Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Un turneu eminescian in spatiul culturii românesti din America

Nu cu mult timp inainte de a pleca spre America, mi s-a comunicat că acolo sunt solicitată să sustin trei conferinte în state distincte, începând cu Colorado si continuând cu New York, iar apoi Michigan. Cel mai important era să stabilesc teme adecvate comunitătilor de români si chiar locatiei stabilite pentru fiecare dintre ele.
Ca eveniment cultural pus în legătură cu cei 160 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, conferinta anuntată din timp la Biserica Sf. Dimitrie cel Nou de la Universitatea din Boulder, Colorado, orăsel universitar prestigios, mult indrăgit de artisti, trebuia să tină în acceptia mea cont de un anume context religios. In 27 decembrie a.c. de Sf. Stefan, dupa un moment inchinat celor muriti la Revolutia din Romania decembristă, preotul Ioan Bogdan, absolvent al Institutului Teologic Ortodox din Sibiu, a anuntat ca eveniment al zilei, conferinta mea, Motive crestine în opera lui Mihai Eminescu.
S-a pregătit imediat ecranul pentru textele si imaginile aduse de mine. Pe o masă au fost asezate câteva dintre cărtile mele, pe care în mod sincer intentionam numai să le arăt, întrucât mă aflam prima dată în fata unor români si americani din zona orasului Denver. Capitala Statului Colorado este o localitate de la poalele Muntilor Stâncosi cu totul surprinzătoare pentru mine, căci aici 300 de zile în an sunt însorite, încât de la mic la mare, localnicii poartă ochelari de soare indiferent de anotimp. In Denver, oras superb aflat la o altitudine mai mare decât Păltinisul nostru, chiar si în decembrie, cu temperaturi joase, luminozitatea celestă te euforizează, pur si simplu, asa ca pe tărmurile mărilor Greciei în plină vară. Salba de statiuni de ski din preajmă se situează la înăltimi de peste 3000 m altitudine, unde întregul an sunt conditii optime pentru sporturile de iarnă. Aflată într-un grup de colindători în ajun de Crăciun, am cunoscut între altele mai multe familii de maratoniste românce, care se antrenează din plin în zona montană a orasului Denver. Erau între ele Constantina Dită, campioană mondială la maraton la Beijing în 2008, si Luminita Talpos, cu un palmares si el redutabil. Nu m-am mirat să le revăd la conferinta mea de duminică. I-am remarcat între participantii la eveniment pe distinsii intelectuali care sunt sotii Ingrid si Mircea Fotino, prima familie de români care acum aproape 4 decenii s-a asezat la Denver. Au venit la conferinta mea si reprezentantii presei românesti locale. Între ei, Sebastian Doreanu mi-a mărturisit intentia de a face la Denver o bibliotecă românească, pentru care mi-a solicitat toate cărtile mele.Nu aveam cu mine decât câteva titluri, luate aproape la întâmplare de acasă la plecare.
Imediat ce în capela universitară conditiile de proiectie au fost asigurate, am început prezentarea temei Motive crestine în opera lui Mihai Eminescu, pe care n-am avut vreodată preocuparea de a o propune studentilor mei din tară, fie la Sibiu sau la Tg. Mures, la Bacău ori celor de la Universitatea "Michel de Montaigne" din Bordeaux, Franta. Doar la un simpozion international la Helsinki în vara lui 2008 am tratat o temă similară, concretizând cazul poetului iconoclast Tudor Arghezi, despre care în tot cursul activitătii mele de profesor am vorbit liceenilor si studentilor mei români. Acum se cerea să mentionez în fata unui public atât de însetat de cultură natională noile studii, mult mai cuprinzătoare decât bănuisem eu, si pe autorii lor, care în ultimul deceniu au început să trateze relatia lui Eminescu, poet si publicist, cu credinta religioasă. Am recurs la manuscrisele eminesciene în care motive si personaje emblematice ale credintei crestine apar în mai multe variante ale aceleiasi poezii, cel mai adesea neslefuită spre a fi tipărită antum. Surprinzătoare pentru publicul din Denver a apărut si prezenta unor motive religioase în publicistica eminesciană, iar pentru că românii ortodocsi tocmai sărbătoreau în 27 decembrie pe Sf. Stefan, firească mi s-a părut consemnarea admiratiei poetului -gazetar pentru "atletul lui Christos", domnitorul Stefan cel Mare al Moldovei. Conferinta a fost un moment de intensă românitate, care s-ar putea să aibă binevenite prelungiri viitoare, mai ales că în zonă apar publicatii în limba română si sunt tineri de initiativă culturală cu totul remarcabili ca statut intelectual. Multumirilor verbale primite la finele conferintei li s-au adăugat în următoarele câteva zile si altele scrise, venite din partea unor participanti, care mă rugau să revin. De altfel, cărtile aduse de mine doar spre ilustrare a domeniilor mele de activitate au fost pe dată cerute de conationali ai nostri, dornici să reia legătura cu literatura română, de care au fost tinuti atât de departe multi, prea multi ani.
Am înteles că în această comunitate a românilor din capitala Statului Colorado s-a făcut astfel un început de nouă traditie culturală, pe care este firesc să o perpetueze si alte personalităti din tară care vor vizita pe viitor aceste frumoase meleaguri ale Americii, unde nici măcar temuta criză financiară nu a dat prea mult de furcă localnicilor, care si-au mentinut economia în parametri normali ai unei prosperităti muncite din greu, dar evidente si în viata compatriotilor nostri, trăitori pe acele meleaguri.

II. O EXEMPLARĂ ANIVERSARE A LUI MIHAI EMINESCU LA NEW YORK

Împlinirea a 160 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu a fost marcată în comunitatea românilor newyorkezi printr-o manifestare de o amploare neobisnuită, ea întinzându-se pe trei zile de activităti variate, în locatii diferite, dar având o finalitate unitar înteleasă. Cele trei trepte ale aceluiasi eveniment cultural al românilor newyorkezi s-au concretizat ascendent de la seara de cenaclu literar din 15 ianuarie în atmosfera lejeră a unui dialog ferit de severitatea oficializării, la un simpozion de amploare desfăsurat în institutia cea mai reprezentativă a statului nostru, Consulatul General al României în ziua de 16 ianuarie si în ziua care a urmat o rugăciune către Dumnezeu rostită în mai multe lăcasuri sfinte ale ortodoxiei newyorkeze pentru poetul national al românilor de pretutindeni. Iată o triadă a spiritualizării într-un eveniment cultural românesc conceput si chiar organizat exemplar, departe, slavă Domnului, de formele îndeobste letargice pe care le-a înregistrat el în tară, unde el este umbrit de cei care contestă fără o suficientă argumentare importanta simbolică a lui Eminescu în viata spirituală a poporului român.
Surpriza pe care mi-au pregătit-o organizatorii manifestării însă, nu a fost numai faptul că la această editie eram singurul membru al Uniunii Scriitorilor din România invitat din tară, ci si acela că în reuniunea din 15 ianuarie a.c. eram oaspete de onoare al Cenaclului “Mihai Eminescu”din New York. Drept aceea, trei membri de frunte ai cenaclului, anume poetul prof. Th Damian, prof. Valentina Ciaprazi, criticul si istoricul literar M.N.Rusu, au prezentat dintre ultimele mele cărti apărute la edituri din tară, pe cea realizată în colaborare cu prof. dr. Ada Stuparu de la Craiova, volumul Limba si literatura română-Scrierea argumentativă. Scrierea reflexivă, Scrierea imaginativă, Editura Gabriel, 2009, un bun instrument de lucru pentru profesorii de română cu elevii ciclului gimnazial, conceput în vederea dezvoltării deprinderii de a realiza compuneri, fie “argumentative” legate de genurile literare studiate la clasa, fie compuneri libere, "reflexive" si respectiv “imaginative”. Asa cum a remarcat M.N.Rusu, critic literar prestigios al comunitătii românilor newyorkezi, succesul acestui caiet de lucru derivă din valoarea reprezentativă a fragmentelor selectate din opere beletristice, ele devenind un punct de pornire temeinic pentru viitoarea cultură umanistă a elevilor. Criticul semnala faptul că noi, ca autoare, nu am ignorat nici operele unor scriitori din diaspora românească, semn al unei intrări în normalitate. A fost mentionată si revista la care activez ca redactor- sef „Lumina slovei scrise”, publicatie academică anuală ajunsă acum la al 7-lea volum, care se va lansa în curând la Universitatea “Alma Mater” Sibiu. Dialogul consacrat lui M. Eminescu de participanti, între care se afla si publicistul Gr.L Culian de la „New York Magazin”, cel mai vechi ziar românesc independent în metropola americană, s-a focalizat pe ipostaza ziaristului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ipostază nesocotită si prea putin cercetată până în prezent, desi ea evidentiază spiritul de jertfă în numele dreptătii, într-o luptă cu mistificările de tot felul. Deja în 1906 A.C.Popovici afirma că :”Oricât l-am admira pe Eminescu ca poet, si mai multă admiratie merită ca gânditor politic.”Personalitatea geniului absolut al culturii române, cu deosebire în ipostaza de ziarist implicat activ în viata socială si în cea politică a epocii lui apare, mai mult decât în toate perioadele precedente, reliefată prin cercetarea documentară din ultimele decenii cu tot dramatismul unei existente dedicate poporului său si sacrificate până la martiriu pentru el. S-a remarcat si faptul că până în prezent nici opera beletristică eminesciană nu a fost epuizată de istoria literară românească, dar o nouă deschidere o asigură punerea în circulatie a editiei complete a manuscriselor acestui inegalabil creator de geniu al culturii nationale.
Într-un moment când la Bucuresti spiritele luminate ale Academiei Române se întrebau într-o reuniune publică dacă Eminescu poate fi socotit poetul nostru national, în cenaclul de la New York se reconstituia sinusoida receptării poetului de către generatiile liceenilor din epoca socialistă si a celor posdecembristi. Argumentul decisiv pe care eu îl invoc ori de câte ori se pune în discutie calitatea lui Eminescu de poet national al românilor este adevărul că peste 100 de generatii de scolari la cele mai diferite vârste l-au receptat pe poet, considerându-l al lor ca simtire si constiintă-model, ceea ce nu s-a mai întâmplat cu niciun alt scriitor al neamului nostru, fie că ne referim la G. Bacovia, T.Arghezi, L.Blaga sau la N. Stănescu si indiferent de valoarea lor intrinsecă. În concluzie, fără să fi iesit din nota firescului, dezbaterile acestei serate de cenaclu au fost o reusită.
În continuare, conationalii nostri din New York l-au evocat pe Mihai Eminescu la Consulatul General al României în 16 ianuarie 2010. Initiativa a fost tot a scriitorului pr. prof. Theodor Damian, presedintele Institutului de Teologie Ortodoxă si Spiritualitate, iar Simpozionul Eminescu intrat de aproape două decenii în traditia culturală a comunitătii românilor de peste ocean se vrea a fi cel mai amplu eveniment cultural academic din Statele Unite ale Americii. În acest an aniversar Simpozionul a avut ca temă generală Receptarea lui Eminescu în cultura română în trecut si astăzi. Au conferentiat distinsi cercetători si cadre didactice prestigioase ale domeniului precum profesorii Theodor Damian si Doru Tsaganea de la Metropolitan College din New York,eu, adică Anca Sîrghie de la Universitatea “Alma Mater” Sibiu, România, Tudor Spătaru de la Columbia University, USA, criticul si istoricul literar M.N.Rusu, Valentina Ciaprazi de la LaGuardia Comunity College din New York, dr. Napoleon Săvescu, directorul revistei “Dacia Magazin” si presedintele Asociatiei “Dacia Revival International Society” din New York. Nouă ni s-a alăturat ing. Cristian Pascu, presedintele Societătii "Dorul", activă în comunitatea românilor newyorkezi din anul 1903.
Răspunzând dezideratului de a actualiza o temă care din motive politice obiective nu a depăsit cercul restrâns al specialistilor domeniului, comunicarea mea, intitulată Anotimpurile receptării motivelor crestine din opera lui Mihai Eminescu, a avut o armătură stiintifică solidă, fiind rodul unei cercetări îndelungate. Ea ilustrează calea sinuoasă înregistrată în cele 4 perioade distincte ale abordării în istoria literaturii române a acestui domeniu mai putin proeminent al operei poetice si publicistice eminesciene. Este un registru poetic rămas în bună parte în filele de postume, care decenii de-a rândul au fost greu de accesat. După “înghetul” finelui de secol XIX si al începutului de veac XX, când prima abordare biografică a lui Alex. Grama a imprimat o notă negativistă, care a inhibat pentru un timp cercetarea în domeniu, perioada interbelică prezintă aspectul unui anotimp al “dezghetului”. Aceasta este perioada primei adevărate deschideri pe care gândiristii au concretizat-o prin încercarea de a argumenta ideea că Eminescu a fost un precursor al miscării lor ortodoxiste. De altfel, în toate etapele receptării critice abordarea acestei teme eminesciene a stârnit controverse aprinse. Asa a fost nu numai cea dintre Eugen Lovinescu, ca mentor al modernismului, si N. Crainic, ideolog al ortodoxismului, ci chiar în cadrul revistei "Gândirea", T. Vianu contraargumentează ideile lui Radu Dragnea, iar viitorul eminescolog G. Călinescu descurajează la tinerii analisti improvizatia si lipsa spiritului critic în tratarea acestui aspect al creatiei eminesciene, rămas pe mai departe fragil ca deschidere documentară. În anotimpul “secetei cumplite”, cum poate fi definit proletcultismul ateist al perioadei comuniste, motivele crestine sunt puse sub sechestrul cenzurii, obstructionând cercetarea si deviind unghiurile obiective de interpretare, chiar atunci când este vorba de G. Călinescu sau Serban Cioculescu. Singurul care a înfruntat primejdia cenzurărilor ideologice în numele adevărului este Perpessicius, neîntrecut cunoscător al postumelor eminesciene. El a avut cutezanta de a semnala existenta unor motive religioase în universul liricii “ poetului nepereche”. Nevoia obiectivă de popularizare a manuscriselor eminesciene a resimtit-o acut filosoful Constantin Noica, care din 44 caiete, câte au intrat în zestrea Academiei Române în 1902, a izbutit să facsimileze doar 16, colindând tara cu ele de la Bucuresti la Sibiu si de acolo la Botosani, dar el avea să moară fără a-si vedea împlinit visul popularizării lor printr-o editie integrală.Ea există abia acum, când în capitala României tocmai s-a lansat si ultimul caiet al manuscriselor eminesciene într-o editie completă, care va ajunge nu numai la Chisinău ci si la românii din America sau de pe alte continente.
Prin antiteză un nou câmp de sondare a acestei teme eminesciene se creează în anii postdecembristi, în “anotimpul rodirii”, când pe baza unei documentări tot mai larg accesate de criticii literari este prezentat un întreg "univers" al creatiei sale poetice si publicistice în care apar motive crestine. Volume ample, ca cele ale profesorilor Dumitru Gh. Constantinescu si Doru Scărlătescu de la Iasi, Nicolae Suciu de la Constanta sau interpretări ale unor prestigiosi cărturari bisericesti, precum Valeriu Anania de la Cluj-Napoca, oferă cititorilor sansa situării lui Mihai Eminescu în familia autorilor "inefabili" de lirică religioasă, alături de E.A. Poe, Baudelaire sau R.M.Rilke, antrenati, cum afirma prof. Constantin Ciopraga si academicianul Mihai Cimpoi într-un “dialog fiintial” cu divinitatea. Bipolaritatea argumentărilor se structurează antitetic si pe opinia unor eminescologi, aidoma lui Dumitru Gh. Constantinescu care în lucrarea Eminescu si spiritualitatea crestină, apărută la Editura Axa Botosani în 2001 conchidea: “Eminescu a fost si rămâne cel mai religios dintre toti poetii si scriitorii nostri. ”(p. 249 ) Chiar dacă această comunicare a ilustrat cu cea mai mare fidelitate solicitările temei generale, si celelalte interventii au provocat acelasi viu interes din partea celor mai multi dintre participanti. Ei au urmărit cu încordare expuneri ca:M. Eminescu:Interpretări si răstălmăciri a lui Th Damian, Eminescu în viziunea lui Nichita Stănescu de M.N.Rusu, M.Eminescu si Gr. Vieru de Tudor Spătaru, Politica europeană a anilor 1880 reflectată în opera publicistică a lui M. Eminescu, de Doru Tsaganea, Patriotismul lui Eminescu de Napoleon Săvescu sau Eminescu si romantismul european de Valentina Ciaprazi, în care diversitatea spectrului tematic a fost agrementată cu amintiri personale, cu evocări ale unor personalităti din contemporaneitate.
Partea artistică a programului, într-o manifestare culturală patronată de Excelenta Sa Pietro Luciano Pavoni, Consulul General al României la New York, s-a compus dintr-un recital de lirică eminesciană si un altul din creatia membrilor Cenaclului literar deja mentionat, activ în marea metropolă americană din anul 1993. Artisti newyorkezi precum Lia Lungu, ziaristă si iubitoare a cântecului românesc, poeti ca Valentina Ciaprazi, Alex Amalia Călin, Ion Burcin, Th. Damian, clarinetistul Constantin Apostol si solista Emilia Alexandrescu au încântat asistenta, asa cum, de altfel, ea era obisnuită de multi ani. Surpriza artistică a evenimentului au rezervat-o musafirii din Republica Moldova. Astfel Cristian Aldea -Teodorovici, organizatorul Festivalului de muzică “Două inimi gemene”, fiul martirilor Ion si Doina Aldea Teodorovici, si actorul Nicolae Jelescu, directorul Teatrului de poezie din Chisinău, au interpretat piese pe texte eminesciene si au recitat versuri ale Luceafărului liricii noastre nationale. Lacrimi de sfântă reculegere pentru destinul unui poet inegalat si nu mai putin pentru cel al neamului său urgisit. Nu au lipsit nici unele interventii spontane, ca realizarea unor înregistrări muzicale pe versurile poetei Valentina Ciaprazi, înregistrări prezentate ad-hoc de dr. N. Săvescu, plin de însufletire si om de initiativă, ca de obicei. Din expozitia de carte românească recent apărută participantii la eveniment au cules informatii utile de documentare literară, aceasta fiind o altă traditie notabilă a evenimentului newyorkez.
În cea de-a treia zi, la Capela “Sf. Petru si Pavel” din New York s-a oficiat o slujbă religioasă de pomenire a marelui poet si publicist român. Din triumviratul personalitătilor pomenite cu acest prilej au mai făcut parte Mitropolitul Ardealului Antonie Plămădeală, cărturar de vrednică amintire, si poetul Grigore Vieru, la un an de la trecerea sa în lumea dreptilor. Invitat unic din România la acest eveniment complex, am fost rugată să prezint tema Motive crestine în opera lui Mihai Eminescu, dar am simtit nevoia să evoc si pe Gr. Vieru, căruia în 30 noiembrie 2009 în cadrul Congresului Spiritualitătii Românilor de Pretutindeni, ajuns la a XIII-a editie, i s-a ridicat primul monument asezat pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia în imediata vecinătate a statuii lui M. Eminescu. Erau prezenti acolo români basarabeni si alti participanti la congres veniti din 32 tări la sfintirea monumentului edificat de sculptorul Ion Adam. Împlinirea unui an de la stingerea poetului avea să stârnească initiative similare si în alte orase din România si din Rep. Moldova. Gr. Vieru a avut un adevărat cult pentru M. Eminescu, evident în poezia-testament Legământ, dedicată în 1964 înaintasului său de geniu. La rândul său, Mitropolitul Antonie Plămădeală, personalitate ecleziastică de înaltă tinută întelectuală, pusese în circulatie o monografie necunoscută si deci ignorată de istoria literară, anume cea a lui Elie Miron Cristea, care în 1895 o prezentase ca teză de doctorat la Universitatea din Budapesta.
Rigoarea stiintifică a comunicărilor selectate pentru sesiunea simpozionului Eminescu, ajuns la cea de-a 17-a editie, si emotia trăirii patriotice, atât de intense la conationalii nosti din diaspora, dau manifestării newyorkeze, sustinute de invitati din America, România si din Republica Moldova, o notă de unicitate între aniversările organizate spre cinstirea poeziei nationale pe diferite meridiane ale lumii la început de an 2010.
III. “SUNTETI UN ADEVĂRAT AMBASADOR AL LITERATURII ROMÂNE ÎN AMERICA”

În statul american Michigan există o mare comunitate de români si, ca de obicei, când ajung aici sunt rugată să vorbesc despre literatură conationalilor nostri, iubitori de cultură.
Si nu sunt deloc putini românii americani însetati de cultură natională, de care se simt îndepărtati fără voia lor. De data aceasta am fost invitată la Troy, într-o largă si elegantă sală socială, cu aproape 100 de participanti români. Nu au lipsit din sală fosti elevi sau studenti sibieni, trăitori pe îndepărtatele meleaguri americane si chiar din localitătile de granită ale Canadei. O surpriză dragă sufletului meu mi-au făcut-o prof. Maria Raica de la Detroit MI sosită cu familia ei, prof. Maria si fiica ei, Magdalena Munteanu, care activează pe functie de contabilă la Universitatea Michigan din An Arbor, care la timpul cuvenit mi-au fost pe rând eleve la licee din Sibiu, asemenea lui Odolean Simion Petru cu familia sa. Ca si la alte evenimente similare, la conferita fixată pentru ziua de 24 ianuarie au fost prezenti Episcopul Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române din America Irineu Duvlea, ierodiaconul Sebastian, preotul făgărăsan Cârstea sau Gh. Chindris, presedintele Societătii “Avram Iancu”, care a subliniat semnificatia actului politic al Unirii Principatelor Române Moldova si Muntenie din 1859. Conferinta mea intitulată Mituri crestine în creatia poetică si în publicistica eminesciană, prezentată în power point, a evidentiat cu referire la poezii precum Rugăciune, Colinde, colinde, Rugăciunea unui dac, Răsai asupra mea, Christ, Dumnezeu si om, Învierea etc, aspecte total interzise în scolile românesti din perioada comunismului, aspecte pe care chiar si critica literară a acelei epoci le-au mistificat ca semnificatie ori le-au nesocotit cu desăvârsire. După cuvântul lui George Alexe, dedicat românismului de traditie dacică, a urmat momentul de recitare poetică sustinut de Dorina Căluseriu, iar profesoarele Doina Popa din Detroit si Cristina Rahovean de la Association Canadienne Française de l’Ontario, Canada, au recenzat o carte recent apărută în tară, volumul de proză Scorbură în cuib al lui Cornel Cotutiu. Partea fierbinte a reuniunii a fost dezbaterea care a urmat, când am răspuns la întrebările puse din sală privind atitudinea institutiei Uniunii Scriitorilor din România fată de Mihai Eminescu, poetul national, cum este el studiat acum în scolile din tară si multe altele. Asa cum ne-am prins de mâini spre a face traditionala Horă a Unirii, pe care am cântat-o acolo, departe de tară, dar cu un dor de cuvânt românesc ostoit pentru un moment, măcar, am simtit că devenisem o mare familie, “uniti în cuget si în simtire”, iar aprecierea rostită de organizatorul manifestării, ing. Călin Cutean, concluziv, anume că “sunt un adevărat ambasador al literaturii române în America” si, ca atare, invitatia că sunt de pe acum asteptată să revin cu noi teme despre literatura română, avea să prindă consistentă abia după ce, purtând cu mine volumele oferite de Sorin Olariu ( Epigrame, mică antologie), de Octavian Maior ( Vecinătătile săsesti în istoria orasului Sighisoara), de Irineu Duvlea ( Cuvânt de suflet) sau cea venită de la Cornel Cotrutiu ( Scorbiră în cuib), am ajuns acasă, unde în aceeasi seară am primit pe Internet felicitări de la unii participanti:
* “Mă bucur foarte mult că am reusit să venim la Conferinta pe care ati sustinut-o strălucit. Mi-ar fi părut rău să nu fiu acolo. Vă doresc drum bun înapoi acasă si multă, multă sănătate si putere de muncă, asfel încât să puteti bucura cât mai multă lume cu splendidele prelegeri pe care le tineti.” Emilia Matei, Windsor, Canada
*“Multumim tare mult, a fost frumos, cu toate că pe ici pe colo, prin părtile esentiale, organizarea noastră mai lasă de dorit. Am fost de fiecare dată să vă ascult când ne-ati vorbit despre nemuritorul nostru Eminescu si de fiecare dată am învătat ceva nou si interesant. Vă multumesc încă o dată, vă doresc multă sănătate, dumneavoastră si familiei, să vă dea Dumnezeu putere să mai veniti si să ne revedem cu bine.
Cu stimă si deosebită consideratie, Pia Nanu, membră a Societătii “Avram Iancu”, Detroit MI
*“Ce mare bucurie că ati reusit să reveniti si să aduceti atâta împlinire spirituală celor dornici de cultură.” Prof. Maria Raica, Detroit MI.
Nu stiu dacă este dreaptă aprecierea organizatorului conferintei de la Troy, dar comunicarea cu românii din comunitătile care m-au invitat să vorbesc la Denver în statul Colorado, la New York si la Troy în statul Michigan au constituit pentru mine o experientă nouă, convingându-mă cât de benefice le sunt românilor diasporei americane prezentările unor aspecte ale artei nationale.


Conf. univ. Dr. Anca Sîrghie, Universitatea “Alma Mater” Sibiu





Prof. Anca Sîrghie    1/29/2010


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian