Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Calatorii : Rezervatia de crocodili din Florida



Admirand frumusetile rare din Florida, socoteam ca ar fi mai potrivit ca intreaga Florida sa fie declarata rezervatie naturala. Oriunde te-ai afla pe acest pamant smuls din intinderile mlastinoase, pe care oamenii au facut sa infloreasca conditii speciale de viata, iti ofera o atractie speciala.
Toata Florida este un parc national, format din mai multe parcuri. Desi ne-am aflat in cea de a cincea vacanta in Florida atractia si farmecul a fost ca la intampinarea primelor surprize.
Fiecare vacanta petrecuta aici a fost o vacanta incredibila datorita marei diversitati a peisajelor sau ofertelor pentru o vacanta ca de vis. Sunt plaje excelente, vremea placuta oferita de clima subtropicala, civilizatie moderna sau locuri salbatice ca in jungla ce-ti amintesc de inceputurile lumii, distractii, totul ca pentru o vacanta de care nu te mai saturi si-ti pui in minte s-o continui in anul urmator, ori visezi ca la pensionare sa-ti traiesti aici zilele datatoare de revigorare ca o adevarata viagra. Te intampina atatea frumuseti si aproape ca nu poti da crezare gandului ca acum o suta de ani, aici era numai o mlastina uriasa, rau mirositoare si infestata de tantari. Tehnologia a avansat atat de repede, incat nu ne vine sa dam crezare ochilor.

Pe langa atatea desfatari ale ochiului si sufletului, mi-a ramas vie in minte si o experienta unica, o plimbare cu barca cu motor prin rezervatia de crocodili, barca aceea pe care o stim noi cu elice in spate, aici este interzisa. Aceasta este cea mai mare rezervatie naturala subtropicala din America, cu o suprafata de 6.000 kilometri patrati, numita Everglades. Face parte din patrimoniul international. Uraganele fac prapad prin aceasta zona, dar natura stie singura sa se refaca. Chiar in aceasta vacanta am prins perioada uraganului Fay, care nu a fost foarte devastator. Ne-am bucurat ca i-am putut urmari desfasurarea lui si apoi stergerea urmeleor lasate peste tot. N-as putea sa spun ca acest teritoriu este de o frumusete coplesitoare, dar este interesant pentru ca este unic. Nu mai poti vedea asemenea imagini nicaieri in lume, dupa cum reiese si din pliantele pentru informatii pe care le gasesti peste tot. Pare o nesfarsita intindere de ape, o lume linistita si oarecum monotona in care isi duc viata peste 300 de specii de pasari, serpi, broaste testoase, crocodili si intinderi mari de nuferi galbeni. Din loc in loc se inalta ierburi inalte, frumos colorate, care cresc pe insulite alaturi de arbori si arbusti lasand impresia ca te afli in jungla. Canalele sunt surprinzator de frumoase. De neuitat este imaginea intinderilor nesfarsite de nuferi. Trecand cu barca peste ei, coborau in apa si apoi, leganandu-se pe tijele lor lungi, ieseu la suprafata fara suparare. Plimbandu-ne parca pierduti in aceasta lume de ape si plante, de unde nu mai vedeam uscatul, ma intebam, daca as fi eu intr-o barca, cum as iesi de aici fara nici un punct de reper? Cum sa stii care este directia, pe ce canal sa indrepti barca, daca toate imaginile pentru mine erau la fel?

Cand scriu acum despre crocodili, parca ii simt cum ma privesc din apa, intorcand capul lor, partea cea mai frumoasa a corpului, cu gura aceea mare si ondulata, cu dintii conici din care nimic nu mai are scapare, cu ochii deasupra capului atintiti spre barca noastra. N-am apucat sa le vad si pielea frumos si discret colorata, cu figuri geometrice dispuse intr-un anume fel pe corpul lor, asa cum vazusem de-aproape doar pe genti, pantofi si posete. Cum stau ei nemiscati in apa, atat de linistiti si de cuminti, parca te prinde dragul de ei, nici nu-ti mai trece prin minte iuteala cu care sar asupra prazii si prapadul pe care il pot face. Cu barcile acestea care fac 6-7 ture pe zi, s-au obisnuit si ei, ca si cu aparatele de fotografiat si de filmat. Aici traiesc ei fericiti, ocrotiti de oameni si intr-un anume fel, chiar indragiti, nu degeba simbolul acestor locuri este crocodilul. Am trimis un gand spre alte zari, pe unde ar putea fi acum cel care a fost supranumit, impropriu, de fapt, “vanatorul de crocodili”, Steve Irwing. Mi-am amintit de felul cum il priveam la TV miscandu-se printre crocodili. Eram cuceriti de modul lui de viata plina de pasiune, de curaj, dedicata total animalelor salbatice, in special crocodililor, pasiune care i-a adus celebritatea. Nu am uitat uimirea noastra in fata neprevazutului situatiilor si umorul care il insotea permanent. Ii simtim dureros lipsa.

Dupa ce ne-am urcat in barca, timonierul, un om ajuns bine la varsta senectutii, dar jovial si plin de umor, s-a prezentat invitandu-ne sa-i zicem Tom, ne-a facut instructajul despre cum sa ne comportam si despre ce vom vedea. In timpul plimbarii noastre ne-a dat informatii foarte interesante insotite de glume pentru a ne face plimbarea cat mai placuta. Atractia cea mai mare fiind crocodilii, cand ii intalneam, oprea barca si dupa un timp, o intorcea ca sa vada bine si persoanele care se aflau pe cealalta parte a barcii. Ne spunea cat de draga ii este acesta ocupatie. Un singur lucru ii este cam greu. Se plictiseste sa repete aceleasi glume si altele nu ii vin repede in minte, dar pana la urma, tot le ticluieste el cumva, ca pasagerii lui sa zambeasca si sa se simta bine. La despartire ne-a spus: “Daca v-a placut plimbarea pe care v-am oferit-o, sa imi trimiteti un gand cand va mai amintiti de mine”. Si se intelege, din partea noastra, trebuie sa fi primit pana acuma asemenea placute ganduri.

In pretul acestei excursii, a intrat si un mic spectacol cu crocodili. Intr-o gradina unde isi aveau “domiciliul” catva crocodili, un “dresor” daca ii putem spune asa, a scos un crocodil din apa si ne-a facut cateva demonstratii pentru care am simtit fiori pe sira spinarii. Ii deschidea gura si trecea mana prin gura lui, o mana din care lipseau doua degete in urma unor astfel de spectacole. S-a urcat pe spinarea lui aplecandu-si capul in gura pe care i-o tinea deschisa cu mainile lui. Interesant ni s-a parut dintre multele informatii despre crocodili, aceea ca poate deveni inert daca ii apesi ochii. Dupa o astfel de manevra, picioarele crocodilului erau asemenea unor carpe.

Dupa spectacol am fost invitati la magazinul de suveniruri. Se putea altfel? Inautru, pe langa o multimea de obiecte, din toate partile, ne priveau sute de crocodili diferiti, asa cum au fost creati de inchipuirea artistilor anonimi.

Am plecat spre casa urmariti de amintirea intalnirilor cu crocodilii, rememorand imagini din viata lor. Mi-a staruit mai mult gandul despre grija materna a femelei. Parca o vedeam pe mama-crocodil devotata cresterii puilor, depunand oua si acoperindu-le, pazindu-le si stand la panda sa auda semnalele din interiorul oualelor ca sunt gata de iesit afara si cu grija materna sa descopere cuibarul si sa isi ajute puii sa-si sparga oul, iar apoi, umbland atenta cu ei in gura, sa ii aduca in apa imediat ce au venit pe lume. Si ce curiozitate a naturii! Se nasc femele sau masculi in raport de temperatura din cuibar. Femelele se nasc la temperaturi mai ridicate sau mai scazute, iar masculii la temperaturi medii. Le cantaream in minte masivitatea corpului cu micimea creierului doar de opt grame, cat incape intr-o jumatate de lingurita si ma gandeam cum isi duc viata fara sa gandeasca si fara amintiri.

Dar cate curiozitati si frumuseti nu sunt pe lumea asta si viata noastra este atat de scurta ca sa le poata cuprinde pe toate! Cum sa dramuim timpul pentru a vedea cat mai multe, cand aici este copilaria si nu peste mult timp te trezesti in partea cealalta, cea a care incheie viata.
Dar…nu suntem niciodata prea tineri sau atat de batrani ca sa nu ne bucuram de darurile naturii. Abia am incheiat aceasta vacanta si in mintea noastra s-a nascut noul plan pentru vara viitoare.







Elena Buica     10/21/2008


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian