Din presa de altadata ( 49 ) -" Boabe de grau " , Ianuarie 1931
COLEGIUL NATIONAL SF. SAVA IN EPOCA UNIRII DE LA 1 8 5 9
Comisiei instituite inca din 1855, pentru modificarea programelor scolare la Sf.Sava, ii urmeaza in 1858 o a doua, compusa din profesorii Colegiului – presedinte fiind I.Zalomit. Prin decretul caimacamului Alexandru Ghica, din 11 August 1858, se pune imediat [n aplicare noua organizare a invatamantului secundar. Gimnaziul complet cuprinde trei diviziuni : a) diviziunea elementara cuprinz@nd clasele I-II ; b) diviziunea umanitatilor – clasele III-IV-V si c) diviziunea superioara, bifurcata [n sectiunea literelor cu clasele VI, VII litere si VIII clasa de retorica si sectiunea stiintelor cu clasele VI, VII si VIII de matematice. {n 1858 – 59 a functionat si cursul de inginerie civila si cursul de drepturi care, [n toamna anului 1859, ia fiinta separata prin [nfiintarea Facultatii de drept. {n gimnaziu, promotiile se faceau [n urma examenelor de fine de an si, la sf@rsit, [n urma examenului de bacalaureat. Matricola cuprinde, la fiecare materie, rubricile absente, purtare, nota simpla, nota prin coeficient. Matematicele, istoria-geografia aveau coeficientul 12, limba latina 10, limba rom@na si limba franceza 8, caligrafia si muzica aveau coeficientul 6. Pentru a da media la un studiu oarecare, nota simpla se [nmultea cu coeficientul ; astfel daca, bunaoara, un elev avea la limba rom@na “nota simpla” 7, prin coeficient obtinea media 56. Programele pastrau, [n mare masura, spiritul celor anterioare : limba rom@na se preda separat numai [n primele clase (de trei ori pe saptam@na c@te 1si1/2 ora) si [n clasa a VIII-a retorica si istoria literaturii; limba latina se preda [n clasele I-II [n fiecare zi (9 ore pe saptam@na), [n clasa a III-a de trei ori pe saptam@na c@te 1 si1/2 ora, iar din clasele IV – VI [n sus se preda “paralel cu limba rom@na”, [n clasele aVII-a si a VIII-a litere limba latina figura separat de trei ori pe saptam@na. Se introduce pentru prima oara muzica, [n primele diviziuni, o data pe saptam@na, [nsa [n lectii sau sedinte de c@te 2 ore ; desenul era de doua ori pe saptam@na tot [n sedinte de c@te 2 ore. Credem ca si astazi acest sistem de predare ar fi ideal.
{n anul urmator, 1859 – 60, programa se schimba. E director al scoalelor Ion Maiorescu ; conducerea Colegiului, cu titlul de Rector, o are Basil Stillescu. Clasa a VI-a nu mai e bifurcata, ci trece ca ultima clasa a umanioarelor. Se constata ca [n tara sunt numai doua gimnazii (scoli de grad mediu – n. Obs.) organizate ca atare : unul complet, cu 8 clase, la Bucuresti (Sf.Sava) si altul la Craiova, cu 5 clase la acea data. De aceea, la propunerea Eforiei scolare, ministerul aproba [nfiintarea a [nca doua gimnazii la Bucuresti – Gimnaziul Lazar si Gimnaziul Matei Basarab. Eforia a introdus totodata o reforma [n sistemul studiilor gimnaziale si anume [n distribuirea obiectelor [ntre diferitii profesori, concentr@nd, [nsa numai [n cele doua clase inferioare, cele mai multe obiecte principale [n m@na unui singur profesor.
La finele anului 1859 – 1860, erau la Sf.Sava 30 de profesori si 347 elevi ; la Facultatea de drept 4 profesori si 42 de studenti [mpreuna cu audutorii ; se anunta [nfiintarea, cu 1 Septembrie 1860, a }coalei tehnice, elementele acestei scoale exist@nd deja [n diviziunea de stiinte la clasele superioare ale gimnaziului Sf.Sava si [n cursul de inginerie civila cu 3 profesori. {n 1860 – 61, se statorniceste gimnaziul unic cu 8 clase (viitorul liceu – n.Obs.), sunt programe diferite pe clase, limbile rom@na – latina se predau [mpreuna [n toate clasele, limbile germana si elina [ncep din clasa a V-a, limbile franceza si italiana [n toate clasele. La clasele I-II, c@te un profesor preda toate materiile ; la clasele III-IV, predau doi profesori – c@te unul de partea literara si altul de partea stiintifica. {n 1861 – 62, se creeaza noi catedre astfel : pentru August Treboniu Laurianu – catedra de istoria literaturilor clasice la clasa a VIII-a, pentru Ion Maiorescu – catedra de istoria Rom@nilor la clasa a VII-a, iar Aaron Florian ram@ne cu istoria universala la clasa a VII-a si cu statistica si istoria Rom@nilor la clasa a VIII-a.
Cu anul 1864, c@nd, [ntre reformele benefice ale domniei lui Alexandru Ioan Cuza, se [nfiinteaza Universitatea din Bucuresti – cu facultatile de filosofie si litere, de teologie si de medicina (Facultatea de drept exista deja), se [ncheie o epoca [n istoria [nvatam@ntului si Colegiul intra, ca organizare, sub prevederile legii generale – Legea Instructiunii de la 1864. Sub egida domneasca p@na atunci si datorita vredniciei si idealismului profesorilor, prin }coala de la Sf. Sava s-a dezvoltat si [ntarit nu numai scoala rom@neasca [n genere, dar si at@tea asezaminte de cultura nationala care s-au creat si s-au organizat aici, pentru ca mai t@rziu, toate deodata, sa-si capete fiinta separata [n preajma anului 1864.
{ntre institutiile anexe Colegiului si apoi organizate deosebit, amintim : Biblioteca Nationala care [si are inceputurile de la Stolnicul Constantin Cantacuzino, [ntemeietorul Academiei Domnesti de la Sf.Sava ; Tipografia Colegiului, existenta de la Constantin Br@ncoveanu ; Muzeul de Istorie Naturala si de Antichitati ; Teatrul National, Pinacoteca Statului – care-si au ob@rsia tot [n Colegiul de la Sf.Sava.
Sa mai amintim ca Universitatea din Bucuresti si-a completat cadrele, la [nfiintare, cu profesorii de la Sf.Sava : August Treboniu Laurianu, Ion Zalomit, C.Bosianu, Em.Bacaloglu, E.Francudi, Grigore }tefanescu, P.Cernatescu, Al.Marin sunt, pe r@nd, trecuti la Universitate.
|
Stefan Pop 1/21/2010 |
Contact: |
|
|
