Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


90 de ani de la terminarea primului razboi mondial

La 11 noiembrie se implinesc 90 de ani de la terminarea primului razboi mondial.

Izbucnirea, la 28 iulie 1914, a primului război mondial, a pus România în fata unei întrebări fundamentale: cu care dintre cele două fronturi politico-militare să se alieze?
O hotărâre era greu de luat, având în vedere faptul că din Antanta făcea parte Imperiul Tarist (până în 1917), care stăpânea Basarabia, iar între Puterile Centrale se afla Austro-Ungaria, care anexase Bucovina si Transilvania.
La 14 august 1916, Consiliul de Coroană hotărăste intrarea României în război alături de Antanta, încheind o conventie militară si o aliantă politică. La Bucuresti, se semnează Tratatul de aliantă între România pe de-o parte, si Franta, Marea Britanie, Rusia si Italia, pe de altă parte. Printre conditiile intrării României în război de partea Antantei, se stipula satisfacerea cererii României de a se discuta la încheierea războiului drepturile ei istorice asupra Transilvaniei, Basarabiei si Bucovinei.
În anii participării României la primul război mondial (1916-1918), Franta a sprijinit constant efortul militar al tării noastre, prima actiune concretă fiind sosirea în România, la 3/16 octombrie 1916, a unei misiuni militare franceze, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot. Misiunea era formată din 1.200 combatanti, dintre care 400 ofiteri (12 locotenenti-colonei), pregătiti pentru detasarea pe lângă marile unităti românesti, ca agenti de informatii si de legătură, apoi de executie.
Generalul Henri Mathias Berthelot a ocupat functia de sef al Misiunii militare franceze pe lângă Armata României până la 17 mai 1918. În această calitate a consiliat Marele Cartier General român, în vederea angajării bătăliei pentru Bucuresti din noiembrie-decembrie 1916. De asemenea, a participat activ la actiunea de refacere a Armatei Române, retrasă în Moldova, si la elaborarea planurilor de operatii în vederea desfăsurării bătăliilor din vara anului 1917 contra trupelor germane.
Mare admirator al poporului roman, generalul Berthelot, cu ocazia unirii de la 1 Decembrie 1918, a spus următoarele cuvinte: 'Sângele eroilor căzuti în luptele Marelui Război să fie pentru tine, o frumoasă Românie, sământa de noi virtuti, în asa fel încât copiii tăi să fie mereu demni de părintii lor si gata să-ti apere pământul sacru, atât de des invadat, dar în cele din urmă întregit prin efortul ultimelor generatii'.
Reorganizarea Armatei române a durat din ianuarie până în mai 1917, desfăsurându-se pe teritoriul rămas liber al Moldovei si a fost făcută în cele mai dificile conditii. Efectele unei ierni aspre si ale unei epidemii de tifos exantematic, pierderile grele de cai, care au afectat transportul de provizii si efectivele de cavalerie, precum si lipsa de armament de toate felurile trebuiau depăsite înainte ca armata să poată fi capabilă de a porni din nou la luptă.
Misiunea militară franceză, condusă de generalul Henri Berthelot, a avut o importantă contributie la această muncă de reorganizare. Acesta a furnizat o instruire specializată în folosirea noilor arme si aplicarea noilor tactici militare, mai ales în ducerea războiului de pozitie. Chemarea sub arme a unui nou număr de recruti a crescut armata la 700.000 de soldati, iar marile cantităti de arme sosite în principal din Franta, au sporit în mod semnificativ puterea militară a Armatei Române. Fiecare pluton a fost asigurat cu două mitraliere usoare si fiecare batalion avea opt mitraliere grele, iar semnificativ a fost faptul că s-au introdus legăturile telegrafice între punctele de comandă si unitătile de pe front, retea care lipsise aproape cu desăvârsire în 1916.
Armata română refăcută si-a demonstrat calitătile în dura campanie din vara anului 1917.
La Mărăsti, Mărăsesti si Oituz, fortele române au purtat 'o adevărată si mare bătălie', asa cum consemna însusi generalul Berthelot. Judecată, după numărul de kilometri câstigati sau pierduti, după jertfele făcute, apărarea Portilor Moldovei a însemnat pentru românii de atunci, ceea ce Verdunul a fost pentru francezi, un simbol al rezistentei.
După terminarea războiului si încheierea păcii, Parlamentul României i-a acordat generalului Henri Berthelot, ca recunoastere a meritelor sale deosebite, cetătenia de onoare. De asemenea, i-a fost dăruit un lot de teren în judetul Hunedoara, care, prin testament, l-a lăsat Academiei Române, împreună cu sumele depuse în băncile române, spre a fi folosite 'fie pentru studii si cercetări într-o universitate franceză, fie pentru cheltuieli de întretinere pentru completarea studiilor într-o mare scoală franceză, civilă sau militară'. În 1926 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.





Sabin Popescu    11/11/2008


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian