Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
De la Prudhomme la Dylan

Din 1901, când a fost decernat prima dată poetului francez Sully (René François Armand) Prudhomme ( 1839 – 1907) şi până în 2016, când a fost decernat lui Bod Dylan (Robert Allen Zimmerman, n.1941), premiul Nobel pentru Literatură a onorat mulţi mânuitori ai condeiului: poeţi, istorici, romancieri, eseişti, etc. De-a lungul timpului, unii premiaţi şi-au confirmat valoarea iar alţii au fost daţi uitării.

Care sunt criteriile după care Juriul Nobel face selecţia e greu de spus. Motivaţiile Juriului, care însoţesc premiul nu spun mare lucru. La Sully Prudhomme motivaţia suna aşa: “ ca o recunoaştere specială a artei lui poetice vădind un înalt idealism, perfecţiune artistică şi o rară îmbinare dintre calităţile inimii şi cele ale intelectului”. De aceeaşi factură, cu mici modificări, motivaţia o regăsim şi alţi premiaţi. În era computerelor, procedura “ copy – paste” uşurează considerabil munca (scremerea) de elaborare a motivaţiei… Conform comunicatului de presă al Academiei Suedeze


Lui Bob Dylan i se acordă premiul pentru “crearea unor noi expresii poetice în marea tradiție a muzicii americane”. Vag şi discutabil. Reacţia audienţei la aflarea laureatului este amestecată: aplauze, consternare, rumoare. ( vezi: https://www.youtube.com/watch?v=RZDPKYuI6DQ )

Un veşnic aspirant la Premiul Nobel de la noi, spune aşa : “ Mi-am șters prima postare, făcută la mare surpriză. Poate-o s-o șterg și pe-asta, că nu mi-am revenit din șoc și încă vorbesc aiurea... Nu cred că Dylan avea nevoie de premiul ăsta; până la urmă, totuși, de ce nu? Nimeni nu contestă că e un mare poet și un geniu muzical (eu l-am și tradus, uite coperta!) Dar mi-e atât de milă de scriitorii adevărați, Adonis, Ngugi, DeLillo și alți 2-3 care aproape că aveau premiul în buzunar! Cum naiba s-or simți acum? Și-mi pare atât de rău pentru marii scriitori care îmbătrânesc la coadă, maeștrii și favoriții mei: Pynchon, Lobo Antunes, Amos Oz, John Ashbery, Vila-Matas… Ne-a făcut-o comitetul Nobel de data asta!'' (http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/cartarescu-ne-a-facut-o-comitetul-nobel-de-data-asta-587595 )

Dar numai de data asta? După Premiul Nobel pentru Pace, şi cel pentru literatură dă semne serioase de oboseală…

“ Acordarea premiului Nobel pentru literatură unui cantautor este de-a dreptul ridicolă. Când, însă, acel muzician este Bob Dylan, ea devine pur şi simplu, corectă politic!

Un muzician, de altfel, extrem de talentat, Bob Dylan a fost unul dintre reprezentanţii de vârf – music, lyrics and attitude -, ai mişcării flower-power, al cărei filozof „oficial” a fost Herbert Marcuse, unul dintre corifeii neomarxistei Şcoli de la Frankfurt. Marcuse este cel care a creat şi sloganul „Make love, not war”, apropos! Alături de Joan Baez, Dylan a coagulat emoţiile şi a potenţat aspiraţiile unei întregi generaţii de tineri răzvrătiţi, care îngurgitau pe nemestecate ideile socialismului de cafenea de extracţie frankfurtiana ce bântuia viguros, vocal şi revoluţionar, Occidentul anilor ’60-’70.

Establishmentul cultural şi politic occidental actual este dominat, vai, copios de paradigma neomarxistă – cu tot ceea ce înseamnă multiculturalism, corectitudine politică, marxism cultural, deconstructivism identitar european, noua luptă de clasă dintre majoritatea „asupritoare” şi indiferent care minoritate „asuprită”, etc.. Din această perspectivă neomarxistă, Bob Dylan este alegerea „corectă” pentru Nobelul pentru literatură. Nu? Who gives a damn about literature valor? Păi, da! Aşa cum tot o alegere „corectă” a fost şi proaspătul Secretar General al ONU – socialistul (cum, altfel?) portughez Antonio Gutteres şi mulţi, mulţi alţii, în frunte cu social-liberalul american Obama şi cvasi-totalitatea leadership-ului unional european.

Trăim într-o lume dominată de stânga politică, de neomarxisti (progresişti, carevasăzică…), de ecologişti, de socialişti, de neocomunişti, de troţkişti, de maoişti.

Deci, până la urmă, o decizie halucinantă, dar extrem de „corectă politic”! Ca întreaga realitate a acestor ani… (Sursa: http://www.ultima-ora.ro/2016/10/15/un-nobel-in-logica-stangii-neomarxiste-care-domina-occidentul/)

Fiecare epocă a avut, are şi va avea corectitudinea ei politică, de la stânga la dreapta şi de la dreapta la stânga. Dar pare-se că aşa de corectă politic , ca în zilele noastre, n-a fost lumea nicicând.







Nicuşor Gliga     10/17/2016


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian