Anul Bisericesc
Anul bisericesc începe pe data de 1/14 septembrie și reprezintă un șir de sărbători și posturi care comemorează nașterea și desăvârșirea Bisericii noastre.
Cea mai importantă sărbătoare ortodoxă o reprezintă Sfintele Paști, după care urmează alte douăsprezece mari sărbători:
· Nașterea Maicii Domnului (8/21 septembrie)
· Înălțarea Sfintei Cruci (14/27 septembrie)
· Intrarea în biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie/4 decembrie)
· Nașterea Domnului (Crăciunul) (25 decembrie/7 ianuarie)
· Boboteaza (Botezul Domnului - Epifania) (6/19 ianuarie)
· Întâmpinarea Domnului (2/15 februarie)
· Buna-vestire (25 martie/7 aprilie)
· Intrarea Domnului în Ierusalim (1 săptămână înainte de Paște)
· Înălțarea Domnului (40 zile după Înviere)
· Rusaliile (50 de zile după Înviere)
· Schimbarea la Fața (6/19 august)
· Adormirea Maicii Domnului (15/28 august)
Se poate observă că trei dintre sărbători depind de data Învierii, în timp ce celelalte au data fixă.
Învierea Domnului se serbează în prima duminică după prima lună plină, după echinocțiul de primăvară.
Pastele ortodox nu coincide întotdeauna cu Pastele romano-catolic sau protestant, explicația fiind următoarea: deși în anul 1923, la un congres panortodox ținut în Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe au hotărât să renunțe la calendarul Iulian și să adopte calendarul Iulian modificat, totuși data Paștilor se calculează încă pe baza calendarului Iulian, în care echinocțiul de primăvara are loc cu 13 zile mai târziu. De aici neconcordanța cu data Paștelui apusean.
În afara sărbătorilor enumerate mai sus, mai există și alte sărbători, a căror importanță este ceva mai mică:
· Tăierea Împrejur (1/14 ianuarie)
· Sfinții Trei Ierarhi (30 ianuarie/12 februarie)
· Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie/7 iulie)
· Sfinții Petru și Pavel (29 iunie/12 iulie)
· Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august/11 septembrie)
· Punerea în racla a brâului Maicii Domnului (1/14 octombrie)
· Sfântul Nicolae făcătorul de mi-nuni (6/19 decembrie)
· Duminica tuturor sfinților (Prima duminică după Rusalii)
Mai există, de asemenea, și sărbători de importanță mai mică, care comemorează sfinți și martiri mai puțin cunoscuți.
În ultima vreme, se poate observa că fiecare Biserică autocefală canonizează noi sfinți, pe care îi adaugă în mod unilateral în propriul calendar. Așa se face că Biserica Rusă a canonizat familia țarului Nikolai, Biserica Română - pe Ștefan cel Mare, iar Bisericile din America au canonizat preoți și episcopi practic necunoscuți lumii ortodoxe.
Există păreri diferite cu privire la aceste practici: unii le consideră manifestări pozitive ale principiilor de descentralizare și egalitate dintre Biserici, în timp ce alții văd un nou semn al dezbinării ortodoxe.
În afară de sărbători, mai există și posturi în calendarul ortodox. Biserica acordă o mare importanță postului în realizarea unității dintre trup și suflet. Sunt patru mari perioade de post în anul ortodox:
· Marele Post (începe cu șapte săptămâni înainte de Paști).
· Postul Sf. Apostoli Petru și Pavel (începe intr-o luni la 8 zile după Rusalii și durează până pe 28 iunie/11 iulie)
· Postul Adormirii Maicii Domnului (între 1/14 și 14/27 august)
· Postul Crăciunului (între 15/28 noiembrie și 24 decembrie/6 ianuarie)
În afara acestor posturi se mai tine post miercurea și vinerea, iar în mănăstiri se postește și lunea (cu excepția perioadei dintre Crăciun și Bobotează, Săptămâna Hojma (a treia înaintea Postului Mare), prima săptămână după Înviere și în săptămâna după Rusalii). Se mai ține post și de Înălțarea Crucii, Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul și în ajunul Bobotezei.
Regulile postului ortodox sunt extrem de riguroase, ceea ce îi uimește adesea pe creștinii apuseni.
După cum se spune în Filocalia, postul și stăpânirea de sine sunt cele mai importante virtuți creștinești
|
*** 1/6/2004 |
Contact: |
|
|
