Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Locuri spirituale si orase din Romania ( 70 )- Schitul Ostrov si Drobeta Turnu Severin

Schitul Ostrov
Situat [n arealul ora]ului Calimane]ti, judesul Valcea, pe o insula (ostrov) din mijlocul raului Olt, legata de mal printr-un pod, schitul Ostrov adaposte]te 12 maicuse care duc o viasa de ob]te. Biserica schitului, cu hramul “Na]terea Maicii Domnului”, a fost construita [n anii 1518-1522 din inisiativa ]i pe cheltuiala domnului Neagoe Basarab ]i a sosiei sale ,Despina, pe locul unei vechi biserici din lemn care data de la [nceputul secolului 14 ]i atestata documentar [ntr-un hrisov din 26 aprilie 1500. Biserica, sfinsita la 30 iulie 1522, pastreaza picturi murale interioare executate [n perioada 1752-1760, iar iconostasul, din lemn de tei aurit, ]i icoanele [mparate]ti sunt originare. Printre picturile murale se remarca un frumos tablou votiv care [i [nfasi]eaza pe domnul Neagoe Basarab, pe sosia acestuia, Despina, ]i pe fiii lor, Teodosie ]i Ruxandra. Picturile murale au fost restaurate [n anii 1987-1988 de pictorul Viorel Grimalschi. Biserica “Na]terea Maicii Domnului”, de mici dimensiuni, are o singura turla de forma octogonala, cu colonete verticale tipic bizantine, cu arcaturi concentrice [n jurul ferestrelor ]i un pridvor deschis sussinut de stalpi din lemn. {n biserica exista o icoana veche a Maicii Domnului, facatoare de minuni, care a fost restaurata [n 1791 de Ioan zugravul. Acest schit este primul a]ezamant monahal din |ara Romaneasca [ntemeiat pentru maicuse, aici calugarindu-se Doamna Despina, dupa moartea domnului Neagoe Basarab la 15 septembrie 1522, cu numele Platonida, ]i mama voievodului Mihai Viteazul, cu numele Teofana. La 22 decembrie 1838, chiliile ]i cladirile anexe ale acestui schit au fost distruse de un incendiu, fiind refacute ulterior. Dupa secularizarea averilor manastire]ti [n anul 1863, schitul Ostrov a fost preluat de manastirea Cozia, biserica acestuia funcsionand ca biserica de mir pana la 5 iulie 1989 cand a fost re[nfiinsat ca schit de calugari, iar [n 1997 a redevenit schit de maici. {n anii 70 ai secolului 20, din cauza amenajarii hidroelectrice a raului Olt ([n aceasta zona au fost construite lacul de acumulare ]i hidrocentrala Calimane]ti), insula (ostrovul) a fost la un pas de a fi [nghisita de apele lacului de acumulare cu schit cu tot, dar Dumnezeu a facut [n a]a fel [ncat insula, [mpreuna cu schitul de pe ea, sa fie salvate prin [nalsarea antropica deasupra luciului apei, cu 6 m. Biserica Schitului Ostrov a fost supusa unor restaurari [n anii 1940, 1956-1957 ]i 1962-1963.

Drobeta-Turnu Severin

Municipiu [n Sud Vestul Romaniei, re]edinsa judesului Mehedinsi, situat pe stanga fluviului Dunarea, la ie]irea acestuia din defileul Porsile de Fier, pe malul lacului de acumulare Porsile de Fier I, la 65 m altitudine, la intersecsia paralelei de 4438 latitudine nordica cu meridianul de 2233 longitudine estica, la granisa cu Serbia. Din punct de vedere demografic, municipiul Drobeta-Turnu Severin face parte din categoria ora]elor mari, cu o populasie de 106 451 locuitori (la 1 iulie 2008), din care 51 326 de sex masculin ]i 55 125 de sex feminin. Daca raportam numarul total al populasiei la suprafasa ora]ului existenta [n intravilan (respectiv 21 kmp), rezulta o densitate de 5 069 locuitori pe kmp. Ora]ul este un important port fluvial ]i nod rutier ]i dispune de o stasie de cale ferata inaugurata la 5 ianuarie 1875. Activitatea economica se remarca prin exploatarea materialelor de construcsii (balast, calcar, gresii, marne, [n localitatea componenta Gura Vaii ]i nisip cuarsos, [n localitatea componenta Schela Cladovei), prin existensa a doua centrale electrice ]i de termoficare ]i a unei mari hidrocentrale, cu o putere instalata de 2 100 MW, din care 1 050 MW aparsin Romaniei, restul celor 1 050 MW aparsinand Serbiei. Aceasta hidrocentrala, cea mai mare de pe fluviul Dunarea, face parte din complexul hidroenergetic ]i de navigasie Porsile de Fier I construit [n perioada 7 septembrie 1964- septembrie 1971 de catre Romania [n colaborare cu Iugoslavia [n zona localitasilor Gura Vaii (pe malul romanesc) ]i Šip (pe teritoriul sarbesc). {n cadrul [ntreprinderilor industriale din ora] se mai produc nave fluviale, vagoane de cale ferata pentru marfuri, aparate de masura ]i control, anvelope , celuloza ]i hartie, apa grea pentru centrala atomo-electrica de la Cernavoda, tricotaje, confecsii, mobila, placaj, furnir, placi fibro-lemnoase, preparate din carne ]i lapte, spirt, sigarete ].a. Muzeul “Porsile de Fier”, cu peste 50 000 de exponate organizate pe secsii de istorie, ]tiinsele naturii, arta plastica ]i etnografie; Muzeu de Arta. Biblioteca judeseana “I.G.Bibicescu” (fundata [n 1921) cu peste 265 000 volume. Teatru.
Istoric. Sapaturile arheologice efectuate [n arealul ora]ului au scos la iveala cele mai vechi urme de locuire, respectiv din Paleolitic ]i Neolitic. Din Epoca bronzului au fost recuperate fragmente ceramice, aparsinand culturii Garla Mare (secolele 15-13 [.Hr.). Au mai fost identificate vestigiile unui bordei din Epoca fierului (secolele 5-4 [.Hr.) ]i resturi de ceramica dacica. Pe locul actualului ora] a existat [n Antichitate a]ezarea dacica numita Drobeta, mensionata de Ptolemeu [n scrierile sale. {n timpul primului razboi daco-roman (101-102), [mparatul roman Traian a [nfiinsat la Drobeta un mare ]i important centru militar (ramas sub administrasie romana pana [n secolul 3 d.Hr.), folosit ulterior ca baza de pornire [n cel de-al doilea razboi daco-roman (105-106). {n anii 103-105 aici a fost construit (cu ajutorul legiunilor romane), dupa planurile arhitectului Apolodor din Damasc, podul din piatra peste Dunare, care masura 1 134,9 m lungime ]i 14,55 m lasime, sussinut de 20 de piloni hexagonali construisi din piatra bruta ]i caramida cu liant hidraulic. Podul era suspendat deasupra apei la o [nalsime de 19 m ]i era prevazut cu arcade de 33 m largime [ntre stalpii de sussinere. Castrul roman, de mari dimensiuni (137,50 x 123 m), situat [n imediata apropiere a podului, menit sa-i asigure paza, a avut circa cinci faze constructive [ncepand cu anul 101 ]i terminand cu refacerea lui la sfar]itul secolului 5 (castrul a fost distrus, probabil, de avari, la [nceputul secolului 7). A]ezarea civila care a luat na]tere [n jurul castrului s-a contopit cu a]ezarea dacica, ea [nregistrand o dezvoltare rapida dupa ridicarea sa la rang de municipiu, [n anul 121, din ordinul [mparatului roman Publius Aelius Hadrianus. A]ezarea apare mensionata epigrafic [n anul 145 cu numele Municipium Aelium Hadrianum Drobetensium. {n anul 193, [mparatul Septimius Severus a ridicat aceasta a]ezare la rang de Colonia. Dupa retragerea administrasiei ]i a armatelor romane ([n perioada 271-275), a]ezarea civila ]i castrul militar au continuat sa existe ne[ntrerupt pana catre mijlocul secolului 5 (442-447), cand au fost distruse de navalirea hunilor condu]i de Attila. Ulterior, Drobeta s-a refacut ]i a devenit un mare centru comercial ]i me]te]ugaresc, cu un oficiu vamal ]i fiscal pentru marfurile care circulau pe aici, localitatea fiind mensionata ultima oara [n vremea [mparatului bizantin Iustinian I cel Mare (527-565) cu numele Theodora, dupa numele sosiei sale. Totodata, Iustinian I cel Mare a dat dispozisie sa se construiasca aici un puternic turn de aparare, mensionat [n documentele vremii cu denumirea de “Turnul Theodorei”. Pe ruinele castrului roman s-a dezvoltat [n secolul 10 o a]ezare de bordeie, cu vetre deschise. Sapaturile arheologice au scos la iveala ruinele termelor romane, caramizi cu ]tampila Legiunii a V-a Macedonica ].a., precum ]i fragmente de ceramica striata, de tip balcano-dunarean, aparsinand culturii Dridu (secolele 8-11), care atesta o intensa locuire a acestei zone. {n secolele 13-16, aici a existat o puternica cetate (Castrum Zeurini), mensionata documentar [n “Diploma Ioanisilor”, [n anul 1247. {n anul 1230, aici s-a construit o importanta unitate militar-administrativa cu rol defensiv antiotoman, numita Banatul de Severin, care cuprindea sudul Banatului, regiunea Severinului ]i o mica parte din vestul Olteniei, care avea un conducator ce purta titlul de ban. Primul ban de Severin a fost un oarecare Luca, mensionat documentar [n anul 1233. Aceasta unitate este cea de-a patra formasiune politica feudala romaneasca din Oltenia, mensionata documentar cu numele Terra Zeurino (|ara Severinului) alaturi de |arile lui Farca], Ioan ]i Litovoi. {n 1524, localitatea a fost atacata devastator ]i ocupata de catre o]tirile otomane (care au distrus cetatea), ramanand sub dominasia acestora timp de circa 300 de ani. Reconstruit [n urma unui decret din 22 aprilie 1833 emis de generalul Kiseleff, dupa planurile arhitectului francez Xavier Villacrosse, ora]ul a devenit capitala de judes [n anul 1841, funcsie pastrata pana [n 1950 ]i reluata la 17 februarie 1968, o data cu reorganizarea administrativ-teritoriala a Romaniei. La 17 februarie 1968, ora]ul a fost declarat municipiu ]i a redevenit re]edinsa judesului Mehedinsi. Pana la 15 mai 1972, municipiul s-a numit Turnu Severin. {n prezent, municipiul are [n subordine administrativa 3 localitasi componente: Duda]u Schelei, Gura Vaii ]i Schela Cladovei.
Monumente: ruinele castrului roman Drobeta, de mari dimensiuni (137,50 x 123 m), datand din secolele 2-5, [n cadrul caruia au fost identificate cursi, camere de locuit pentru ofiseri, un Praetorium (resedinsa comandantului), un altar, depozite de munisii ]i alimente, un mare edificiu al termelor etc. Zidurile de incinta ale castrului aveau 3 m [nalsime, 1,50 m grosime ]i erau strajuite de 4 turnuri la colsuri; ruinele Turnului de aparare, numit “Turnul Theodorei”, de forma circulara, datand din secolul 6; ruinele unuia dintre picioarele podului lui Traian; ruinele termelor romane (desoperite [n 1936); ruinele cetasii medievale (secolele 13-16) [n care se gasesc fundasiile a doua bazilici romanice paleocre]tine, datand din perioada romana tarzie; manastirea Vodisa, aflata [n arealul fostei localitasi componente Varciorova, situata la 17 km Vest de muncipiul Drobeta-Turnu Severin, este cea mai veche ctitorie voievodala de pe teritoriul actual al Romaniei, [nfiinsata [n anii 1370-1372 prin stradania calugarului Nicodim de la Muntele Athos (stabilit [n |ara Romaneasca) cu sprijinul material al domnului Vladislav I (Vlaicu). Ulterior, manastirea Vodisa a primit numeroase danii din partea domnilor Dan I, Mircea cel Batran, Dan II, Vlad Dracul, Radu cel Frumos, precum ]i din partea lui }tefan Lazarovic, despotul Serbiei, care a daruit acestei manastiri zece sate sarbe]ti. Biserica manastiri Vodisa a fost refacuta [n anul 1500 din inisiativa domnului Radu cel Mare ]i rezidita din temelie [n 1689 de aga Cornea Brailoiu ]i restaurata [n 1705 prin osardia egumenului Athansie de la Manastirea Tismana. Dupa razboiul ruso-turc din anii 1716-1718, care s-a desfa]urat [n mare parte pe teritoriul |arii Romane]ti, manastirea Vodisa a cunoscut o perioada de decadere, dupa care a cazut [n ruina (fapt consemnat la 5 septembrie 1891 cu prilejul vizitei canonice efectuata [n aceasta zona de episcopul Ghenadie al Ramnicului). {n prezent biserica ]i cladirile anexe ale fostei manastiri Vodisa sunt [n ruina, dar [n apropiere de aceste ruine a fost re[nfiinsata o manastire de calugari [n ianuarie 1991 cu acordul Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Corpul de chilii, casa staresiei, trapeza ]i alte anexe au fost construite [n perioada 1991-1995, iar [n anii 1995-2001 a fost construita biserica din lemn cu hramul “Na]terea Maicii Domnului”, cu elemente aparsinand stilului maramurea]an, sfinsita la 29 iulie 2001; bisericile cu hramurile “Adormirea Maicii Domnului”-Maioreasa, ctitorie din anii 1842-1856 a maiorului Ion Ciupegea ]i a sosiei sale, Dumitrana, cu adaugiri din anii 1882, 1902 ]i 1906, “Sfantul Ioan Botezatorul”-Grecescu, ctitorie din perioada 1866-1873 a familiei de boieri Ion ]i Ioana Grecescu, cu picturi murale interioare originare, [n stil neoclasic, realizate de Gheorghe Tattarescu, ]i “Sfantul Gheorghe”, construita [n etape din anul 1936 pana [n 1958, [n stil bizantin, cu trei turle ]i catapeteasma din lemn de tei, ]i picturi murale interioare executate [n fresca de Emil Ivanescu din Curtea de Arge]; catedrala romano-catolica, construita [n stil neogotic [n anii 1887-1903, cu un turn de 28 m [nalsime; Sinagoga de rit sefard (secolul 19); castelul de apa, edificiu construit [n anii 1912-1915 dupa proiectul inginerului Elie Radu; Palatul Culturii, ridicat [n anii 1909-1924 dupa planul arhitectului Grigore Cerchez; Hala de alimente “Radu Negru” (1904-1905); Monumentul lui Traian, realizat [n 1906 de sculptorul D.Franassovici; busturile lui }tefan Paulian (opera a sculptorului Gheorghe D. Anghel din 1932-1946) ]i al lui Al. Burileanu, realizat de sculptorul Fr. Storck [n 1889.

N.O.
Prezentarea se face in ordine alfabetica. Rubrica de Dan Ghinea din Toronto




Dan Ghinea / Toronto    1/15/2009


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian