23 Aprilie, ziua de nastere a lui William Shakespeare
SONET 35
Nu te căi de ce-ai făcut: si spinii
Tot roze sunt, izvoarele-au nămol,
Eclipsa-i somnul trândav al luminii,
Laleaua dă omidelor obol.
Vezi, umbrele's ursite fiecărui:
La fel si eu, prin rugă îndulcind
Păcatul trupului, gresesc, dar stărui
De alt păcat mai greu să te desprind,
Fiindcă-ti sunt ispitelor izvor.
În mine însumi lupt; ne'nduplecat
Judecător al desfrânării, or
Al dulcii necredinte avocat
Corupt: furat, dar hotului complice,
Sunt păgubasul vinovat, s-ar zice.
No more be grieved at that which thou hast done:
Roses have thorns, and silver fountains mud:
Clouds and eclipses stain both moon and sun,
And loathsome canker lives in sweetest bud.
All men make faults, and even I in this,
Authorizing thy trespass with compare,
Myself corrupting, salving thy amiss,
Excusing thy sins more than thy sins are;
For to thy sensual fault I bring in sense,
Thy adverse party is thy advocate,
And 'gainst myself a lawful plea commence:
Such civil war is in my love and hate,
That I an accessary needs must be,
To that sweet thief which sourly robs from me.
SONET 111
Mai bine ceartă-mi soarta pământească,
Zeită a pedepselor, ce-n loc
De fire-aleasă, îmi dădu o mască
De cabotin... Al stirpei nenoroc
Îl port si azi în numele de sclav
Ce-mi siluí natura, făr' să stiu,
Precum boiaua palma de zugrav
Purtând o haină de-mprumut. Să-nviu
M-ai face, de mi-ai arăta blândete:
As bea din leacul ciumei împăcat,
Si miere-ar fi, ca trupul meu să-nvete
Pedeapsa ce din milă i s-a dat.
Prietene, ti-o jur, tămăduit
Pe loc as fi, stiindu-mă iubit.
O! for my sake do you with Fortune chide,
The guilty goddess of my harmful deeds,
That did not better for my life provide
Than public means which public manners breeds.
Thence comes it that my name receives a brand,
And almost thence my nature is subdued
To what it works in, like the dyer's hand:
Pity me, then, and wish I were renewed;
Whilst, like a willing patient, I will drink
Potions of eisell 'gainst my strong infection;
No bitterness that I will bitter think,
Nor double penance, to correct correction.
Pity me then, dear friend, and I assure ye,
Even that your pity is enough to cure me.
*) Radu Stefanescu, de profesie inginer, este născut în Bucuresti. Bun cunoscător al limbii engleze si excelent mânuitor al vocabularului limbii Române, a cărei tehnică si-a dobândit-o rezolvând rebusuri si cuvinte încrucisate, Radu Stefănescu a tradus sonetele de Shakespeare cu sensibilitatea unui talentat poet.
L-am “descoperit” pe Radu Stefănescu pe Atelierului Literar al site-ului Europeea http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php. Mi-au plăcut traducerile lui, postate de el în paralel cu traducerile altor poeti. Motivul pentru care preferinta, nu numai a mea, s-a oprit la varianta Radu Stefănescu este faptul că acesta a reusit să-l “latinizeze” pe bardul englez într-atâta, încât mi l-a apropiat considerabil.
Se spune că o traducere trebuie să fie “fidelă” autorului, dar eu cred că ea trebuie să fie fidela si cititorului. Limba engleză, desi nu este rece, este o limbă oarecum “distantă”. Traducerile lui Radu Stefănescu l-au adus pe Shakespeare în limba în care Românul vibrează cel mai puternic. Sonetele postate în totalitate pe site-ul Europeea s-au bucurat de elogiile cititorilor site-ului, multi dintre ei poeti sau scriitori profesionisti. Câteva sonete au fost publicate si în revista “România Litarară.
Cum am facut-o si în anii precedenti, am propus si anul acesta cititorilor “Observatorului”, cu ocazia zilei de nastere a lui Shakespeare, două sonete în tălmăcirea lui Radu Stefănescu, care mi-a acordat permisunea să le publicăm.
Veronica Pavel.
|
Sonete în traducerea lui Radu Stefănescu*) 4/22/2010 |
Contact: |
|
|
