Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Srisoare din Australia : Sub crucea sudului - „The lucky country”

„The lucky country”, asa îi spun localnicii Australiei... adică „tara norocoasă”! După aproape 30 de ani de sedere pe aceste meleaguri îndepărtate, deseori mi-am dat seama ca au dreptate. Majoritatea emigrantilor sositi aici doar cu o boccelută s-au bucurat de oportunitătile oferite de noua patrie, unde prin muncă si integrare au ajuns să aibă o viată prosperă, desigur cu mult mai bună decât cea pe care au avut-o pe meleagurile de unde veneau. Multi dintre cei care au călcat pe acest pământ „nou”, realizând la ce distantă este situat acesta de tinuturile natale, cuprinsi de sentimentalism si-au spus în gând că după o perioadă de sedere si de „făcut banii” se vor reîntoarce acolo de unde au venit... Totusi, marea majoritate au rămas aici până la moarte, iar dacă unii mai tenace, cuprinsi de nostalgie si dragoste de tărâmurile strămosesti, au încercat să se reîntoarcă „definitiv” la vechea vatră, nu au putut să se reacomodeze si după o scurtă perioadă de zbucium... au făcut eforturi să revină în Tara Norocoasă! De fapt această boală am putea-o numi „emigritis”. Fenomenul este foarte complex si uneori greu de înteles. Desigur, acesta nu este lipsit de suferintă, durere sufletească, ambiguitate si chiar diminuarea identitătii nationale. Totusi vibratiile pozitive pe care le oferă continentul de la Antipozi sunt ca acel sunet suav de theremin pe care odată ascultat nu-l poti uita, asemuindu-l cu „capcana” întinsă de cântecului sirenelor.

Australia are suflet, trăieste din plin, îsi iubeste nationalii, îi răsfată si le oferă oportuntătile unei vieti decente. Departe de „lumea dezlăntuită”, fără să fi avut războaie locale sau animozităti teritoriale si etnice, oamenii gândesc mai curat, poate chiar mai naiv decât multi din alte locuri declarate „fierbinti”! Nu vorbesc niciodată urât de o altă natie... Desigur că mai fac glume inocente folosind demonime prin care îi numesc pe americani „yankies”, pe francezi „froggies” (broscute!), pe englezi „pommies” (abrevierea „pome” derivând pare-se de la „Prisoner of Mother England”), pe neo-zeelandezi „kiwies” (după faimoasa pasăre kiwi)... Engleza australianului de rând contine o multime de elemente argotice, majoritatea aduse de strămosii exilati aici de pe malul Tamisei sau din East End-ul londonez, elemente si accente în vorbire care au asociatii lingvistice cu limbajul cockney. Astfel, ajungând într-o localitate de provincie poti fi întâmpinat cu o frază de salut pe care nu o pot întelege nici cei buni vorbitori ai englezei literare care nu apartin acestor locuri: „G'day mate, howsit hangin'? Bewdy Bonza love. Goin down the pier in me thongs to perv at the Sheilas!”. (Hello my good fellow. How are you feeling today? Everything is going exceedingly well my dear friend. I am going to the boardwalk wearing my sandals to look/ogle at the beautiful ladies of leisure!”) adică într-o traducere mai colorată pe româneste ar fi „Salutare dragă amice! Cum o mai duci cu sănătatea? La mine toate merg la superlativ. Mă duc pe faleză, la o plimbare legeră în slapi, pentru a admira reprezentantele sexului frumos”. Pentru „la revedere” se foloseste „hooroo”, adică „goodbye” mai pe întelesul anglofililor...

Un australian get-beget se declară „fair-dinkum” (original) sau „true-blue” (adevărat), dar la general se alintă cu drăgălăsenie cu diminutivul „aussie”, sau „ozzie”! Tasmanienii sunt numiti „tassies” chiar si la stiri sau la emisiunile sportive de la televizor! Inclusiv politicienii, pentru a părea mai populari, folosesc un limbaj apropiat de cel al australianului „de provincie” chiar dacă majoritatea si-ai facut studiile la cele mai de seamă universităti din lume. Australia si Noua Zeelandă, în jargonul „aussie” sunt numite „Down Under”, adica „tara de la... dedesubtul cel mai de jos” făcându-se referire la asezarea geografică a acestor tări pe harta globului pământesc. Australianul foloseste foarte multe diminutive în vorbirea de zi cu zi! Astfel motociclistii sunt porecliti „bikies”, biscuitii „bikkies”, micul dejun „brekkie”, soferii de taxi „cabbies”, postasii „posties”, ecologistii „greenies”, bomboanele „lollies”, tăntarii „mozzies”... Persiflant, unele grupuri sociale sunt categorisite ilar precum „bogans” - cu referire la cei care stau toată ziua în cârciumă si beau bere, „bludgers” lenesi sau cei care nu vor să muncească, „yobbos” – asa-zisa clasă muncitoare neevoluată, „yuppies” – tinerii snobi ai clasei de mijloc sau „baietii de bani-gata”, „wuppies” pensionarii încă activi... Mai întâlnim pe aici si „mobies” sau „dobies” (Mum/Dad Older, Baby Younger), adică cei care au devenit părinti la bătrânete, „limers” (Less Income More Excitement) – mai putin venit, dar mai multă distractie, „hanks” (Health an Nature Keepers) – naturisti.

Australianul traditional îl recunosti de la o postă. Salută când trece pe lângă tine! Indiferent de vârstă se îmbracă specific, cu ciorapi trei sferturi si pantaloni scurti. Deseori este încăltat cu bocanci, iar pe cap poartă faimoasa pălărie numită akubra! În orase îl întâlnesti frecvent prin aeroporturi, gări sau locuri publice pe unde lucrează. Cel din provincie este si mai simpatic! Foarte vorbăret, adoptând un limbaj colorat, folosind o voce de cap, este oricând pus pe glume, sau pe „misto”, fără să aibă intentia să te jignească... Poartă o akubră decolorată de soare de borul căreia atârnă bile însirate pe sforicele... având menirea să alunge, prin miscări bruste ale capului, sâcâitoarele muste care se găsesc vara din abundentă peste tot datorită multitudinii de animale domestice!!! De fapt chiar „salutul traditional australian” este luat în derâdere fiind reprezentat sub forma datului din mâini pentru a alunga mustele de pe fată! Aici nimeni nu se supără sau simte jignit dacă faci o glumă de genul acesta! Inclusiv celebrul comentator american Bryant Gumbell de la CNN, a hiperbolizat „salutul australian” într-una din transmisiunile pe care le-a făcut la Olimpiada din 2000 de la Sydney.

Aborigenii sunt cei mai vechi locuitori ai acestor teritorii. Se estimează că sunt aici de mai bine de peste 30.000 de ani. Guvernul duce o muncă asiduă pentru emanciparea lor si pentru intergrarea în societatea australiană. Destul de taciturni, îsi deschid foarte greu sufletul în fata omului alb care le-a pricinuit foarte multe necazuri si răutăti pe parcursul timpului. Populatia indigenă este estimată după ultimele recensămite la aproape o jumătate de milion, adică 2.7% din întrega populatie australiană. La venirea europenilor acestia vorbeau peste 250 de limbi si peste 500 de dialecte, în prezent acestea fiind reduse la doar 15 limbi. Majoritatea vorbesc limba engleză presărată cu cuvinte din limbile indigene, dezvoltând astfel o limbă denumită engleza aborigenă australiană. Cultura acestora este foarte interesantă. În artele plastice excelează printr-un gen de pictură format din linii si puncte foarte apreciat de iubitorii de frumos. Necunoscând scrierea alfabetică au transmis literatură (in special legende) prin traditie orală sau prin pictograme. Muzica este de asemenea un mod de manifestare artistică a aborigenilor. Folosesc cu precădere un instrument de suflat denumit didgeridoo, elemente de percutie combinate cu sunete cântate vocal. Desigur că mai sunt si în prezent frictiuni si neîntelegeri între această grupare dezavantajată si restul poporului australian, dar printr-o politică reconciliantă se ajunge deseori la un numitor comun atât de necesar pentru creearea unui echilibru si o integrare cât mai „lină” a acestora în structurile natiunii australiene moderne.

Nu pot să închei fără a evidentia aportul românilor la societatea multiculturală australiană. Statisticile recente estimează că în această tară trăiesc peste 20 de mii etnici de origine română. Primii emigranti au sosit pe la începutul secolului XX, apoi o grupare mai omogenă a fost remarcată în anii care au urmat celui de al doilea război mondial. După căderea comunismului foarte multi intelectuali si profesionisti au fost admisi să se stabilească aici pe criterii de cerinte si selectie profesională. Dar despre aceastia vom vorbi mai detaliat într-un articol viitor. Să ne citim de bine! Hooroo!

George ROCA
Sydney, Australia




George Roca    2/27/2017


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian