Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Festivalul Literaturii Române la Chisinău

RO si MD sau ce stim unii despre altii ?

Acest proiect a apărut în urma unor lungi discutii, frămîntări si polemici legate de vesnicile
obsesii despre relatiile dintre „cele două maluri ale Prutului”. Am trăit jumătate din viată de o parte hotarului, jumătate, de cealaltă parte, si am locuit în mai toate regiunile istorice ale arealului cultural românesc. Din experienta mea, marea problemă a acestei relatii vine în primul rînd din necunoastere, din ignoranta si indiferentă fată de celălalt, din lipsa totală de curiozitate si de dorintă de a-l întelege si cunoaste pe celălalt.
Cînd eram student la Iasi, ori de cîte ori reveneam din Basarabia eram întrebat: cum este vremea acolo? La fel eram întrebat si la Cluj sau Bucuresti atunci cînd stăteam în aceste orase. De fiecare dată, încercam să explic că Chisinăul este la doar 130 km de hotarul de est al României si că acolo vremea nu poate fi prea diferită. Stiu că Kisnev în idis înseamnă „undeva foarte departe”, la „naiba-n praznic”, însă în „geografia mentală” a românilor, Basarabia a devenit un spatiu aflat undeva, în necunoscut. Eu am numit această falsă perceptie, „complexul siberian al geografiei la români”.
De partea cealaltă, în Republica Moldova, un spatiu cu o istorie mai complicată, cu o populatie majoritară românească, dar care si-a trăit mai toată perioada modernă în spatiul administrativ al Imperiului tarist sau al Rusiei Sovietice, lucrurile nu stau mai bine. Aici, în raport cu România, se amestecă tot soiul de complexe sau false proiectii si proiecte care fie se construiesc pe un nationalism romantic de secol XIX, fie pe reflexe deprinse de-a lungul timpului la periferia unui colosal Imperiu. E un amestec de „false sperante” si „dezamăgiri iluzorii” care nu duc nicăieri.
Cît de diferiti sîntem e greu de spus. Cît de asemănători sîntem e poate mai usor. Nu ar trebui să ne sperie nici una, nici cealaltă. Stim însă un lucru foarte sigur: pentru a avea o relatie normală e nevoie de o (re)cunoastere reciprocă.
Prin acest proiect ce reuneste scriitori „de pe ambele maluri” ne propunem să facem un prim pas spre incetarea reproducerii ignorantei si necunoasterii reciproce. La această primă editie, vom încerca să răspundem la cîteva întrebări simple: de ce ne cunoastem asa putin? Ce s-a întîmplat si ce se întîmplă cu noi , cu poezia si literatura noastră? Cîteva zile la rînd, importanti scriitori de limbă română din ambele tări vor citi pentru publicul larg fragmente din cărtile lor, vor discuta si vor încerca să ofere solutii pentru o mai bună întelegere a fiecaruia dintre noi.

Vasile Ermu
(coordonatorul proiectului)


Zilele Literaturii Române la Chisinău

În perioada 19-21 mai 2010, la Chisinău va avea loc prima editie a Zilelor Literaturii Române. Trei zile în care cititorii vor avea ocazia să se întîlnească cu importanti scriitori din Republica Moldova si România.
Evenimentul va cuprinde conferinte, lecturi publice si dezbateri la care vor participa: Gabriela, Adamesteanu, Vladimir Besleagă, Aurelia Borzin, Iulian Ciocan, Constantin Cheianu, Dumitru Crudu, Claudiu Komartin, Dan Lungu, Eugen Negrici, Doina Rusti, Alexandru Vakulovski, Elena Vlădăreanu, Varujan Vosganian.


Program:

Miercuri, 19 mai
Ora 17.00 – Lectură & întîlnire: Varujan Vosganian – Cartea soaptelor (cartea anului 2009)
Locul: Librăria din Centru, Bd. Stefan cel Mare, nr. 126

Ora 19.00 – Lecturi & dezbateri: RO si MD sau ce stim unii despre altii? (LIVE pe privesc.eu)
Locul: Restaurantul Passepartout, Str. M. Kogălniceanu, nr. 62

Invitati: Vladimir Besleagă, Dumitru Crudu, Doina Rusti, Varujan Vosganian
Moderator: Vasile Ernu

Joi, 20 mai
Ora 11.00 – Conferintă: Eugen Negrici – Literatura română în comunism
Locul: Universitatea de Stat "A. Russo" din orasul Bălti, Sala de conferinte, bloc 1, Str. Puskin nr. 38
Ora 17.00 – Lecturi & discutie: Dan Lungu si Doina Rusti – Literatura despre comunism: eliberare, revoltă, nostalgie
Locul: Librăria din Centru, Bd. Stefan cel Mare, nr. 126

Ora 19.00 – Lecturi & dezbateri: Literatura română în tranzitie. Teme si tendinte (LIVE pe privesc.eu)
Locul: Restaurantul Passepartout, Str. M. Kogalniceanu, nr. 62

Invitati: Gabriela Adamesteanu, Constantin Cheianu, Iulian Ciocan, Dan Lungu
Moderator: Vitalie Ciobanu
Vineri, 21 mai
Ora 11.00 – Conferintă: Eugen Negrici – Literatura română în comunism
Locul: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie si Filosofie, blocul central, aula 511, Str. Mateevici nr. 60

Ora 15.00 – Lecturi Urbane (un nou proiect în Chisinău)
Locul: Parcul Central – Aleea Clasicilor

Ora 17.00 – Lectură & întîlnire: Gabriela Adamesteanu – Dimineată pierdută
Locul: Librăria din Centru, Bd. Stefan cel Mare, nr. 126

Ora 19.00 – Lecturi & dezbateri: Poezia tînără din Republica Moldova si România (LIVE pe privesc.eu)
Locul: Restaurantul Passepartout, Str. M. Kogalniceanu, nr. 62

Invitati: Aurelia Borzin, Claudiu Komartin, Alexandru Vakulovski, Elena Vlădăreanu,
Moderator: Emilian Galaicu-Păun
Prezentarea volumelor: Noua poezie basarabeană (Editura ICR) si Noua poezie din România (Editura Cartier)

Ora 21.00 – Concert: Formatia TRIGON
Locul: Teatrul Municipal "Satiricus I. L. Caragiale", Str. Mihai Eminescu, nr. 55


Organizatori: Institutul Cultural Român, Centrul National al Cărtii
Co-organizatori: Primăria Municipiului Chisinău, Editura Cartier, Revista Punkt
Parteneri: Restaurantul Passepartout, Revista Contrafort, Revista Plic, Centrul de Carte Germană, privesc.eu, Hotel Manhattan

Date Contact: 0693 80512 (MD), 0723 913 486 (RO) / v_ernu@yahoo.com

Prezentarea scriitorilor invitati:

Gabriela Adamesteanu
Gabriela Adamesteanu (născută în1942) este una dintre cele mai cunoscute si traduse scriitoare din România. Drumul egal al fiecărei zile (Ed. Cartea Româneasca, 1975) este un roman publicat în Franta (Gallimard, 2009) si Bulgaria (Balkani, 2007). Dimineata pierdută (Ed. Cartea Românească, 1984) a fost reeditat de mai multe ori si tradus în peste opt limbi. Întîlnirea (Ed. Polirom, 2003, 2007, 2008) a apărut în Bulgaria, Ungaria, Italia. Prozele din cele două volume, Dăruieste-ti o zi de vacantă (Ed. Cartea Românească, 1979) si Vara-primavara (Ed. Cartea Românească, 1989) au fost si ele traduse în mai multe limbi. A primit importante premii nationale: Premiul de Debut si Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei.

Vladimir Besleagă
Vladimir Besleagă (născut în 1931) este unul dintre cei mai importanti scriitori din Republica Moldova. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova (1955) unde si-a dat doctoratul din creatia lui Liviu Rebreanu. Debutează cu o carte de copii, Zbîntuilă (1956). Pentru o perioadă continuă cu acest gen literar Vacanta mea (1959), Buftea (1962), Gălusca lui Ilusca (1963), dar abordează si proza scurtă. Aceasta va fi inclusă în volumul La fîntîna Leahului (1963). Cartea care însă l-a consacrat este romanul Zbor frînt (1966). Viata si moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoasterii de sine este un roman depus spre editare în 1972, dar care va vedea lumina tiparului abia în 1988. Alte romane: Acasă (1976), Ignat si Ana (1979), Durere (1979), Sînge pe zăpadă (1985), Cumplite vremi (1990).

Aurelia Borzin
Aurelia Borzin (născută în 1984) este poetă si jurnalistă. A debutat cu volumul de versuri Nesomn pentru dementi (Ed. Prut Intenational, 2003; Premiul Institutului Cultural Român pentru debut în literatură, Premiul Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova). În 2007, publică volumul Pansamente (Ed. Cartier) care obtine Premiul Tineretului in Domeniul Literaturii si Artelor. A publicat deasemenea, versuri în antologiile: Noua poezie basarabeană, (Bucuresti, 2009), Eruptia rostirii sau Generatia „Clipei Siderale” (Chisinău, 2005), Minune de gînd (Blaj, 2003).

Constantin Cheianu
Constantin Cheianu (născut în 1959) este autor de teatru, prozator, jurnalist. Unsprezece din textele sale dramatice au fost montate în teatre din Moldova si România. A sustinut lecturi în România, Germania, Elvetia. Detine Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru dramaturgie (1998) si pentru proză (1999). Spectacolul după piesa sa, Plasatoarele, a fost distins cu Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie din Moldova (1998), iar în 2008, spectacolul Monkberry a cucerit Marele Premiu al Festivalului de dramaturgie contemporană, organizat de Teatrul Satiricus. La Editura Cartier i-au apărut volumele Totul despre mine! (1999), Sex & Perestroika (2009).

Iulian Ciocan
Iulian Ciocan (născut în 1968) a absolvit Facultatea de Filologie a Universitătii Transilvania din Brasov, în 1995. Este autorul volumelor de critică literară Metamorfoze narative (Ed. Arc, Chisinău, 1996) si Incursiuni în proza basarabeană (Ed. Arc, Chisinău, 2004). În 2007, publică la Editura Polirom romanul Înainte să moară Brejnev, tradus si în limba cehă. A publicat proză scurtă si articole în revistele Contrafort, Sud-Est, Basarabia, Familia, Observator cultural, Secolul 21 si Labyrint (Cehia). Este comentator al postului de radio Europa Liberă, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova si al Uniunii Scriitorilor din România, membru al PEN-Club din Republica Moldova.

Dumitru Crudu
Dumitru Crudu (născut în 1968) este unul dintre cei mai importanti poeti, prozator si dramaturgi contemporani. A initiat în 1999, împreună cu Marius Ianus, un nou curent literar, “Fracturismul”. Este cîstigător al multor premii literare. După piesele sale s-au montat spectacole de teatru si s-au realizat filme în Republica Moldova, România, Italia, Camerun, Haiti, Bulgaria, Franta, Germania si Suedia. A publicat: Falsul Dimitrie (1994), E închis, vă rugăm nu insistati (1994), Sase cînturi pentru cei care vor să închirieze apartamente (1996), Crima singeroasă din statiunea violetelor (2001), Salvati Bostonul (2001), Poooooooooate (2004), Duelul si alte texte (2004), Steaua fără... Mihail Sebastian (2006), Oameni ai nimănui (2007), Măcel în Georgia (Ed. Polirom, 2008).

Claudiu Komartin
Claudiu Komartin (născut în 1983) a debutat cu volumul Păpusarul si alte insomnii (Editura Vinea, 2003) . În 2007 i se acordă Premiul National „Mihai Eminescu” Opera Prima, Botosani si Premiul „Promethevs” pentru debut. Al doilea volum de versuri, Circul domestic, a apărut în 2005, la Editura Cartea Românească si a primit în 2007 Premiul pentru poezie al Academiei Române. Poemele sale au fost traduse si publicate în germană, franceză, sîrbă, slovenă, spaniolă, cehă, maghiară si coreeană. Traduce din limba franceza si este coautor al piesei de teatru Deformatii, montată în 2008 la Bucuresti. În 2009, publică la Editura Cartier volumul de versuri Un anotimp în Berceni.

Dan Lungu
Dan Lungu (născut în 1969) este unul dintre cei mai apreciati si mai tradusi scriitori din noua generatie, cărtile sale fiind publicate în mai multe limbi: franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, bulgară, greacă si turcă. A publicat romanele Raiul găinilor (2004, 2007, Ed. Polirom), Sînt o babă comunistă (2007, Ed. Polirom), Cum să uiti o femeie (2009, Ed. Polirom). La aceeasi editură a mai publicat două volume de proză scurtă, Băieti de gască (2005) si Proză cu amănuntul (editia a II-a, 2008). A coordonat, împreună cu Radu Pavel Gheo, volumul colectiv Tovarăse de drum. Experienta feminină în comunism, si cu Lucian Dan Teodorovici volumul Str.Revolutiei nr. 89 (Ed. Polirom 2009). A fost distins cu numeroase premii.

Eugen Negrici
Eugen Negrici (născut în 1941) este critic, istoric literar si profesor de literatură română contemporană la Universitatea Bucuresti. A publicat numeroase volume dintre care amintim: Antim. Logos si personalitate (Minerva, 1971), Expresivitatea involuntară (Cartea Românească, 1977), Figura spiritului creator (Cartea Românească, 1978), Imanenta literaturii (Cartea Românescă, 1981), Introducere în poezia contemporană (Cartea Românească, 1985), Sistematica poeziei (Cartea Românească, 1988), Literature and Propaganda in Communist Romania (Editura FCR, 1999), Literatura română sub comunism, vol. I, Proză (2002), vol. al II-lea, Poezia (2003). În 2008, publică la Cartea Românească volumul Iluziile literaturii române care va fi declarat “Cartea anului” pe 2008.

Doina Rusti
Doina Rusti, cunoscută mai ales prin romanul Fantoma din moară (Ed. Polirom, 2008), distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A publicat romanele Omuletul rosu (Ed. Vremea, 2004), Zogru (Ed. Polirom, 2006), Lizoanca la 11 ani (Ed. Trei, 2009), Cămasa în carouri si alte 10 întîmplări din Bucuresti (Ed. Polirom, 2010) precum si numeroase povestiri. Unele dintre scrierile sale au fost traduse sau sunt în curs de traducere în bulgară, franceză, spaniolă, italiană si maghiară. Premii: Premiul Uniunii Scriitorilor din România 2009, Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti 2006; Premiul revistei Convorbiri literare 2006, Medalia de Aur a Schitului Darvari pentru merite literare 2008.

Alexandru Vakulovski
Alexandru Vakulovski (născut în 1978) este poet si prozator. Redactor fondator al revistei web Tiuk! (k-avem kef). Publică eseuri, proză, poezie, teatru si critică literară în majoritatea revistelor culturale din România. În 2002 publică romanul Pizdet care va deveni un roman de referintă în literatura română postrevolutionară. Volume publicate: Oedip, regele mamei lui Freud (poezie, 2002), Ruperea (teatru, 2002), TU (poezie, împreuna cu Mihai Vakulovski, 2002), Letopizdet. Cactusi albi pentru iubita mea (roman, 2004), Ecstasy (poezie, 2005), Bong (roman, Ed.Polirom, 2007). La Editura Cartier este în curs de aparitie un nou roman marca Vakulovski.

Elena Vlădăreanu
Elena Vlădăreanu (născută în 1981) lucrează în presă, iar în prezent realizează emisiunea „Timpul Prezent”, la Radio România Cultural. În 2002, îi apare volumul Din confesiunile distinsei doamne m. În acelasi an, apare la Editura Timpul, volumul Pagini, considerat debutul oficial, reeditat în 2003 la Editura Vinea. Tot in 2003 publică volumul Fisuri la Editura Pontica. În 2005 îi apare al treilea volum de versuri, Europa. Zece cîntece funerare. O selectie din textele ei a aparut în volumul No More Poetry. New Romanian Poetry (Heaventree Press, 2007). În 2009, publică la Editura Cartea Românească volumul de versuri: Spatiu privat. Cu 33 de ilustratii de Dan Perjovschi.

Varujan Vosganian
Varujan Vosganian (născut în1958) este un cunoscut scriitor, om politic si economist. Este doctor în economie. În perioada 2006-2007 a fost Ministru al Economiei si Comertului, iar în 2007-2008 a fost ministru al Economiei si Finantelor. Dintre lucrările publicate, mentionăm: Contradictii ale tranzitiei la economia de piată (Ed. Expert, 1994), Statuia Comandorului (proză, Ed. Ararat, 1994, Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti), Samanul Albastru (poezii, Ed. Ararat, 1994), Ochiul alb al reginei (poezii, Ed. Cartea Româneasca, 2001), Iisus cu o mie de brate (poezii, Ed. Dacia, 2004). În 2009 publică la Editura Polirom romanul Cartea soaptelor care va lua Premiul pentru proză al revistei Observator Cultural si va fi declarată “Cartea anului”.

www.cartier.md






Igor Mocanu    5/16/2010


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian