtuită psihologic

Când el desuul îi distinge,
Prin rochia strâmtă de belea,
Mai urlă, însă n-o atinge,
Dar ea, doar hărsuită, vrea.

Eu sărac cu duhul si chel, nevastă-mea... ca femeia!

Nu aveam minte, mă stresa
Ea, reprosându-mi că sunt chel,
Dar si asa, eu pot visa,
Că-mi creste păr si ea-i model.


FLORIAN ABEL
Valea Măcrişului, Ialomiţa


Underground call

Când peste munti chelboti dau raită,
Eu urlu tare, ca un lup,
Sperând să chem întreaga haită
De lupi, din Parlament, la zdup!

Schimbare

N-ajungi la balamuc în pripă
De urli azi ca un năuc!
Acum, nebunii nu mai tipă,
Vorbesc frumos. Pe blog, facebook...

E bineee!

Veniti, popor, urlati cu mine,
Să se audă si afară:
„În tară, astăzi, este bine!”
Dar nu mai stiu în care tară!

Constatare

În vremea asta, pare-mi-se,
Când stau în drum prăpăstii, munti,
Ai renunta usor la vise,
Dar e un vis si să renunti!


NICOLAE BUNDURI
Braşov

De Crăciun

Ca nebun, cu viaţă grea,
La Guvern, se vede treaba,
De urlat aş mai urla...
Dar mă tem c-o fac degeaba.

În zadar

Cum sunt nebun de dau fiori,
În nopţi adânci şi zile crude,
De foame urlu uneori...
Dar cine naiba mă aude!?

Circumstanţă atenuantă

Ca şi cei mari din Parlament,
Ce trag adesea câte-un “tun”,
Mai urlu şi eu vehement...
Dar nu sunt chiar aşa nebun.

Riscul de a visa

Ca sărac eu trag speranţe
Şi visez - dar pare-mi-se
Că ministrul de Finanţe...
Vrea impozit şi pe vise.


FLORIN ROTARU
Buzău


Din două, una

De urli ca lovit de boală
În piaţă, stradă, pe ecran,
Eşti, fără urmă de-ndoială,
Nebun. Sau politician.

Ca la nebuni

Când nu ne mai putem abţine,
La noi în casă e durere,
Că urlă soacră-mea la mine
Şi ţip şi eu, dar în tăcere.

Opţiune personală

Cu riscul să ajung la zdup,
Trăind aşa, de azi pe mâine,
Mai bine urlu ca un lup,
Decât să mârâi ca un câine.

Speranţă

Sunt necăjit, îmi este greu,
Cu banii nu o duc prea bine,
Dar am un vis: vecinul meu,
S-ajungă mai sărman ca mine.


DAN NOREA
Constanţa

Eu te-am făcut, eu te omor!

Chemat la DNA, un deputat
C-un Cod fiscal la el a declarat:
„Această lege e copilul meu
Si o încalc atuncea când vreau eu.”

Involutionism

Savantii, nedorind ca să ne crute,
Ne-au demonstrat cu date si c-un grafic:
Românii toti se schimbă în maimute
În clipa-n care-ajung soferi în trafic.

Multimea vidă - definitie

Citând opinii apusene
E o multime cam asa:
Sefi de Consilii Judetene
Necercetati de DNA.

Redactorii TV creează dependentă

Ai pentru ei atâta stimă
Si-ti dau atât de mult idei
Că-n ziua fără nicio crimă
Îti vine să-i omori pe ei.


FLORINA DINESCU-DINU
Ploieşti

Reforma în sănătate

E o reformă foarte bună,
Nimic nu e de-adăugat,
Iar de va merge treaba strună
Vom fi un stat nepopulat...

Bărbatul

Făcut nicicând pe loc să steie,
Un plimbăreţ precum Ulise,
Erou în foarte multe vise
Zădărnicite de femeie...

Minciuna

De parc-aţi fi veniţi din iurte
Şi nu prea ştiţi ce e la modă...
O fi având picioare scurte,
Dar ce... miriapodă!

Serviciu complet

Când pleacă şeful iute de acasă
Cu secretara tânără în minte,
Mâncarea rece-o uită iar pe masă,
Că îl serveşte dânsa mai... fierbinte!


EUGEN DEUTSCH
Iaşi

Eroii

Elada se mândrea cu mulţi eroi
Ce înfruntau armate sau balauri,
O hidră şi-o Meduză, Minotauri,
Luptând cu spada, chiar aproape goi!

Pornind spre-ndepărtatele coclauri
Trecând prin valuri dure sau prin ploi,
Ei învingeau în orice greu război
Spre-a cuceri cununile de lauri.

Heracles şi Tezeu, scoşi dintr-un mit,
Ar trebui să fie-n Panteon…
Dar, evident, doar dac-ar fi trăit.

Dar cel mai cunoscut – deşi pion! –
A fost acela ce s-a-nvrednicit
S-alerge în întâiul MARATON!


PETRE PRIOTEASA
Craiova


Pentru 2017…

Mă mulumesc modest să fiu,
fără excese de zurliu,
să-nvăt mai multe, ca să stiu
cum să n-am sufletul pustiu.
Cum se cuvine de-oi trăi,
norocul sigur va veni,
în har mă voi îmbogăti
să pot pe altii noroci.
În evidentă dacă ies
m-ar mângâia un gând ales:
din roade multe ce-am cules
să dărui, dar nu în exces.
Să stau de veghe, să fiu treaz,
dar să nu fiu eu cel mai breaz,
să-i apăr pe-altii de necaz
să-i pot doar molipsi cu haz,
dar… să nu dau cu bâta-n iaz!


SORIN OLARIU
Clinton, SUA


Câinele

Pentru unii e o fiară,
Pentru alţii o potaie;
Cert e că la noi în ţară
Multă lume frunze-i taie!

Postrevoluţionară

Românii au rămas la fel
Pe plaiul lor bimilenar,
Doar gaura de pe drapel
Li s-a mutat în buzunar.

Renunţare

Citind în presă într-o seară
Că băutura te omoară
M-am panicat aşa de tare
Încât nu mai citesc ziare.

Piţipoancele

Le vezi prin baruri, pe terase,
Şi-ai să constaţi, în linii mari,
Că toate pică de frumoase...
La prima sută de dolari!


DAN CĂPRUCIU
Galati


Pasăre de noapte

Aşteptând să vină seara,
Riscă a se plictisi
Noaptea pentru domnişoara,
E la ordinea de zi.

„Sănătate curată”

Doctoru-mi ceru mişcare,
Hotărâre epocală
Şi-am intrat cu „pompă mare”,
În mişcarea sindicală.

Surprize

La noutăţi de te aştepţi,
Nimic nu are-un logic rost:
E plină ţara de deştepţi,
Dar ei trăiesc extrem de prost!

Rigoarea „legii”

Frumoasa şansă n-a avut,
-E şi iubirea tot o artă-
Ea a picat la aşternut,
Că gravitaţia nu iartă.


ION DIVIZA
Chişinău

Adevărul şi minciuna

Minciuna, bine dichisită,
E totdeauna răsplătită,
Iar adevărul, gol-goluţ,
Aşteaptă musai un bănuţ.


Veneraţie

Admir femeile divine
Ce-n timpul nostru pervertit
Nu cochetează cu oricine:
Te-nşală doar c-un om cinstit.

Agronomul

Ţăranul ăsta - cum se ştie -
E harnic, dar conservator,
Ia sapa-n mâini cu-aşa mândrie
De parc-ar fi calculator!

Plagiator fără noroc

E contestat de cititor
Şi criticii îl denigrează,
Deşi nu-i rău plagiator
Dar rău e tot ce plagiază.


CĂTĂLINA ORTIVSCHI
Vama, Suceava

Cocoşul

El cântă zi de zi în zori,
E-nconjurat de admiraţii,
Mai sare gardul uneori,
La fel cum fac mai toţi bărbaţii.

Conjugală

O pâine coaptă-n ţăst mâncaşi,
Un borş cu ştir şi dragavei,
Iar pe muiere, când plecaşi
O mângâiaşi... c-un retevei.

Hotărâre

La trei păzeşte şi la întrebări
Mă ia când mă întorc pe trei cărări
Soţia şi îi zic (chiar trec la fapte)
Că nu mai vin aşa, ci vin pe şapte...

Misterul vinului

Cum nu i-am descifrat misterul
Şi interesul îmi dă ghes,
Tot beau, şi, când din cramă ies,
Ce bani mai am, mi-i ia spiţerul.


ION MICUT
Râmnicu-Vâlcea

Nu ne-a uitat

Promisiuni - minciuni în şir,
Primarul nou a debitat,
Şi-un singur drum a asfaltat,
Acela către... cimitir.

Definiţie

Epigrama-i o urzică
Ce-n năravuri se implică;
Mulţi mimează că fac artă
Folosind urzica moartă.


Prudentul

Vremea nu-i schimbă mania -
Fie soare sau zăpadă -
Umblă doar cu pălăria,
Coarnele-i să nu se vadă.

Cod portocaliu

Sub nămeţi stând sinistraţii,
Au cerut cu disperare,
Să le facă azi soldaţii,
Către cârciumă, cărare.


GHEORGHE BÂLICI
Chişinău


Năravul trădării

Năravul, cizelat şi cult,
Mă face iarăşi să gândesc
Că Brutus a murit demult,
Iar brutele se înmulţesc.

Pe aleea clasicilor

În minijupă, cam nurlie,
Când merge fata, parcă scrie.
Aşa încât şi eu mă prind
Că merg în urma ei... citind.

Perspicacitate

În holul şcolii dacă-i scris
Cum că fumatu-i interzis,
Gândesc elevii fumători
C-afişu-i pentru profesori.

Tot de-ale cunoaşterii

Ştiam şi eu, căci nu e nouă,
Că între două nu te plouă.
Odată îns-am încercat
Şi umblu de atunci... plouat.


MARIUS COGE
Craiova

Sare de Revelion pentru 2017

Noaptea, printre fulgii desi,
La primul pahar de vin -
Le urez celor alesi:
Să ne fure mai putin!

Colegului Marius Robu la aparitia volumului Emisarul soarelui

Când de frig avurăm parte,
La sfârsitul anului,
Marius ne-ncălzi cu-o carte:
„Emisarul soarelui”!

Traditie păstrată

Vecinul Lică,bată-l vina,
Când anul nou ne trece pragul,
O sorcoveste pe vecina
Întotdeauna...cu ciomagul!

Sotiei la împlinirea a 39 de ani de căsătorie

Am zis noi „Da”, la cununie-
Si greu le-am înfruntat pe toate;
Azi, îti propun o nebunie:
Ce-ar fi...să mergem mai departe!!


NELU VASILE
Turburea, Gorj

La mulţi ani 2017

Din Turburea de Sus primiţi
Iubire şi urări de bine:
Cu toţii sănătoşi să fiţi
Şi mult mai limpezi decât mine.

Precauţie

Mi-e teamă de abis, de hău,
La înălţime îmi e rău,
De-aceea nu-mi permit să risc
Să urc pe-al epigramei pisc.

Cum mi-am cunoscut soţia

Sunt zeci de ani, de când, la Ghiol,
Am împroşcat-o cu nămol
Şi tot de-atunci mă-ntreb spăşit:
Nu puteam oare s-o evit?!

Starea reformei româneşti

„Baronii” nu-şi făcură norma,
Mai fură şi-azi ca altădată,
Pentru averi lăsând reforma
Sedusă şi abandonată.


PENIŢE DE AUR ALE CARICATURII ROMÂNEŞTI
- VIOREL CORODESCU –

Unul dintre caricaturiştii de renume care face parte din eşalonul „Peniţelor de aur” ale caricaturii româneşti, este Viorel Corodescu.
S-a născut în 26 iunie 1946, în comuna Truşeşti, judeţul Botoşani. După absolvirea liceului la Iaşi, a devenit studentul Facultăţii de Construcţii tot din Iaşi, ca inginer constructor, lucrând pe şantierele ţării, inclusiv la „Porţile de Fier”. Astăzi, pensionar, trăieşte în Suceava.
A împlinit 70 de ani de viaţă, dar şi 50 de ani de „meserie”, adică de caricatură, 45 de ani fiind de când publică în presa noastră şi în cea de peste hotare, cu o ascuţită şi adâncă observaţie, cu o linie inconfundabilă, cu mult umor şi „înţepături” fine.
Ce a început Anibale Caracci la sfârşitul anilor 1500, duce mai departe astăzi Viorel Corodescu, unul dintre bunii desenatori ai genului, inteligent, spiritual, atent observator la ce se-ntâmplă în jurul său, sensibil şi acid la ce nu e bine, încercând să îndrepte cu zâmbetul pe buze, făcându-ne să înţelegem profunzimea subiectului tratat. Este, însă, musai să amintesc şi acum spusele altui confrate caricaturist, Octavian Bour: „Este rău cu rău, dar mai rău fără... „Urzica” – revista care a lansat zeci şi zeci de caricaturişti şi epigramişti, revista care a ţinut „cu arma la picior”, toţi vârstnicii de azi ai umorului românesc, care în paginile ei şi-au avut începuturile „meseriei” în care COV (Viorel Corodescu) a excelat, ajungând astăzi un nume cu renume, mânuitor cu har al condeiului, foarte serios în ceea ce face, un adevărat cronicar cu mijloace grafice, al vremii sale.
Cu un orgoliu aparte şi cu o modestie care-l defineşte, Viorel Corodescu mai are o calitate: de ani buni de zile, el a finanţat un premiu pentru cea mai bună caricatură realizată de un tânăr vlăstar – să-i zicea aşa – a unui viitor caricasturist. Şi asta a făcut-o an de an la Salonul Internaţional de Caricatură „Umor la Gura Humorului”, cel mai important Salon de grafică satirică la ora aceasta din România, iniţiat în anul 1990 de el, împreună cu câţiva colegi de breaslă. Tot el, împreună cu umoriştii din Iaşi, realizează – cred eu – cea mai bună şi mai elegantă urmaşă a bătrânei „Urzica” revista „Scârţ”, la care colaborează cei mai cunoscuţi şi apreciaţi umorişti ai noştri.
Alături de Popa Popa’s , Mihai Stănescu, Octavian Bour, Constantin Ciosu, Vasile Crăiţă- Mândră, Octvian Covaci, Gh.D. Constantinescu şi Pim, Viorel Corodescu – COV, acţionează prompt şi precis: cu imaginaţia-i bogată şi capacitatea deosebită de expresie, el ne „zugrăveşte” scene individualizate sau generale care se petrec sub ochii noştri, dar care pentru unii sunt neobservabile. Cu ironie fină, cu sarcasm amar, COV pătrunde în cotidianul vieţii surprinzând actualitatea aşa cum este şi ne-o pune pe „tavă”, avertizându-ne.
GEORGE BRATU


DAVID VALENTIN
Hunedoara

Meseriaşul

Meseria e tezaur,
Lacom, Fiscul nu prea iartă:
Mâna dreaptă-i e de aur,
Stânga însă... este spartă.

Hotii si vardistii

Regulile s-au schimbat
Când ai devenit adult:
Nu poti sti cu-adevarat,
Cine fură azi mai mult.

Deformaţie profesională

Demnitarul, o calamitate,
De la soaţă a primit consemn,
Pe motiv că şi-n intimitate
Foloseşte limba cea de lemn!

O Giocondă modernă

Zgârcită Mona Lisa e cu nurii,
De când iubitul lefter i-a rămas:
Zâmbeste strâmb si des în coltul gurii,
Si s-a-nvătat să strâmbe si din nas!


CORNELIU VASILE
Bucureşti

Sărbători de 11 decembrie

După ce s-a numărat
Publicul alegător,
Tu petreci anticipat,
Dacă esti câstigător.

După concurs

Când se întăreste frigul,
Soarele privind cu jind,
Unii rontăie câstigul,
Altii se-ncălzesc scriind.

Atestare la concursul
de epigrame

Umorist esti consacrat,
Mi se pare evident,
Întrucât ai ocupat
Orice loc în clasament.

Posta redactiei

Fără plicuri valoroase,
Am văzut reactia,
Ca în iernile geroase:
A-nghetat redactia!


CONSTANTIN PREDA
Afumati, Dolj

La români în discoteci

U. E. ne-a schimbat sistemul
Chiar de-i mic cât un ibric
Nimeni nu mai vrea rustemul
Vor doar dansuri din buric.

Procurorii

Sunt vigilenti si nu se tem
Si-adesea noaptea o fac mică,
Dar au un tic, ca un blestem
Închid din ochi când mita pică.

Nu are simtul măsurii

De când e parlamentar,
S-a-‘năltat, e mare star,
Dar nu-i greu de explicat
Prafu-n vânt nu-i ridicat?

Arc peste timp

Tepes îi trăgea în teapă
Pe cei care erau hoti
„Traian” nu-i de-aceeasi teapă,
Dar ne-a dat teapă la toti.



ALEXANDRU HANGANU
Brăila

utadă
Povestea vorbii anume
Rămâne vorbă-n vânt,
Atunci când nu ai nume
Şi nu ai nici cuvânt.
Contrariere
Lângă-un halat de medic aşezată
Îşi spuse rasa popii, supărată:
"N-aş fi crezut să lase Dumnezeu
Un buzunar mai mare ca al meu!
Cuceritoarea
Ochi frumoşi, ca de azur,
Educată şi cuminte,
Are numai un cusur:
Cere banii înainte!
Cuceritorul
În periplu-i amoros
La tot felul de cucoane,
A sărit, de la balcoane,
Două palme mai în jos…


VIORICA GĂINARIU-TAZLĂU
Baia Mare

Dilemă înainte de alegeri

Doamne, câte mai promit
Şi cam toţi, ne par oneşti;
Parcă-i văd cum ne omit,
Când ajung în Bucureşti!

Comparaţie democtatică româno-americană

Când referendum s-a făcut,
Să mai reducem hoţomani,
De ieşeam ieri, mi-ar fi plăcut;
În stradă-s azi... americani !

Pila contează

N-are pregătire multă,
Tot ce face e anost;
Dar propteaua-i catapultă
Şi e şef înfipt pe post.

Uneia cu două feţe

Nu-nţeleg, cum astă doamnă
Face cruci şi ţine post,
Iar cultura ei înseamnă:
Multă bârfă fără rost!


CONSTANTIN IORDAN
Constanţa

Promisiuni electorale

Promisiuni electorale
(Gogosi cu „tepi” cosmetizate)
Le-am înghiti ca pe sarmale
De n-ar fi după vot... uitate.

Votarea

La urnă vin alegători
Odat-sau de mai multe ori;
Se stampilează cascavalul
Să-l roadă cu-un partid... Rivalul.

Joc politic

Bate SAS-u-n guvernanti
Si sar puricii-mutanti;
...Merkel si Obama speră
Erdogan-u-n vechea... sferă.

Flash

Tara e azi un zăvoi,
Micro-bază democrată,
Votăm unul, plătim doi,
La necaz o facem... lată.


VIOREL MARTIN
Bucureşti

La piaţă

Întrebă o gospodină:
– Oul ăsta-i de găină?
Dar se răţoi un moş:
– Că doar n-o fi de cocoş!

Credincios de ocazie

Până nu dădea de greu,
Da cu barda-n Dumnezeu!
Dar căzut în vreo belea...
Toată ziua se-nchina!

La nuntă

Decât să iei pe soaţa ta,
Mai bine-o oaie poţi să iei,
Că soaţa zice să nu bei,
Iar oaia zice:-Bea, beaa, beaaa!

Porcării de porc

M-am saturat, prin ani pustii,
Să văd atâtea porcării;
Doar cu piftia – ce minune!
Si porcăriile sunt bune!


GABI ROŞIANU
Târgu Jiu

Paradox românesc

Când muncesc românii afară
Îi arde dorul de ţară,
Pe-ăi’ de-acasă îi apucă
Tot mereu, dorul de ducă!

Au plecat olteni…”

Prazul verde pus „la sfoară”,
Azi nu ne mai dă fiori,
C-au plecat oltenii-afară
Să aducă... „verzişori” !

Femeia, eterna poveste

E veşnicul mister-femeia,
Ce-ţi fură mintea ca beţia,
Când te trezeşti, îţi plângi prostia,
C-ai acceptat... căsătoria!

Soacra

Constat ca soarta-mi este fastă
Cu soacra civilizată.
A fost la pension bine crescută
Cu kilograme peste sută!


GHEORGHE BURDUŞEL
Filiaşi, Dolj

Balada eroului

Mi-e sufletul şi azi neîmpăcat
C-aş fi dorit să vă mai văd odată
Pe tine dragă mamă-ntregul sat
Pe surioara mea, pe tine tată.

N-a fost să fie-aşa, destinul crud
Mi-a spulberat visările cu gloanţe
Şi simt răceala crivăţului nud
Ce mi-a secat izvorul de speranţe.

Prin pâcla morţii încă-i mai disting
Pe-ai noştri depărtându-se de mine
N-aş vrea, dar iată-ncet, încet mă sting
Primeşte-mi Doamne, sufletul la tine.

Deodată mă trezesc şi simt cum zbor
Peste câmpul ce geme de durere
Şi tot mai sus mă-nalţ şi mai uşor
Mi-e duhul fără trup şi mângâiere.

Mă privesc şi-s falnicul brad uscat
Îndepărtat de soră, mamă, tată
Mi-e sufletul şi azi neîmpăcat
C- aş fi dorit să vă mai văd odată.


IOAN TODERAŞCU
Vaslui

Eu, Săgetătorul

Cu săgeţi de-amor, ades,
Tot arunc, iubind femeia,
Şi constat că am succes
La femei… (De vârsta-a treia!)

Mercantilism

Dând dovadă de tupeu,
O colegă, bună-amică,
A râvnit la bunul meu
Şi mi-a devenit… bunică!

Cu mama soacră, la Urgenţe

Aşteptând, de dimineaţă,
Cu privirea în pustiu,
Brusc s-a luminat la faţă,
La verdictul: Prea târziu...

Gata să moară de câteva ori,
mama soacră şi-a revenit
de fiecare dată

Pus la încercare,
În mai multe rânduri,
S-ar părea că are
Rău de patru scânduri!

VASILE LARCO
Iaşi

Mamă cu multi copii,
de Revelion

Când împărtea în sapte-un ou
Sărmana fără de pereche,
Zicea: Mâncati, e Anul Nou,
Doar sărăcia ne e veche!

La balul mascat

Nimeni să nu-i recunoască
Multi îsi pun pe fată mască
Astfel vede lumea toată
Fata lor adevărată.

Declaratie de revelion

Când pornirăm noi în viată
Tu erai ca o dulceată,
De la o vreme-ncoace;
Eşti ca borşul de potroace!

După Revelion

Beat de vii de la agapă
Ia un peşte drept model:
Să nu ştii decât de apă
Şi să taci chitic ca el!

DOREL LAZĂR
Aiud

Politicieni în campanie

Au si dânsii azi o boală:
Ne îmbată, îti fac morală.
Si, vezi că e aiureală:
Chef cu damigeana goală.

Un fel de repros

Ai fost prost între golani,
Repetent si indecent,
Azi cioban si cu multi bani,
Te odihnesti în Parlament,

Festivalul „Strugurele de Aur”

Se strâng în toamnă strugurii,
Iar sucul lor e de tezaur,
Cu cânt ţi boabe brumării,
Doar la Jidvei ei sunt de aur.

Sindicatul si guvernul

Săracul, la culesul poamei,
Să scape de chinul foamei,
Se duce la pomul lor c-un sac
Si vine acasă mai sărac.


VASILE VULPAŞU
Strehaia

Unei iubite, Maria Dobândă

Deşi e chiar firească,
Dorinţa-mi cu izbândă
Să mi se împlinească,
Tu-mi ceri mereu…dobândă!

Cui îi plac ieşirile mai dă
şi peste o „ciupercuţă”

Culegând ciuperci şi mure,
Cu iubita prin pădure,
După multă vreme Tuţă,
S-a ales…c-o ciupercuţă!

Unei încrezute fără margini

Nici frumoasă, nici deşteaptă,
Nu-i nimic de presupus,
E mai jos de prima treaptă
Dar pozează mult mai sus!

Versatei SânSiana Buruiană

De la mic şi pân’ la mare
Toti te stiu ca mândră floare,
Una chiar de pus pe rană,
Nicidecum o... buruiană!


ION DRĂGOIANU
Ţânţăreni, Gorj

O candelă albastră

Parfumul căutărilor
ascult Chopin
în ultima cameră
a gândurilor
copacul a căzut
sub puterea
descântecului alb
crucea măsura
umbra mea
dezordonată
nebunii flutură iluziile
în târgul de afară
satul e mort
sub razele nebune
roţile carelor scârţâie
prin tunel
şi mama cu poza ei îngălbenită
umple pustiul din mine
în cuib era frig
şi ceaţa se strecura
printre firele de iarbă
îşi potriveau somnul
aproape de puii abandonaţi.


CONSTANTIN IORDACHE
Craiova


Înclinaţie

Tinereţe şi vigoare
Bătrâneţe fără milă,
La urnele de votare
Sunt cu dreapta pe ştampilă!

Concurenţă

La rom-ni, ce poţi să zici,
Că partide mari sau mici
Aranjară-n acest an
Maratonul...la ciolan.

Vise la ...talpa ţării

Ocrotiţi de Cel de Sus
Cu puterea banului,
Ei au un cuvânt de spus,
Dar nu al... sărmanului.

Înnoiri la desemnări pentru primari

Un partid la desemnări,
După patru încercări,
Iscusinţă pe de rost,
Scoate-n faţă...tot un fost.


CORNELIU CULMAN
Bucureşti

Flori de tei
Parfumul florilor de tei
Ce m-a-mbătat în tinereţe
Îl simt şi acum, la anii mei
Cum mă mângâie cu blândeţe.
Cinci flori de tei stau într-o carte,
Le-am pus aşa, ca amintire...
Cinci flori de tei, demult uitate,
Nu mai e nimeni să le admire.
Toate au rămas acum departe,
Visuri, ca şi iubiri pentru femei,
Amintiri stau cuibărite într-o carte,
Alături de florile de tei.


MIHAI BATOG-BUJENITĂ
Iaşi

Toxiinfecţiile alimentare

Din principiu, am rezerve
La reclame. Ca atare,
Nu pun gura pe conserve,
Din instinct de conservare.


Momentul adevărului

Imuni la sfaturi şi porunci,
Sunt unii care, scrupuloşi,
Spun adevărul doar atunci,
Când recunosc că-s mincinoşi.

Tabiet

Mănânc pe stradă un covrig,
Tuşesc şi-s cocoşat de frig.
Acesta-i felul meu trufaş:
Iau prânzul numai în oraş.

Crede şi nu cerceta

Dat-a Domnul glas poruncii
Către preasmeriţii Săi:
„Omule, iubeşte-ţi pruncii
Ca şi cum ar fi ai tăi!”


MARIUS ROBU
Craiova

Iohannis, la masa tăcerii

Iohannis, meditând un pic,
Ti-a spus, pe scaun vrând să stea:
- E Masa lui Brâncusi, nu zic,
Însă Tăcerea e a mea!

Din păcate!

Avem păcate diferite,
Si de-aia suntem diferiți:
Bărbatii au mai mult iubite,
Femeile, mai mult iubiti.

Economie în căsnicie

- Cum de ai ajuns, măi, vere,
Singur în luna de miere?
- Sotia mea-i vinovată,
Mi-a spus c-a mai fost o dată.

Desteptătorul somerului

În zori, mă scoală cocoselul,
Vrând insistent să trec la treabă;
Îmi vine să îl tai, miselul,
Căci dacă am... nu mă întreabă.


CONSTANTIN MÂNDRUTĂ
Piteşti

Talent

Crâşmăriţa din Buzău
Bună e de pus la rană.
Umple, des, paharul tău
Pân-te face... damigeană!

Viitorul ţării

Noua guvernare
N-a uitat trecutul,
Căci cu mic, cu mare,
Tot plătim tributul!

Secretara

N-a fost greu la angajare:
La oral, nimic de zis,
Cu frumoasele-i picioare
A sărit... şi peste scris!

Şcoala

Şcoala este rădăcină,
Vieţii necesar avânt,
Duce rodul spre lumină
Sau îl lasă... în pământ.


IONEL IACOB BENCEI,
Timisoara

Control în zootehnie

Într-un grajd, de Anul Nou,
O junincă-a leşinat
Când văzu intrând un Bou...
Cu o geantă "diplomat".

Unui june tomnatic

Atât l-a consumat femeia
Şi ţuica ce a-ngurgitat-o,
Încât trecu la vârsta-a treia...
(Pe-a doua n-a mai apucat-o!)

Apicolă

De când miroase-a primăvară,
Un gând mă-ndeamnă permanent:
Albinele trudesc la ţară,
Iar trântorii în Parlament.

Actuală

Semnul "bunăstării"
Ne-a atins pe toţi,
Căci hambarul ţării
Este plin... de hoţi.


GHEORGHE CONSTANTINESCU
Braşov

Semnal

Fac o tristă constatare,
Că la noi, să ştii, măi dragă,
Cei ce sunt în postul mare,
Dezlegare au la şpagă.

Arivistul politic

Luptător de circumstanţă,
Ca să urce sigur treapta,
Cu tupeu şi nonşalanţă
Dă în "stânga", dă în "dreapta"...

Moda impusă

Cei puternici au mult şarm,
Chiar şi-n modă ne dau tonul:
Iar se poartă bleu-jandarm
Şi croiala cu... bastonul!!

Revelaţie

Azi, ceva mai lămurit,
Pot să-mi dau cu presupusul:
Dacă eşti mai „răsărit”,
Te acceptă şi Apusul.


PETRU IOAN GÂRDA
Cluj-Napoca

Bilet de adio

Mi-a lăsat bilet pe masă
Şi-a plecat, la repezeală,
Drept la mama ei acasă!
...Sper că nu-i o păcăleală.

Ubi bene...

Se bagă biruri noi mereu
Şi, cum urăsc acest nărav,
M-am hotărât: să ştiţi că eu,
Curând, am să mă fac... morav.

Unei frizeriţe

Cum presai cu pieptu-n mine
Când lucrai la păr, duducă,
Mă simţeam aşa de bine,
Că mi s-a făcut măciucă.

Modelul... spaniol

Un Don Quijote de la Istru
Şi Dulcineea lui – amorul,
L-au pus pe Sancho prim ministru,
Iar Rosinanta e poporul.

VALI SLAVU
Aninoasa, Hunedoara

Confesiunea unei hârtii

Am fost mereu mototolită,
Pătată, ruptă uneori,
Dar niciodată umilită
Ca azi, de-atâţia autori.

Lanuri cu floarea-soarelui

Si astăzi, vrednicii săteni
Pun răsărită pe ogoare,
Dar floarea e în buruieni
Si buruienile-s în floare!

Pledoarie pentru reabilitarea
cuvântului „Tăran”

Desi acest cuvânt s-a degradat
Si-nseamnă fraier, necioplit, codas,
Tăran e cel ce ară câmpu-n sat,
Nu cel ce bate câmpii, la oras!

Paradox

Când, la DNA, sunt anchetati
Unii, care s-au căpătuit,
Sunt găsiti, cu probe, vinovati
Si apoi devin de negăsit.



GAVRIL MOISA
Cluj-Napoca

Nedumerire

Codrul frate cu românul?
Cred că e o-ncurcătură,
Că, de când este pământul,
Ştiu că fraţii nu se fură.

Răsturnarea valorilor

Minciuna are şi valoare
Şi-n viaţă are rolul ei,
De n-o spuneam la-nsurătoare,
Eram şi astăzi tot holtei.

Invitaţie

Dornic de o aventură
A poftit-o în natură;
Obiceiul se mai poartă
Când „natura”... nu e moartă.

Afaceristul

A ajuns în urbe mare,
Printre numele cu fală,
Dară mâinile-i murdare,
Nici o baie nu le spală.



LAURIAN IONICĂ
Boureni

Politica economică a ţării

Cu criza în economie,
Sunt vremuri de epidemie,
Şi leul nu prea ştim ce are,
Că nu se ţine pe picioare.

Evoluţia patriotismului

Înaintaşii se luptară
Pentru copii şi pentru ţară
Cei de acum, mai patrioţi,
Se luptă şi pentru nepoţi.

Cu plocon la doctor

Când la chirurg s-a prezentat
Cu o găină mititică,
Destinatarul l-a-ntrebat:
- E singurică, singurică?

Vecinii

De vecini ce să vă spui?
Nu cred nasul să mă-nşele:
Unu-şi vede de-ale lui,
Celălalt, de ale mele!


GEORGE CEAUSU
Cârna, Dolj

Unui funcţionar corupt

La un cap de acuzare,
În curând o să ajungă
Un funcţionar ce are
Mâna excesiv de lungă.


Dexteritate

Reuşeşte puradelul,
Fără multe încercări,
Să ciordească portofelul
În doi timpi şi trei mişcări.

În noaptea de Ajun

Noaptea, pe la cântători,
Când e cerul ca sineala,
Au trecut colindători,
Luându-mi agoniseala.

Măscărici

Ce vă spun eu nu e banc,
Regii, la amuzament,
Aveau doar un saltimbanc,
Noi... avem un Parlament!


ŞTEFAN AL. SAŞA
Câmpina

Părerea criticilor

Despre muza mult iubită
Care îl inspiră-n artă,
Unii spun că-i adormită,
Alţii că-i de-a dreptul moartă.

Inversare

Când şi-a intrat ca soţ, în rol,
Ştia că dama-i dracul gol,
Acum, zicala s-o răstoarne,
Doar el e cel ce poartă coarne.

Ultima frontieră

Stau liniştit cu nora-n casă,
Că-s pensionat şi nu-mi mai pasă,
Ea, în concediu post-natal,
Iar eu într-unul pre-mortal!

Soţia la regim

Hotărârea ei e stâncă,
Ţine cură, dar „poznaşă”,
Zilele mi le mănâncă.
Zice c-astea nu îngraşă.


IOAN ŞIMAN
Baia Mare

Natura nu minte

Natura este adevăr,
Mi se oferă în esenţă;
Pe-obscură cale, în răspăr,
Sunt plăsmuit sau... aparenţă?

Extirparea corupţiei

E D.N.A-ul din anale,
Chirurg în lupta c-o toxină,
Dar sunt extrase naturale,
Ca smulgerea din rădăcină.

Corupţia-toxină

S-ajut partidul meu, acum,
La detoxificare mare,
Ar fi enzime – voturi clare,
Dar nu ştiu cum să le consum.

Urzica de la Hofigal

Sunt capsule de urzică
Pentru oropsiţi sadea;
Guvernanţii, la adică,
Doamne, ce i-aş urzica!


NICOLAE DRAGOŞ
Bucureşti

Urma alege

Prin fel de fel de combinaţii,
Fura, stergându-şi orice urmă,
Dar i-au luat, până la urmă,
O urmă şi l-au dus mascaţii.

„Darul binefăcătorilor”

Aveam cândva bogată Ţară,
Iar mulţii binefăcători
Au uşurat-o de comori,
S-avem şi noi.... o ţărişoară.

Printre aleşi

De alţii să nu-i doară-n cot,
Ei se comportă ca la carte...
Sunt mulţi, dar să nu-i doară pot,
Că sunt imuni şi-n altă parte.

Drepturi eterne

Cum ai fost vei mai şi fi!
Poţi să ajungi între săraci,
Ai şi dreptul de-a muri
Si-a-nvăţa-n pământ să taci.


LIVIU FLORIN JIANU
Craiova

Cântecul florarului

Cântecul meu, iubito, nu aşteaptă bani,
Ci-şi are plata în parfumul altor ani,
Când păsări nevăzute şi cu zborul jos
Eram, un singur cântec îngânat frumos…

Eu n-am ştiut nimic să-ţi spun, doar să te cânt,
Să pun – din taina ta – un cântec în pământ,
Ca mâine, sub mereu grăbitele ninsori,
Parfumul lui să zămislească alte flori…

Şi azi, iubito, încă ţi-l mai cânt,
Cât suntem, tainic încă păsări de pământ,
Cât, încă, ne desparte, în comun, un drum,
E mai frumos parfumul lui curat, de-acum…


LUCIAN PERŢA
Vişeu de Sus

La temă

E cugetarea chiar cuminte,
Plină de bun simţ şi firesc,
Natura niciodat’ nu minte,
Doar cei ce-n numele-i vorbesc!

Specificare

Cât adevăr în trei cuvinte
Rostite de-Eminescu-odată:
Natura niciodat’ nu minte …
Asta, desigur, când nu-i moartă!

Hofigal-ul salvator

De-un timp nu mai colind câmpia,
Să caut plantele de leac,
Că-i mai aproape farmacia
Şi Hofigal-ul mi-e pe plac!

Despre „Vedisan”

Nu prea vedeam cam de un an
Cum să ţin rimele-n buiestru,
Dar, apelând la ,,Vedisan”,
Acum văd… ca un maestru!


NICOLAE MIHU
Sibiu

Dragoste cu năbădăi

Când, cu voia mea lucidă,
Bat la uşă-n fapt de seară,
Mândra nu vrea să-mi deschidă,
Să nu pot ieşi afară.

Fata tuturor

El spre ea, frumoasă foc,
Ani la rând a dat asaltul
Şi-a avut din plin noroc
Că s-a măritat cu altul.

Bancherul român

E omul zilei, integral,
Că e de-al nostru, mioritic,
Cel ce-a pornit c-un capital...
Politic!

Viaţă dezordonată

Soţia mea într-una cască
Şi-i toată ziua afectată,
Că umblă-n baruri noaptea toată...
Doar, doar o să mă mai găsească.



GHEORGHE BĂLĂCEANU
Iaşi

Reproşuri nemeritate la vârsta lui

Nu mişc, nu sforăi, n-o ţin trează,
Nu-i spun nici vorbe cu asprime,
Iar dimineaţa-mi reproşează
Că nu mă scol… în întregime !

Tânăra cu minijupă

La ce te tot holbezi, bătrâne, oare
Chiar nu-i rusine? Pari a fi si cult!
Mă ierti, te rog, duduie... la picioare...
C-asa urâte n-am văzut demult!

În toamna vieţii

Să facem „jocuri”de iubit, n-ai vrea? –
I-a spus prinzând-o graţios „ la toartă” –
Aş vrea, dar nu-i prea des? – răspunse ea –
Să tot jucăm aşa... cu „mâna moartă”?!

Compensaţia Măriei

Pe câmp, Ion, la muncă-i ziua-ntreagă
Şi seara cade lat pe patul rece,
Iar ea se-nfurie pe el... că-i bleagă...
Dar cu „sosia” din sertar îi trece...


MARIN SANDU
Craiova

Pocăinţa

Nevastă, nu mai beau nimic,
Zise bărbatul ei spăşit.
Mă duc la cârciumă un pic,
Mai am ceva de isprăvit!

Resemnare

X, cu amicul şi-a găsit nevasta,
Dar a trecut peste problema asta.
Ştie de-acasă vorba potrivită:
N-ai ce să-i faci daca e nărăvită.

Parlamentarilor, înainte de alegeri

Senatori şi deputaţi,
O vorbă am să vă zic:
Degeaba vă tot certaţi,
Că voi n-aţi făcut nimic.

Actuală

Craiovenii-n sărbătoare,
Beau vin cu paharul mare.
Dar, ciocnind mereu paharul,
Alţii le-au furat... primarul!


VIŞAN DIMITRIU-DANIEL
Craiova

Caracterizare

Fire răbdătoare,
Veselă si calmă,
Doar la ghicitoare,
Rar, mai dă o palmă.

După un proces greu

Procesul a durat multi ani,
Dar în final a câstigat,
Si-acum răsuflă usurat
...De bani.

Piticii în jurul raclei cu
Albă ca Zăpada

O priveau cu duiosie:
"Ce buze, ce sâni! Păcat!"
Dar, deodată, bucurie:
S-a sculat!

Poveste de vacantă

Povestea, se pare,
Foarte încântată,
Că a fost, la mare,
Ultra ... violată.


NICANOR PLĂMĂDEALĂ
Craiova

De sezon – iarnă oţelită

Veni iarna cu alai
Şi cu ger cum îi e felul,
Energie ai, nu ai,
Românul e ca... oţelul.

Hotărâre irevocabilă

Dintr-un sat ca Haimanale,
S-a impus Caragiale;
Sunt şi eu dintr-un cătun,
Musai ca să mă impun!

Destăinuire

Un secret vreau să vă spun:
Noaptea, fiind sfetnic bun,
Epigramele le scriu
...mai târziu!

Spaima pensionarului

În astă lume efemeră,
Cu derapaj pentru blazon,
N-au dispărut acei ce speră
Că viitorul e-n... baston!


UNIUNEA EPIGRAMIŞTILOR DIN ROMÂNIA U.E.R.
- a 25-a aniversare -

Conducerea:
1. George Corbu – preşedinte
2. Mihai Sălcuţan – vicepreşedinte
3. Petre Gigea-Gorun - vicepreşedinte
4. Laurenţiu Ghiţă – redactor şef al revistei “Epigrama”

MEMBRI AI U.E.R. sI AI
CENACLULUI EPIGRAMIŞTILOR OLTENI

1. Gigea Petre-Gorun
2. Botar Dumitru
3. Brelea Nicolae
4. Burduşel Gheorghe
5. Buţu Elena
6. Buznă Elena
7. Ceauşu George
8. Coge Marius
9. Dragoş Nicolae
10. Drăgoianu Any
11. Dobreanu Marian
12. Ionică Laurian
13. Iordache Constantin
14. Marinescu Ştefan
15. Nică Janet
16. Nicu Vintilă
17. Păun Constantin
18. Radu Florea
19. Rămoiu Mircea
20. Robu Marius
21. Rogobete Nicolae
22. Sandu Marin
23. Ungureanu Ion
24. Ursei Mircea
25. Vasile Nelu
26. Vasilescu Petre Ion Florin
27. Vidoe Sorin-George
28. Vulpaşu Vasile


POŞTA REDACŢIEI

CUGETUL este o publicaţie periodică a CENACLULUI EPIGRAMIŞTILOR OLTENI (CEO), deschisă tuturor epigramiştilor
şi umoriştilor de pretutindeni, fără nici o discriminare.
Materialele propuse spre publicare (avem rugămintea să fie dactilografiate sau redactate pe calculator) se vor transmite la urmatoarele adrese:
Any Drăgoianu,Telefon:0763.669.100; 0253.473.094, anydragoianu@yahoo.com;
Janet Nică,Telefon: 0741.163.512, janet.nica@yahoo.com,
Petre Gigea, Telefon: 0723.059.737, petregigea@yahoo.com






Petre Gigea    3/8/2017


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian