Privesc spre pisc
Pana acum am tot urcat pe scara
Pandind varful visat odinioara.
Am luat-o agale, din treapta-n treapta
Pascut fiind de-o fapta dreapta.
Si.. nu mi-a fost urcusul atat de lin
Ca , de multe ori trebuia sa ma tin
De un fir de speranta, de-o ramura in must
Numai ca din fructele din varf sa gust.
Si unde ieri am vrut, iata-ma ajuns
Dar constat ca inca n-am urcat de ajuns.
Atunci, jos, cand m-am ridicat din troaca
Si am aruncat ochii mai sus oleaca,
Am zarit contururi inalte de munte
Fara sa le disting piscurile abrupte.
Acum , rasufland usor, privesc spre pisc
Unde vreau sa ajung cu orice risc.
TATILOR NOSTRI
Curg pe cutele din frunte
Si pe firele de par carunte
Rauri de gesturi hoinare
In multi ani calendare.
Picura din ochii blanzi
Amintirea anilor flamanzi
Si-nmoaie brazdele din mana
Trase cu grija strabuna.
Ochii arunca cu blandete
Lumini calde de povete
Scutec pentru prunci
Ridicati pe verticala in branci.
Pornite din a sufletului cada
Vorbele legana cu sfada
Infasate cu fuior de speranta,
Lucrat o intreaga viata.
INIMA DE MAMA
Maicuta fiinta draga
Ai rupt inima din adanc
Si –ai daruit-o intreaga
Mie, bunului tau prunc.
Mai intai a-i tinut-o in mana
s-o mangai si s-o sarut,
M-ai lasat sa rup o vana
Si sa ma joc cu ea oricat..
Mi-ai pus-o la ochiul cald
Sa-l spal cu lacrima vie
Si.. m-ai lasat sa ma scald
Pana ce am pasit de copilarie.
Apoi mi-ai dat-o in manasa
Sa-i sorb intrega caldura,
Dar mi-a cazut in tarana
Te-ai suparat mama buna.
Nu ma-I batut, dar am inteles
Cat face inima de mama.
Atunci ceva mi-a dat ghes
S-o prind la piept in rama.
Iar tu, maicuta draga
Mi-ai pus in piept BLAZOn
Si ai lucrat o viata intreaga
Sa impletesti al ei odgon.
Port in piept o inima de mama
Prinsa cu odgon in rama.
TERRA
Traim pe o scoica de sidef
Slefuita in adanc de univers,
Cu creste-n nori si ses in palma.
In tarmu-I loveste atmosfera calma
Ce croieste puzderie de vieti
Udate cu cerneala de multi poeti .
Sub coaja ascunde drumuri de raze
Impreunate cu largi oaze,
Urzite tainic cu flacara de lumina
Rasfrante din terra fina.
Oceanul de aer loveste in praguri
Oranduite pe tarm siraguri,
Dezmiarda cutele carunte
Brazdate de izvoare –n munte,
Leagana turle de beton si metal
Plantate cu migala vertical
Din miez de scoica , jerbe de caldura
Mbraca-n brau solara conjunctura.
In linii de spirala, valuri de vapai
Umbla Universul pe verticale cai.
BOALA DIN DRAGOSTE SE TRAGE
Poate asa a fost dat sa fie
Gandul la tine sa ma chinuie.
De ieri , cand ai fluturat ca niste trestii
Mainile intinse dealungul ferestrii,
s-a prins de mine ca o voala
O pala de speranta si boala.
Peste tot este noapte. La mine-I lumina
Pana ce luna se frange dupa colina.
Cu ochii aruncati pe luna si stele
Desp[ic noaptea cu gandurile mele
Impletite in funie de cantec bland
Sa ajunga la tine cat mai curand.
Te pandesc mereu de dupa negura,
Si totul de pe mine tremura,
Sangele imi zvacneste-n fata,
Mainile au inceput sa se rasfata,
Pamantul de sub picioare fuge,
Ochii au inceput a plange.
Ce sa fac?Nu pot oprii ochii sa te vada
Ce-i frumos si lui Dumnezeu ii place
Boala din dragoste se trage.
DURERE, PLACERE NEBUNA
Santem doua flori pe stanca
Si nimeni nu-i in stare sa ne granga.
Santem flori fara de moarte
De placere sortite, impreuna sa aiba parte.
Poate nu avem culoatrea celor din vale
Printre care sant si o multime de cale
Ne place insa, solitari pe munte
Ca- I departe departe de gandurile marunte.,
Cat mai aproape de soarele cald
Ochii in bucurie ni se scald
Razele lui fierbinti ne impreuna
Si face durere, placere nebuna.
CULEGEM PICATURI DE ROUA
Tu mi-ai intins o mana
Eu am prins-o sa ramana
Mangaierea zvacnirilor neastamparate
In miez de lumina si de noapte.
Tu m-ai cautat pe fata
Cu streasina mainii ce ma rasfata.
Eu am orandit-o la piept, in stanga
Sa culeaga diamante intruna.
Tu mi-ai trimis privire curata
Eu umplu chipul cu iubire bogata
Si-m las inima sa se scalde
In lacrimi de placere calde.
In zorii zilei, in zi noua
Culegem impreuna picaturi de roua..
|
Dumitru Badea 1/22/2009 |
Contact: |
|
|
