Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Gând de seară

S-au dus cocorii visurilor noastre
Cu aripile-ntinse de blestem,
O dâră lungă, între zări albastre.
Cu ce cuvânt să-ncerc să-i mai rechem ?

Au plâns arinii amortiti de brumă
Si si-au plecat striviti, fruntile-n gol .
Mă-ntreb târziu , pe care val cu spumă
A poposit acum , întâiul stol ?


Corabia cu suflete de gheată

Corabia cu suflete de gheată
A naufragiat lângă Antile.
O despărteau de tărm vreo două mile,
Un vânt nebun si o perdea de ceată.

Corabia cu suflete de gheată
Părea un pescărus săltat de valuri
Si valurile mari cât două dealuri
O izgoneau si o loveau din fată.

Corabia cu suflete de gheată
Făcuse-acolo ultima escală,
Îsi înaltase pavilion de gală
Sperând că va pleca spre-o nouă viată...


LORELEI

Nu pot rămâne lângă voi prieteni
Mă cheamă Lorelei cu glas de clopot
Si bratele-mi vâslesc din răsputere
Prin stropii adunati de vânt în ropot.

Nu, nu-ncercati să-mi stăviliti avântul,
Chemarea m-i s-a înclestat în rană
Si sângele î-l simt mustind în vine
Ca drojdia dospită-n fund de cană.

Nu pot rămâne lângă voi prieteni
Orice mi-ati da în schimbul renuntării,
Mă cheamă Lorelei si voi urma-o
În linistea netărmurită-a mării..



Reîntoarcerea

Ne-ntoarcem si plângem pe piatra stirbită de ploi,
Pe piatra rămasă în locul săpat printre stânci
Si urmele pasilor nostri rămân în noroi,
Amprente-ale tălpilor aspre cu santuri adânci.

Ne-ntoarcem la turla înfiptă pe-o coamă de deal,
La ii înflorate purtând busuioc pe sub bundă,
La seara molcomă străpunsă de glas de caval,
La lantul găletii, căzut de pe bârna rotundă.


Ne-ntoarcem la vatra surpată de-o pală de vânt,
La poarta livezii, umbrită de meri si de duzi,
La plugul cu care căutam râme rosii-n pămînt
Si nu-i de mirare că ochii ,acuma ni-s uzi.

Ne-ntoarcem acolo de unde plecând ,am jurat,
Să nu ne întoarcem decât la sfârsit de exod,
Abia după ce si pe noi pân-la urmă-am mizat,
În jocul acesta cu lumea,în jocul nerod.

Ne-ntoarcem la chipul rămas prăfuit în album,
Cu mâini tremurînde căutând printre file o poză
Si tristi ne trezim cugetând la un capăt de drum,
Că-n noaptea plecării...visasem o viată mai roză.






Florin Mihăescu    3/13/2011


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian