Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Pelerinaj la Ierusalim ( III ) - Drumul durerii

Drumul Crucii, „Via Dolorosa” în latină sau „Drumul durerii” este calea urmată de Domnul nostru Iisus Hristos, cu crucea pe umeri, de la pretoriu unde a fost dată sentinta de condamnare la moarte, până la Golgota, locul unde a fost răstignit. Conform Sfintei Scripturi, drumul este împărtit de patrusprezece opriri, la fiecare dintre ele fiind ridicate mici altare în cinstea mântuitoarelor Sale Patimi. Acestea sunt:
I. Condamnarea la moarte
II. Punerea Crucii pe umerii Domnului în curtea Pretoriului
III. Cea dintâi cădere a Mântuitorului sub povara Crucii
IV. Întâlnirea Domnului cu Mama Sa
V. Întâlnirea cu Simon Cirineanul
VI. Întâlnirea Domnului cu Veronica
VII. A doua cădere la pământ a Mântuitorului
VIII. Întâlnirea Domnului cu femeile care Îl plângeau
IX. Cea de a treia cădere a Domnului sub povara Crucii
X-XI. Dezbrăcarea Domnului de hainele Sale pe Golgota si răstignirea pe Cruce
XII. Moartea Domnului pe Cruce
XIII. Pogorârea Domnului de pe Cruce si ungerea cu miresme
XIV. Punerea Domnului în Mormânt si Învierea
Condamnarea la moarte
Pe locul unde se înălta altădată mândră Fortăreata Antonia, acolo unde a fost judecat si condamnat Iisus, este astăzi o scoală musulmană, construită în vremea turcilor. Fortăreata, întărită de către Irod cel Mare si numită Antonia în cinstea prietenului său Marc Antoniu, folosită ca garnizoană pentru legiunile romane ce mentineau ordinea în oras, devenea în timpul sărbătorilor iudaice si resedinta guvernatorului. În anul 70 d. Hr. odată cu distrugerea Templului, la ordinul lui Titus, a fost distrusă si Fortăreata Antonia.
Punerea crucii pe umerii Domnului în curtea Pretoriului
Curtea Scolii Biblice Franciscane adăposteste două minunate edificii închinate patimilor Mântuitorului. Capeta „Încoronarea cu spini” a fost complet distrusă si refăcută între anii 1927-1929, pe fundatiile bizantine, după planurile reputatului arhitect A. Barluzzi. Frumoasele vitralii redau scene din timpul patimilor Mântuitorului, iar cupola, mestesugit lucrată în mozaic, reprezintă o coroană de spini. Altarul din dreapta este închinat Sfântului Pavel, care el a fost închis în Fortăreata Antonia. Capela condamnării îsi mentine forma bizantină. Aici începe „Lithostrotos”, locul numit „pardosit cu pietre”, pomenit în Evanghelii, acolo unde s-a desfăsurat partea publică a judecătii lui Iisus. Pe atunci era o curte interioară, a Fortăretei Antonia.
„Ecce Homo” – „Iată Omul”
Arcul ce traversează Drumul Crucii a fost construit de romani, în anul 70 d.Hr. pentru a sustine rampa folosită la asedierea Fortăretei Antonia, unde se baricadaseră iudeii răsculati. Mai târziu, atunci când, la 135 d. Hr., din ordinul lui Hadrian a început construirea noului oras numit Aelia Capitolina, arcul a fost reintegrat într-un monument închinat victoriei romane. Unul dintre cele două arce mai mici, care-l flancau, este încă vizibil în interiorul Bisericii „Ecce Homo”, ridicată între anii 1864-1868, ce apartine ordinului monahal catolic „Surorile Sionului”. Pe jos se pot admira dalele mari din „Lithostrotos”, martore tăcute ale judecătii lui Iisus. În unele locuri, alăturat striatiilor ce împiedicau alunecarea cailor, conducând, în acelasi timp, si apa de ploaie spre cisterna subterană, se văd sculptate în piatră urme ale jocurilor ce animau clipele libere ale soldatilor romani. Foarte renumit, în acel timp, era un joc numit „regele”, initiala „B” a cuvântului grecesc „basileus”, regăsindu-se dăltuită în mai toate locurile ocupate de garnizoanele romane.
Cea dintâi cădere a Mântuitorului sub povara Crucii
Pe locul unde Mântuitorul S-a prăbusit sub povara Crucii pentru întâia oară, s-a înăltat un mic altar prin donatiile credinciosilor polonezi, ca multumire pentru ajutorul primit în perioada celui de-al doilea război mondial. Sculptura de pe fronton este realizată de T. Zielienky. Astăzi, locul apartine Patriarhiei Catolice a Armenilor.
Întâlnirea Domnului cu Mama Sa
Biserica apartine armenilor si a fost reconstruită în anul 1881 pe fundatiile bizantine ale Bisericii „Sfânta Sofia”. Frontonul ce redă întâlnirea este realizat tot de către sculptorul polonez T. Zieliensky. Mozaicul numit „sandalele Mariei”, aflat la subsol se mentine la fel de frumos ca în secolul al VI-lea, când a fost realizat.
Întâlnirea cu Simon Cirineanul
Capela franciscană ce marchează locul a fost construită în 1895. Scriptura spune că atunci când Domnul, sub povara Crucii, S-a sprijinit în acel loc, urma palmei Lui s-a imprimat în piatră.
Întâlnirea Domnului cu Veronica, fecioara care I-a sters fata plină de sânge cu mahrama
Traditia relatează despre Veronica, tânăra care, plină de compasiune pentru Iisus, a iesit din casă si I-a sters fata plină de sânge cu o mahramă. Ca răsplată pentru curajul si nobletea ei sufletească, Mântuitorul a răsplătit-o, dăruindu-i imaginea chipului Său imprimată în tesătură. Biserica a fost înăltată în anul 1895 pe fundatii bizantine. Ordinul monahal catolic „Micile surori ale lui Iisus” detine astăzi locul.
A doua cădere la pământ a Mântuitorului
În timpul Patimilor, aici se găsea poarta cea veche a cetătii, pomenită de Neemia (12-39). Este numită „a Judecătii”, deoarece prin ea erau scosi din cetate cei condamnati la moarte. Astăzi poarta se află expusă la Misiunea ortodoxă rusă „Sfântul Alexandru”. Din acest loc, drumul Domnului spre Golgota a continuat în afara zidurilor cetătii. Capela a fost ridicată în 1875. Coloana din capelă se găsea la întretăierea dintre Cardo Maximus (strada principală, ce străbătea orasul de la nord la sud, construită la 135, în timpul lui Hadrian) cu o stradă ce se întindea de la est spre vest.
Întâlnirea Domnului cu femeile care-L plângeau
„Iar după El veneau multime multă de popor si de femei, care se băteau în piept si Îl Plângeau. Si întorcându-Se către ele, Iisus le-a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeti pe Mine, ci pe voi plângeti-vă si pe copiii vostri. Căci iată, vin zilele în care vor zice: Fericite sunt cele sterpe si pântecele care n-au născut si sânii care n-au alăptat! Atunci vor începe să spună muntilor: Cădeti peste noi; si dealurilor: Acoperiti-ne. Căci dacă fac acestea cu lemnul verde, cu cel uscat cum va fi?” (Luca 23, 27-31). În zidul Bisericii ortodoxe „Sfântul Haralambie” sunt sculptate în piatră o cruce si inscriptia „NIKA-Iisus Hristos Biruitorul”, spre comemorarea cuvintelor Mântuitorului.
Cea de a treia cădere a Domnului la pământ
O coloană ce se găseste lângă intrarea în Biserica „Sfântul Antonie” – a comunitătii coopte, marchează locul celei de a treia căderi a Domnului la pământ. Absida Bisericii Sfântului Mormânt, care se vede deja în stânga, ne arată că ne apropiem de Stânca cea Sfântă a Golgotei.
Dezbrăcarea Domnului de hainele Sale pe Golgota si răstignirea pe Cruce
Ajunsi pe Golgota, locul numit „Jertfelnicul iubirii lui Dumnezeu”, ne îndreptăm spre primul altar, din dreapta, ce marchează dezbrăcarea vesmintelor si străpungerea mâinilor si picioarelor Domnului cu piroane, pe cruce.
Moartea Domnului pe Cruce
Altarul ortodox de pe Golgota este închinat jertfei Mântuitorului Iisus Hristos, iar discul de argint de sub Sfânta masă, marchează locul unde a fost înfiptă Sfânta Cruce si, mai ales, ne dă bucuria atingerii stâncii stropite de scump sângele Domnului. Sfântul Altar este dominat de o cruce mare cu Domnul Iisus Hristos răstignit, iar de o parte si de alta se află icoanele Sfintei Fecioare Maria – Mama îndurerată – si a Sfântului Apostol Ioan.
Pogorârea Domnului de pe Cruce si ungerea cu miresme
Coborând de pe Golgota, ne întâmpină o minunată icoană, lucrată în mozaic, iar pe stânga, se află Piatra Ungerii, cea pe care Domnul a fost pregătit pentru îngropare, după pogorârea de pe cruce.
Punerea Domnului în Mormânt si Învierea
Mormântul, similar locurilor de veci iudaice din acea vreme, era format din două încăperi si închis de o piatră rotunjită, ca de moară. Evanghelia lui Marcu precizând că femeile au venit cu miresme în dimineata celei dintâi zi a săptămânii.
Învredniceste-mă, Doamne, a spori în dreapta credintă, în dragostea cea către Tine si cea către aproapele si în toate faptele cele bune si a dobândi ale Tale binefaceri, împreună cu toti credinciosii Tăi aici de fată. Mântuieste-mă, Doamne, de toată reaua întâmplare, dăruieste-mi pace si liniste. Si mă învredniceste, totdeauna, multumire a aduce, a grăi si a cânta Treimii Celei Preabune, Tatălui si Fiului si Sfântului Duh, Dumnezeului celui slăvit întru fiintă, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.








Constantin Padureanu    9/12/2010


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian