Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Cu Octavian Sărbătoare


N.A. Octavian Sărbătoare este scriitor australian de origine romană

Initiativa dumneavoastră, din luna februarie 2009, de inregistrare a zamolxianismului ca religie, a suscitat interesul publicului larg romanesc. Interviul, pe care ni l-ati oferit apoi, tratează doar tangential sincretismul dintre ideile crestinismului ortodox si ale zamolxianismului zilelor noastre, ceea ce dumneavoastră definiti a fi religia populară a romanilor. Această "aliantă spirituală" formează specificitatea crestinismului ortodox romanesc. Iscati multe intrebări doritoare să clarifice pozitia pe care o sustineti. Vă reamintesc una dintre cele prezente in interviul din martie 2009: "Ce se va intampla cu sincretismul crestinism ortodox-zamolxianism, despre care ati mentionat in proiectul lansării inregistrării legale a zamolxianismului in Romania si Republica Moldova?" Doriti să continuati răspunsul?
In primul rand as dori să clarific ce se intelege prin sincretism religios: o reuniune fortată de religii in care sunt puse impreună elemente eterogene ca provenientă. Această coexistentă sub acelasi acoperămant creează tensiuni atunci cand ideile aduse in comun sunt acut contradictorii. In cazul nostru, cazul crestinismului ortodox romanesc, scindarea este intre gruparea conservatoare si cea progresistă, in conturarea sensului directiei ei evolutive. Prima doreste o apropiere cat mai mare de filonul original al ideilor exprimate in Biblie, in schimb gruparea progresistă ar dori ca sincretismul cu religia populară romanească să fie cat mai profund. Acest fapt se reflectă mai cu seamă in randul clerului, care prin atitudinea lor desigur că influentează psihologia maselor. Sunt preoti care inclină cu ardoare către frumusetea etosului romanesc, altii in schimb se tin strans de sacrificiul lui Iisus pe cruce. Pentru mase, relatia om-natură, in religia populară a romanilor, este mult mai atractivă in comparatie cu tristetea suferintei lui Iisus Hristos, Dumnezeu pe cruce, dacă se poate spune că Dumnezeu poate suferi cumva in lumea pe care a creat-o. Tocmai această tendintă către elementul natural face ca ponderea influentei religiei populare a romanilor in sincretismul amintit să crească in timp.
Deci insusi clerul este impărtit, desi in prezent nu se face o departajare netă intre cei care sustin o grupare sau alta. Ce inseamnă aceasta?

Logica ne indeamnă să impărtim preotii actuali, din sanul bisericii, in crestin-ortodocsi si zamolxieni. Un preot care inclină mai mult către latura progresistă poate in esentă să fie numit zamolxian. El a fost ordinat preot in contextul spiritual al crestinismului ortodox romanesc, care asa cum am spus reprezintă atat crestinismul ortodox cat si zamolxianismul contemporan.
Cu alte cuvinte preotii zamolxieni, cei care in vechime erau numiti preoti decenei, sunt printre noi, ACUM SI AICI.
Intocmai. Deocamdată ei nu pot iesi la suprafată deoarece nu există un cod de legi al neo-zamolxianismului pe care să-si bazeze crezul inimii. Preotii crestini ortodocsi ai romanilor activează in prezent doar din perspectiva Bibliei.
De ce aceasta?
Explicatia impune cunoasterea unor momente din istoria religiilor pe teritoriile locuite astăzi de romani. Preponderenta răspandirii Bibliei trebuie văzută in contextul istoric in care a evoluat sincretismul despre care vorbim. Trebuie amintit că zamolxianismul, atunci cand romanii au cucerit parte din Dacia, exista ca religie populară, care cel mai probabil avea doar o formă rudimentară de codificare scrisă a legilor religioase, desi ca practici era evoluată. Astăzi tot ce stim, sub formă scrisă despre religia geto-dacilor, este prin intermediul istoricilor altor popoare si in limbi diferite de cea geto-dacă rămasă in linii mari o necunoscută.
Prin urmare, odată cu pătrunderea romanilor in Dacia au venit si practicile lor religioase legate de zeii care nu erau in disonantă cu cei ai geto-dacilor, in comparatie cu ceea ce a urmat, adică răspandirea crestinismului in imperiul roman. Pătruns in Dacia romană, crestinismul a găsit acolo un amalgam religios. Cuvantul care defineste astăzi la romani numele zeului suprem Dumnezeu provine din acea vreme din latină, domine deus. Inseamnă: Stăpane zeu.
Din momentul in care crestinismul a intrat in sincretism cu crezurile religioase din Dacia romană, Biblia a avut avantajul net prin existenta elaborată, scrisă, a codului de legi crestin, astfel că treptat a devenit dominantă. De aceea am afirmat anterior că preotii crestini ortodocsi ai romanilor activează in prezent doar din perspectiva Bibliei desi ei sunt atat preoti crestini cat si zamolxieni.
Afirmatiile dumneavoastră vor fi o mare surpriză pentru credinciosii ortodocsi romani. Vă rog să dezvoltati mai amplu cele spuse anterior.
Am mentionat faptul că preotii decenei sunt actualmente parte din clerul ortodox al romanilor. Ei participă la sărbătorile populare, sunt indrăgostiti de munte, intretin etosul zamolxian chiar dacă nu il denumesc astfel. Pestera lui Zamolxe, de pildă, se află pe langă Mănăstirea Polovraci. Alti preoti cutreieră muntii atrasi de spiritele acelor locuri mai degrabă decat de crucea suferintei lui Iisus. Ei bine, acesti preoti sunt filonul uman spiritual din care se va desprinde un cler independent, al credinciosilor zamolxieni. In timp, departajarea, despre care am mentionat mai sus, va deveni din ce in ce mai netă, astfel că aparitia preotimii decenee este un proces natural. In viitor unii preotii ortodocsi pur si simplu se vor desprinde din clerul crestinismului ortodox romanesc si vor servi ca preoti decenei. Odată cu crearea unui cler neozamolxian incipient, vor fi ordinati si altii, după reguli specifice. In cler vor fi si femei, astfel va inceta discriminarea spirituală, care este astăzi un subiect de controverse acerbe in toată lumea crestină. Neozamolxianismul va avea preoti decenei si preotese decenee. Se va inlătura astfel patriarhatul religios, bărbatul cat si femeia avand drepturi sacerdotale egale.
Vă rog să definiti neozamolxianismul
Noul crez este o religie modernă care are trei componente, cu ponderi diferite. Prima este reprezentată de religia populară a romanilor, ceea ce eu numesc zamolxianism contemporan. A doua este formată din informatiile istorice referitoare la religia zamolxiană, practicată de geto-daci. Iar a treia componentă este cea filosofică, fiind o interpretare a ideilor religioase compatibile cu timpurile in care trăim. Intentionez ca din aceste componente să creez un cod de legi al neo-zamolxianismului care să reflecte atat aspectul rational al unei religii cat si cel mistic, misterios. Noul crez elimină sacrificiul sub orice formă, diavolul, păcatul originar al omului, vina vesnică a femeii, glorificarea durerii cu scopul mantuirii. Inlocuieste frica de Dumnezeu cu dragostea de Dumnezeu. Nu se va acorda nici o importantă ideilor aberante de facere a lumii in sapte zile, virginitate după nastere, etc. Cu alte cuvinte neozamolxianismul va servi omul mileniului trei. Va iesi din primitivismul exprimărilor fără sens precum este cea că viata pe pămant trebuie să fie o suferintă, ca in felul acesta să ne pregătim o fericire vesnică pe lumea cealaltă. Neozamolxianismul este foarte diferit de esenta spiritualitătii crestine originare care este crestinismul iudaic. Tocmai de aceea spun că sincretismul religiilor inglobate in crestinismul ortodox, la romani, nu poate rezista in timp, cele două componente ale sale sunt prea discrepante, si treptat se vor despărti.
Desprinderea zamolxianismului din biserica crestină ortodoxă romanească va duce la o altă scindare in crestinism. Poate oare fi justificată?
In cazul nostru nu avem de-a face cu o altă ruptură in biserica crestină pentru a crea o altă biserică alături de puzderia de grupări crestine. In situatia de fată este vorba de departajarea unei grupări care sustine idei spirituale proprii si diferite de ce inseamnă crestinismul ortodox la origini. Neozamolxianismul, bazat mai ales pe religia populară romanească, va avea cu totul o altă chintesentă de idei religioase.
Vorbim aici despre o separare religioasă netă. Cum ati impărti ponderile crestinism ortodox - zamolxianism in biserica crestină ortodoxă romanească?
O astfel de evaluare nu este usoară. Dar putem compara ortodoxismul romanilor cu cel al altor popoare ortodoxe. Extrăgand ceea ce reprezintă crestinismul ortodox la origini din ortodoxismul romanilor, constatăm că in pondere mare romanii practică intr-un mod propriu ortodoxismul. Considerand de pildă cat timp romanul acordă intr-un an pentru practicile legate de Hristos si cat pentru cele care reflectă religia populară, as inclina să spun că ponderea este de 50% pentru fiecare. Romanii au sărbători populare dese. Desi ele pot avea un alt invelis, ca de pildă in forma venerării unui sfant, miezul lor este cel geto-dacic. Se stie de pildă că, peste zeii si eroii considerati păgani, crestinismul a suprapus sfintii si martirii. Evaluarea mea este subiectivă, deoarece sincretismul despre care vorbim s-a produs pe un spatiu temporal larg si continuă chiar si astăzi.
Să presupunem că ne aflăm la mijloc, 50% - 50%, cu procentajul ponderii celor două componente, in sincretismul analizat. Ce credeti, putem spune că zamolxianismul a asimilat crestinismul sau invers?
Nici una nici alta. Sincretismul religios nu reprezintă un proces de asimilare, ci unul in care ideile sunt puse una langă alta, coexistă independent, desi apar ca făcand parte din aceeasi conceptualizare.
Sincretismul, asa cum ati afirmat, este o reunire fortată de idei religioase. Să presupunem că in viitor va avea loc desprinderea zamolxianismului popular al romanilor, din crestinismul ortodox romanesc, si functionarea lui ca neozamolxianism. Ce se va intampla cu crestinismul ortodox romanesc?
Un timp (este greu de estimat cat va dura aceasta), crestinismul ortodox romanesc va continua să functioneze in forma in care este, adică in sincretism cu religia populară a romanilor. Dar faptul că zamolxianismul contemporan va reusi să iasă la suprafată ca religie, constituindu-se ca neozamolxianism, va elimina patronajul crestinismului asupra datinilor, obiceiurilor si sărbătorilor populare. Desigur că va exista opozitie, dar crestinii ortodocsi romani vor fi in măsură să aleagă religia care ii serveste mai bine. Repet ceea ce am afirmat si in interviul anterior, din martie 2009, că religia serveste omul, nu omul serveste religia. La acel timp, candva in viitor, va exista un cler zamolxian care va implini functii specifice, satisfăcand astfel nevoile spirituale ale romanilor.
Trebuie spus cu claritate că neo-zamolxianismul nu va fi angrenat intr-o luptă cu crestinismul ortodox romanesc, care este de fapt o religie soră, in sensul că deja contine parte din neozamolxianism, prin aportul religiei populare a romanilor prezent in crestinismul ortodox romanesc. Treptat se va face trecerea populatiei la neo-zamolxianism. Cu alte cuvinte se va produce procesul invers celui intamplat la pătrunderea crestinismului in Dacia, atunci cand credintele locale au fost luate sub aripa protectoare a crestinismului, care apărea superior deoarece avea Biblia scrisă, ca bază religioasă. Codul neozamolxianismului umple golul care persistă de veacuri.
Nu credeti că se poate ajunge la o sinteză in crestinismul romanilor si astfel să se depăsească sincretismul in cauză?
Uneori in istorie a fost posibil ca un sincretism religios să se transforme in sinteză. Dar in situatia noastră lucrurile sunt mult prea divergente. Astăzi mai mult ca oricand in istoria crestinismului romanilor se observă discrepanta intre cele două curente puse sub un singur acoperis. Romanii pur si simplu se trezesc la o nouă realitate a vietii. Se intreabă de ce oare trebuie să suferim dacă suntem religiosi? De ce să ducem crucea suferintei? Multi ies din cadrul spiritual local interesandu-se de alte religii sau practici cu caracter religios, precum sunt: Zen, meditatie, Yoga, arte martiale, bahaism, etc. Toate acestea ne spun ceva. Este vorba despre tristetea in care ii proiectează crestinismul pe oameni. Si au dreptate. Citesc in Lumea Credintei din martie 2008 la pagina 38: Ce trist mi-e rodul Doamne, cand viata mi se tine/ cu prea mult ras si cantec, iar lacrimi prea putine./ Tu plans avut-ai, Doamne, adesea-n viata toată,/ cantare prea arare, iar rasul niciodată... (un intemnitat al Domnului). Un astfel de crez il proiectează pe om in temnită de unde contemplă relatia cu Domnul Hristos care nu rade niciodată. Ce viată religioasă poate fi aceasta dacă suntem condamnati să-l căutăm pe Dumnezeu in lacrimi din temnită?
Pe cand religia populară a romanilor este veselă. Sărbătorile populare sunt sufletul ei. Natura este partenerul simbiotic existential. Nu degeaba se spune: Codrul frate cu romanul. O astfel de discrepantă nu se poate concilia, temnita din care să privim la Dumnezeu nu poate face casă bună cu codrul frate cu romanul. Lucrurile sunt cat se poate de clare.
Ce se poate spune despre viabilitatea altor forme de crestinism ortodox la alte popoare?
Formele crestinismului ortodox, precum sunt practicate la greci, la rusi, la ucrainieni, la ortodocsii de pretutindeni, se vor mentine cat vor dori acele popoare să le sustină. Eu, in tot ce intreprind referitor la neozamolxianism, o fac doar in relatie cu poporul roman, care iese net din sfera obisnuită a crestinismului ortodox prin existenta sincretismului despre care am vorbit. Noi romanii avem marele avantaj, fată de alti ortodocsi crestini, că ne mentinem incă viguroasă religia strămosilor intr-o formă contemporană, pe cand la alte popoare, majoritar crestin-ortodoxe, acest fapt nu este prezent.
Au existat si mai există oare astfel de precedente de reinnoire religioasă a unui popor?
Avem exemple in istorie. Iudaismul de pildă. Atunci cand evreii s-au intors acasă din captivitatea babiloniană au revenit la filonul ancestral al credintei lor, desi unele influente noi au fost adoptate ca urmare a timpului petrecut in afara pămantului lor, cei 70 de ani. Acest fapt s-a repetat iarăsi de curand, desigur cu specificitatea epocii moderne, odată cu revenirea poporului evreu la pămantul lor si constituirea statului Israel. Pe aceleasi coordonate de idei, există actualmente printre romani chemarea ca Romania să se numească Dacia.
Ce credeti despre aceasta?
Este foarte posibil ca in viitor acest fapt să se implinească. Sufletul unui popor trebuie căutat in "talpa tării" nu la varfurile sociale. Si "talpa tării" este la sate. Acolo ne definim cel mai bine ca popor si spiritualitate. Numele Dacia, ca tară in viitor, va putea fi adoptat asa cum s-a intamplat si in cazul Israelului, o tară care nu a existat inainte de 1949, decat in timpurile foarte vechi. Pămantul pe care se află acum Israelul se numea anterior Palestina, dar la intoarcerea poporului evreu la matcă s-a numit iarăsi Israel. Tot asa si cu schimbarea numelui din Romania in Dacia, cu revenirea la numele tării din vechime. Astfel de schimbări sunt destule. Ca exemple avem, Ceylonul devenit Sri Lanka, Burma-Miyanmar, India-Bharat, Rodezia-Zimbabwe, etc.
Ce vă face să credeti că neozamolxianismul are viitor, că va cuprinde sufletul romanilor?
Mai cu seamă cuvintele părintelui Arsenie Boca: Va lua tara foc din Prislop! Aparent s-ar crede că este vorba de o renastere natională sub stindardul crucii, cel al crestinismului ortodox. Dar afirmatia sa are o semnificatie pe care putini o inteleg. Nu este vorba de faptul că se va produce o explozie de credintă crestin-ortodoxă, ci de faptul că acel foc, despre care vorbeste părintele, este al innoirii religiei zamolxiene, care după cum stim din vechime, se bazează pe cultul focului. Tara se va trezi prin focul sacru al religiei zamolxiene, rugul lui Zamolxe, care "o va cuprinde". Ca dovadă sunt chiar faptele ce se petrec pe arena credintei la romani de la moartea părintelui Boca, intamplată cu putin timp inainte de revolutia din 1989. Nu sunt deloc semne că tara "ar lua foc" din perspectiva crestinismului, ci mai degrabă din cea a credintei vechi a romanilor, zamolxianismul. Există o explozie, un interes crescand si constant in această directie, se scriu cărti, au loc intalniri pe tema istoriei geto-dacilor, profesorii predau cu sarg elevilor istoria neamului romanesc, omul spiritual cat si cel de rand cheamă natiunea la reinvierea credintelor geto-dacilor, au loc festivaluri de glorificare a strămosilor daci, ca de exemplu cel de la Cricău, Alba. De asemenea s-au făcut descoperiri arheologice remarcabile.
Deci il considerati pe părintele Arsenie Boca mai mult ca fiind preot deceneu, prin urmare un zamolxian, decat ca pe un sfant crestin ortodox, asa cum se crede in general?
Exact. Desi părintele Boca nu s-a declarat niciodată deceneu sau zamolxian, el este un premergător. Iar dacă tara trebuie cumva să "ia foc" din Proslop, conform spuselor părintelui Boca, rămane să se confirme in viitor dacă afirmatia lui vizionară se referă la crestinismul ortodox sau la zamolxianism. Eu sustin că spusele părintelui se referă la focul zamolxian, rugul lui Zamolxe, care actualmente este practicat in tară, care in acest fel "va lua foc".
Puteti să numiti zamolxieni contemporani, mai mult sau mai putin declarati ca atare?
In primul rand sunt preotii zamolxieni, care asa cum am mentionat activează incă sub semnul crucii lui Hristos, semnul durerii. In viitor ei vor renunta la el preluand simbolurile daco-getilor.
Sunt zamolxieni printre personalitătile de cultură si artă. Foarte reprezentativ este astăzi scriitorul Pavel Corut, care prin poemele sale, cu o voce poetică de neegalat, a starnit un val urias al chemării la rădăcini. Sunt versuri care sublimează instantaneu, citez: Sămanta getilor rodeste, căci timpul i-a trimis poruncă. Un neam intreg din mine creste, un neam de foc si flori de stancă. Această strofă practic sintetizează ceea ce va urma: ne vom ridica din foc, aceasta insemnand practica ritualului focului, adică rugul lui Zamolxe. Strofa punctează deductiv ideea că acolo unde sunt florile de stancă, adică in munti, ne este zeul Zamolxe, care va face să rodească sămanta getilor la timpul potrivit. Dintre poetii contemporani de exceptie il mentionez pe Robert Trif, ale cărui versuri pline de curaj ne cheamă să ne intoarcem la originile neamului. Citez dintr-un poem remarcabil: De ce să ne inchinăm unor falsi Zei, străini de neamul nostru, cand aici era candva tara zeilor? Ne-am uitat istoria, ne-am alungat eroii si am inăltat altare unor zei străini. Aceste cuvinte ne pătrund in străfundurile sufletului.
Ii numesc zamolxieni pe cei care militează pentru regăsirea identitătii romanilor, precum sunt Eduard Tănase de la Asociatia "Dacia Nemuritoare" din Bucuresti, si Cătălin Borangic si Diana Petcu de la Asociatia "Sarmizegetusa" din Alba Iulia. Identitatea noastră nu este pierdută in negurile istoriei, ci este ACUM SI AICI IN NOI. Trebuie doar să ardem praful care o acoperă. Nu incape indoială că evoluăm in directia spuselor vizionare ale părintelui Arsenie Boca. Tara va "lua foc" din Prislop, dar este vorba de focul lui Zamolxe, nu de cel al crestinismului. Desi părintele Boca nu poate fi numit neo-zamolxian el este un premergător, ne-a făcut cunoscută viziunea renasterii spirituale a romanilor.

Interviu realizat de Ileana Speranta Baciu
Editura Flori Spirituale din Deva








de Ileana Speranta Baciu    3/21/2009


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian