Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Eterna si fascinanta Romanie - in drumul spre o societate multilateral dezvoltata de tip UE ( I )


Precizari

1. Suplimentul de mai jos nu are nici o conotatie politica.

2. Colectia de 30 de pagini prezinta aspecte negative ale societatii romanesti.

3. Aceast grupaj atrage atentia asupra unor sindromuri ingrijoratoare ale societatii romanesti: mentalitate perimata, lentoare noneuropeana, incremenire in proiect, confuzii nefericite, reflexe festiviste, dezorientare axiologica, slab metabolism social si economic. In acest sens, saracia, somajul si coruptia nu sint cauze, ci efecte.

4. Cele 150 paragrafe selectate au aparut in presa romaneasca in lunile estivale: iunie-august.

5. O buna parte din selectii au fost culese cu ajutorul site-ului www.revistapresei.ro

6. Am incercat sa elimin cit mai mult material, dar in asa fel incit sa ramina informatii si comentarii relevante, interesante, utile.

7. Nu a existat o obsesie pentru astfel de subiecte, ele nu au fost cautate, ci doar inregistrate o data cu aparitia lor.

8. 1 decembrie poate constitui un pretext pentru un alt supliment care sa adune realizari deosebite ale romanilor in acest an.

9. Solicit colaborarea oricui doreste sa contribuie la o astfel de colectie optimista a anului 2003.

10. Inchei, parafrazindu-l pe Churchill: Scuzati-ma ca nu am avut timp sa va scriu un mesaj mai scurt.



Parametri tehnici: Etalonul de masurare a perioadei de tranzitie este anul brucanian, unitate de masura a timpului psihologic mioritic ce nu poate fi definita teleologic sau in vreun alt fel anticipativ, ci doar postistoric.

Intuitii ultrasubiective: Manualele de istorie vor denumi aceasta perioada Triunghiul Bermudelor (cind au disparut marile intreprinderi, lupta de clasa si palariile barbatesti autohtone). Ghidul economistului valah va consemna teoria economiei subterane, conform careia tot romanul poate supravietui conform raportului de inversare (cu cit platesti impozite mai putine, cu atit creste cantitatea de produse alimentare si nonalimentare pe cap de familie). Fosilele politicianiste (multilateral dezvoltate) vor fi conservate intr-un parc national ce va purta numele primului cetatean care a avut curajul sa iasa (impreuna cu familia) din tranzitie. Cultura de tranzitie va fi socotita incheiata o data cu indosarierea celor mai scurte si mai relevante no comment-uri pe care cetatenii (de tranzitie) si le-au trimis prin e-mail.



Criza bucuriei. "Ceea ce se numeste 'perioada de tranzitie' este, intre altele, o perioada de criza a bucuriei. Sintem expusi fie nostalgiilor sterile, fie sperantelor neintemeiate. Nerabdarea sincronizarii cu Vestul n-a adus, deocamdata, decit apetitul consumului ieftin, placerea minora (sau direct triviala), bucuriile intimplatoare si derizorii." (Andrei Plesu) (Dilema, nr. 540, 8 - 14 august 2003)

Libertate, nu si fericire. "Intr-un interviu [Eugen Simion - presedintele Academiei Romane] observa cu atita indreptatire, ca noi, romanii, dupa revolutie, ne-am cistigat libertatea, dar nu si dreptul de a fi fericiti." (Viorel Cacoveanu) (Steaua, nr. 7-8 / 2003)

"Romania se afla intr-o mizerie de nedescris si nu va reusi sa adere la UE", a declarat presedintele grupului PPE din Parlamentul European. "Parlamentarul european Giacomo Santini, presedintele grupului Partidului Popular European in Parlamentul European, a pus sub semnul intrebarii sansele Romaniei de aderare la Uniunea Europeana, intr-o declaratie facuta recent la Trento, potrivit cotidianului bulgar Dnevnik, care citeaza agentia italiana de presa Ansa. 'Inainte de a vorbi despre o aderare la Uniunea Europeana, Romania ar trebui sa-si ajute propriii cetateni sa scape de mizeria in care traiesc si care este mult mai cumplita decit s-ar fi admis', a afirmat Giacomo Santini, care a vizitat Romania la inceputul lunii august. Potrivit declaratiei sale, 'natiunea se afla intr-o mizerie de nedescris si multi sint cei care se tem ca Romania nu va reusi sa adere la UE'. Santini a mentionat ca Uniunea Europeana a acordat Romaniei 5,1 miliarde de euro pentru reforma administratiei de stat, a transporturilor, infrastructurii si agriculturii si, cu toate acestea, 'la ora actuala, in Romania exista multe sate fara canalizare, apa si electricitate, aflate, ca o ironie a sortii, la doar citiva kilometri de puturi petroliere'." (Adevarul, 23 august 2003)

"Nici daca importam un ministru din Germania nu vom iesi din marasmul infiorator in care treisprezece ani de inconstienta ne-au proiectat iremediabil. Marea problema a Romaniei este una ce tine de mentalitatea populatiei si de mentalitatea clasei politice ivita din aceasta populatie. Putem roti la nesfirsit ministrii si prim-ministrii, daca nu smulgem radacinile raului. Agresiunea comunistoida prin televiziuni, reviste si radiouri subjugate de pesedei continua sa faca ravagii. Se minte cu nerusinare, desi nici n-ar mai fi nevoie de minciuna: populatia a inteles de multa vreme ca singurul drum de urmat este acela al unei sinucideri lente, acompaniata de fanfarele stridente ale bolsevismului. Partea ingrozitoare e ca, prin inductie masochista, romanul a ajuns sa se inamoreze de aceasta perspectiva. El simte si vede va e batjocorit, dar nu da nici un semn ca i-ar pasa. Aflata sub vraja narcozei iliesciene, Romania celei de-a doua veniri a lui Adrian Nastase e o Frumoasa Adormita careia marul otravit nu i s-a oprit in git, ci in creier." (Mircea Mihaies) (Romania literara, nr. 25, 25 iunie - 1 iulie 2003)

"Diferenta enorma intre Romania anilor '90 si ziua de azi o constituie rolul decisiv al 'baronilor' in politica. Desi astfel de personaje au existat si in urma cu zece ani, ele au facut pasul decisiv pe scena publica dupa revenirea iliescenilor la putere. […] Lipsa de reactie a premierului si a presedintelui la potlogariile acestora demonstreaza limpede ca pina si ei au inteles cine sint adevaratii stapini ai tarii. […] Agresivitatea fara precedent a tagmei anunta zile grele pentru ideea de democratie in Romania. […] Cine mai poate salva, in aceasta situatie, Romania? De treiprezece ani, in spatiul politic s-au inghesuit mai ales leprele, indivizii fara caracter, frustratii sau cei cu bube in cap, impinsi spre ciolan de institutiile care-i controleaza, fosta Securitate si Militie, precum si structurile partidului comunist. NU simt nici un aer proaspat dinspre tinara generatie, singura capabila sa trimita la lada de gunoi toata aceasta pleava ridicata deasupra apei dupa rasturnarea hirdaului. Prea timpuriu corupti de morcovul avantajelor ce-i asteapta daca sint cuminti si nu misca in front, ei au luat deja drumul vechilor activisti U.T.C., profitind cu cinism de sansa selectiei negative care i-a propulsat in pozitiile de viitori belferi politici. N-am sa fac apropieri ieftine, comparind mentalitatea Romaniei contemporane cu jenanta contra-performanta a echipei Rapid in meciul cu Anderlecht. Dar ceva adevar exista intr-o astfel de comparatie. N-as vedea la nivelul jucatorilor, ci al conducatorilor. Cum majoritatea fotbalistilor romani ajunsi in Occident fac fata mai mult decit onorabil, inseamna ca hiba e in alta parte. Fotbalul romanesc reproduce cu fidelitate imaginea competentei de tip Dragomir-Sandu, asa cum Romania acstui moment e perfecta ilustrare a viziunii neo-bolsevice a cuplului Iliescu-Nastase." (Mircea Mihaies) (Romania literara, nr. 33, 20-26 august 2003)

Vointa de imaginare a unui viitor propriu. "Mi se pare ca o dificultate majora pentru noi nu este sa ne imaginam cum vom ajunge din urma Occidentul: acquis-ul comunitar, FMI etc. actioneaza ca lucratorii de la metroul japonez care, cu manusi, la ore de virf, ii imping pe calatori in vagoane ca sa poata pleca trenul din statie, ci, mai degraba, cum sa ne apropiem timpul pe care il traim, sa il imaginam ca fiind al nostru din punct de vedere constructiv: cosmarul Razboiului rece, cursa inarmarilor, sint evident inlocuite acum cu visul intrarii in plutonul european. Contabilitatea europeana a procesului de aderare determina caracteristicile unui proces de negociere extrem de sensibil: raportul intre standardele comunitare si vointa de imaginare a unui viitor propriu al unei natiuni este, insa, departe de a fi imaginat corect. Din aceasta cauza, la fel ca in celebra piesa a lui Samuel Beckett, Asteptindu-l pe Godot, unde doi vagabonzi vin la o intilnire fixata de un intermediar cu Godot - despre care nici unul nu stie cine este -, aminarea la nesfirsit a lui ce ar trebui sa fie, a destinului, sa zicem, lasa loc unui desert parcurs anevoie unde speranta intilnirii (care, teoretic ar rezolva toate problemele) este concurata dramatic de imensul rezervor de frustrari, anxietati si incertitudini care exista acum." (Marian Popescu) (Ziarul de duminica, nr. 30, 8 august 2003)

"Mizeria si saracia continua sa fie in Romania constante istorice pentru o periferie prezenta pretutindeni. Daca, la marginea orasului, o masa eterogena vegeteaza uzind de mijloace de trai putine si insalubre, la virful societatii mizeria si saracia au fost transferate asupra altor realitati, precum incultura si ignoranta. La rindul lor, aceste doua repere sint creatoare de mizerie si saracie pentru intrega piramida sociala. Cercul se inchide astfel pe conturul unei societati ce se poate narui in sine, inapta sa-si construiasca vreo perspectiva de redresare." (Adrian Majuru, Bucurestii mahalalelor, Ed. Compania) (Ziarul de duminica, 22 august 2003)

Romania are nevoie de cel putin 80 de ani de apartenenta la Uniunea Europeana pentru a ajunge la un venit mediu pe cap de locuitor comparabil cu cel din UE. (Economist Intelligence Unit) Nici o alta tara nu este vazuta la o atit de mare distanta fata de nivelul de trai al UE. (Capital, 26 iunie 2003) Bulgaria ar avea nevoie de 63 de ani. (Ziarul financiar, 20 iunie 2003)

"Romania a inchis, provizoriu, doar 19 dintre cele 31 de capitole de aderare. Bulgaria a inchis 24. Nici una dintre celelalte tari candidate nu-si mai bate capul cu astfel de probleme din moment ce au inchis toate cele 31 de capitole. (Realitatea romaneasca, 18 iunie 2003)

Romanii, mai putini cu un milion. "Analizind in timp se constata ca, daca in perioada 1977-1992 s-a inregistrat o crestere a populatiei cu aproximativ un milion de persoane, perioada 1992-2002 se caracterizeaza, in schimb, prin scaderea tot cu aproximativ un milion de persoane, ajungind astfel ca in anul 2002 sa avem o populatie comparabila numeric cu cea din 1977." (Aurel Camara, presedintele Institutului National de Statistica) (Ziarul financiar, 20 iunie 2003)

Populatia Romaniei - 21.680.974
Virsta medie a populatiei - 37,3 ani
Populatia activa ocupata - 36%
Someri - aproape 12%
Patronii si intreprinzatorii privati - 2%
Din cele 8 milioane de locuinte, numai 5% sint dotate cu aer conditionat
(Ziarul financiar, 20 iunie 2003)


"Tiganii, cea mai numeroasa minoritate din Romania. Populatia Romaniei a scazut cu peste un milion de persoane, in ultimii zece ani, perioada in care, in schimb, a crescut numarul tiganilor, conform rezultatelor recensamintului din martie, anul trecut. Statisticile mai arata ca sintem batrini, avem multi pensionari, putini angajati, mai multi tarani si foarte multi absolventi cu studii superioare. […] Virsta medie a romanilor este de 37,3 ani, cu 2,7 ani mai mare decit in 1992. […] Oficial se afirma ca, din 1992, numarul tiganilor ar fi crescut cu aproximativ 135.000, atingind 535.000, in 2002. Dar asupra numarului exact al rromilor exista inca numeroase discutii, mai ales ca sporirea natalitatii este evidenta in rindurile acestei etnii. ONG-urile tiganesti din Romania estimeaza ca ar exista doua milioane, iar dupa unele organizatii internationale, cel putin trei milioane de tigani doar in tara noastra, neluindu-i in calcul pe cei care bintuie prin Europa." (Gardianul, 18 august 2003)

"Romanii, cei mai saraci europeni. Europa continua sa prezinte puternice disparitati in ceea ce priveste puterea de cumparare, domeniu in care Elvetia se plaseaza pe primul loc, iar Romania pe ultimul, precizeaza SwissInfo, citat de Rompres. Elvetia are o putere de cumparare de 12 ori mai mare decit cea a Romaniei, potrivit unui studiu comun realizat de institutul german Consdata Marketing si cel austriac RegioData in 29 de tari si 279 de regiuni din Europa. La un indice mediu european stabilit la 100, Elvetia afiseaza o valoare de 196, in timp ce Romania prezinta un modest indice 16. Clasamentul pe regiuni plaseaza Elvetia tot pe primul loc, cu zona Zürich (indice 213), urmatoarele pozitii fiind ocupate de Londra, Luxemburg si Oslo. La coada clasamentului figureaza regiuni din Romania si Bulgaria, ultimul loc, cu un indice de 13,4, fiind atribuit zonei de nord-est a Romaniei. […] Bulgaria a urcat cu cinci pozitii in clasamentul anual Human Development Index, realizat de Programul de Dezvoltare al ONU. In raport figureaza 175 de tari, clasate in functie de longevitatea medie a populatiei, educatia si venitul pe cap de locuitor. Bulgaria s-a situat pe locul 62 in anul 2002, iar anul acesta a urcat pe locul 57, situindu-se la o distanta destul de mare de Romania, clasata pe locul 72. Clasamentul situeaza Bulgaria in categoria tarilor cu dezvoltare umana medie, pe primele locuri aflindu-se Norvegia, Islanda si Suedia. Raportul Human Development 2003 a introdus pentru prima oara un criteriu privind prezenta femeilor in viata politica si economica. Potrivit acestui criteriu, Bulgaria se situeaza pe locul 51, dat fiind faptul ca 26,3 la suta din mandatele parlamentare sint detinute de femei. (Evenimentul zilei, 9 iulie 2003)

"400.000 de familii traiesc cu bani din strainatate. 400.000 de familii se bazeaza pe banii trimisi din strainatate fie de rude stabilite acolo, fie de romani plecati sa munceasca. Cu totul, este vorba de aproximativ un milion de persoane. Conform studiilor Western Union, pentru aproape 30% dintre beneficiari aceasta este singura sursa de venit, iar alti 10% muncesc doar ocazional. Media tranzactiilor catre Romania este intre 300 si 500 de dolari, a declarat Alexandru Badulescu, directorul Western Union pentru Romania. Cei mai multi bani vin din Franta, Italia, Spania, Marea Britanie si Israel. Conform estimarilor, romanii primesc in fiecare an din strainatate, pe cai oficiale sau neoficiale, aproape doua miliarde de dolari. Precizam ca intr-un an lefurile platite in Romania celor patru milioane de salariati insumeaza doar sase miliarde de dolari. Practic, peste un sfert din veniturile romanilor (chiar mai mult daca adaugam si sumele cheltuite de muncitori in tarile unde lucreaza) provin din strainatate. Lunar, fiecare dintre cele 400.000 de familii primeste echivalentul a trei salarii medii pe economie. Pe linga faptul ca mai mult de un milion de romani depind de veniturile din strainatate, acesti bani sint si singura sansa de compensare a iesirilor masive de capital. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, dezvaluia recent ca, in 1998, cind parea iminent ca Romania sa nu-si mai poata achita obligatiile externe, banii adusi de muncitori 'in sacosa' au salvat situatia. (Lucian Davidescu) (Realitatea romaneasca, 15 august 2003)

"Romanii traiesc intr-o tara corupta, dar saraca. Cele mai importante probleme ale Romaniei sint saracia, somajul si coruptia, afirma un recent sondaj de opinie, Gallup. 'Radiografia' pe care o face sondajul e o viziune interesanta si trista asupra felului in care percep romanii societatea in care traiesc. Este, totodata, un semnal grav, ce ar trebui sa dea de gindit guvernantilor. Oficialii europeni au avertizat, in repetate rinduri, asupra nivelului coruptiei din Romania. Mai mult decit atit, reducerea coruptiei pina la cote care sa asigure credibilitate oficialitatilor romane in relatiile lor cu investitorii si cu institutiile similare din Uniunea Europeana este aproape o conditie a integrarii. Occidentul doreste ca Romania sa respecte regulile jocului. Situatia in care cel care plateste obtine ce vrea, in ciuda legii si a regulilor ce stabilesc ierarhiile de competenta, gradele de libertate, distributia banilor, introduce atit de multe variabile, incit sint atacate insesi functionarea si performantele statului. O societate corupta nu mai este ierarhizata conform unei scari a valorilor, ci este impartita intre smecheri si fraieri. Cei sondati au si ei perceptia ca fenomenul coruptiei este covirsitor in Romania. Patru din cinci romani sint convinsi ca exista coruptie la toate nivelurile. Ei mai cred ca acest fenomen nu va putea fi redus, decit prea putin sau deloc, si ca, in ultimul timp, coruptia, in loc sa se diminueze, a crescut. Perceptia oficialilor europeni si cea a populatiei sint asemanatoare. Nimeni nu va putea fi convins de eficienta luptei impotriva coruptiei, daca cel arestat si condamnat va fi, in continuare, Acarul Paun. Nici afirmatiile ca intr-un caz sau altul nu sint dovezi nu contribuie la credibilitatea luptei anticoruptie atunci cind functionari publici, care traiesc dintr-o leafa de stat, afiseaza o opulenta demna de cei mai abili afaceristi. Sondajul evidentiaza ca principala problema a romanilor este saracia. Romanii se cred saraci intr-o covirsitoare majoritate: 75%. Numarul celor care sint de parere ca au venituri sub necesitati sau care le ajung doar pentru strictul necesar este la fel de mare. Un procent asemanator este format din cei nemultumiti de viata lor. Concluzia pare sa fie aceea ca avem o tara corupta, dar saraca. Pesimismul dens si lehamitea populatiei care se degaja din acest sondaj, cu procente negative mult prea mari, arata o stare de spirit care nu va putea fi schimbata cu masuri cosmetice sau cu lovituri de imagine. (Gardianul, 27iunie 2003)

"36% dintre romani nu-si asigura strictul necesar, 1% au tot ce le trebuie, fara nici o restrictie. O treime dintre cei intervievati sint de parere ca salariul minim in Romania ar trebui sa fie de 5 milioane de lei, iar 50% vor ca lefurile pina la 10 milioane de lei sa nu fie impozitate. […] Din ceea ce cistiga, 39% dintre subiecti [ai sondajului realizat in luna mai de Fundatia Pentru o Societate Deschisa] consuma tot pentru strictul necesar, 36% nu reusesc sa acopere aceste cheltuieli, 17% duc un trai decent fara sa se gindeasca la bunurile scumpe si numai 1% au tot ce le trebuie fara nici o restrictie." (Elena Cristian) (Adevarul, 27 iunie 2003)

"Toti locuitorii din Dej s-au debransat de la caldura. Centralele termice din Dej s-au inchis. Speriati de facturile astronomice pe care au fost obligati sa le suporte iarna trecuta, cea mai mare parte a locuitorilor din Dej au cerut debransarea. Abonati la sistemul centralizat de caldura ar fi ramas doar citeva familii, asa ca primaria a hotarit inchiderea centralelor. Oamenii au solicitat credite de la banca pentru instalarea de centrale termice de apartament, iar, acum, in Dej, se instaleaza pe banda rulanta aceste centrale. 'N-am ramas niciodata dator la intretinere. Macar ca n-aveam ce pune pe masa, dar datori n-am ramas. Iarna trecuta cind ne-a venit 2 milioane de lei pe luna intretinerea am zis ca n-apucam sa mai intram in primavara. Asa platim o treime din pret si daca n-om avea bani, punem o haina pe noi si dam gazul mai incet, da' macar o sa avem ce minca', ne-a declarat un pensionar din Dej." (Adevarul, 20 august 2003)

"Piinea noastra cea de toate zilele este plina de chimicale. Alimentul de baza al romanilor, painea, este plina de chimicale, chiar daca producatorii, fara sa tina cont de legislatia in vigoare si pentru a-si atrage clientii, au inventat tot felul de sortimente 'super', 'extra', 'buna', 'ecologica', 'naturala'. 'Aceste denumiri nu fac decit sa induci in eroare consumatorii. Pentru ca o piine sa poata fi denumita astfel, griul, faina, ingredientele si procesul de fabricare trebuie sa respecte normele impuse de catre Uniunea Europeana, adica nu trebuie sa sufere nici un tratament chimic, ceea ce nu este cazul produselor din Romania', sustine Alexandru Dodu, biolog in cadrul Asociatiei pentru Protectia Consumatorului (APC)." (Cotidianul,19 august 2003)

"In ce priveste capitalismul romanesc, criteriul realitatii spune ca sintem pe locul 116 din 123 de tari, incluse in raportul mondial privind libertatea economica pe 2003 (cf. Ziua, nr. 2761, marti 15 iulie 2003, p. 7). Daca ne uitam la indicatorii in functie de care a fost facut clasamentul, gasim ca structura legislativa si siguranta dreptului de proprietate sint printre ei mai importanti. Romania realizeaza doar 6% dintre indicatorii libertatii economice, la 13 ani de la prabusirea comunismului, deoarece principalul continut al politicii de la noi dupa '89 a fost mentinerea unui statut neclar al proprietatii private si publice. Deoarece numai in acest mod s-a putut trece, fara sanctiuni grave, bogatia publica in citeva miini private. Si deoarece elitele noastre politie au fost si, din pacate, continua sa fie ceea ce unii sociologi numesc 'elite de prada'. Dar si pentru ca optiunea socialista, care este a guvernantilor nostri, priveste cu ochi rai proprietatea privata." (H.-R. Patapievici) (LA&I - Litere, Arte, Idei, 21 iulie 2003)

"Romanii au cel mai mic salariu din Europa. Daca in statisticile oficiale romanesti omul se pierde incercind sa afle citi someri avem, sau care este evolutia salariilor, in mod paradoxal, aceste date se pot culege simplu din studiile organismelor internationale care monitorizeaza Romania. Prezentam pe scurt, cum aratam, din punct de vedere al pietei fortei de munca, in documentele Comisiei Europene si ale FMI. La salarii, egali cu bulgarii. Conform datelor Directiei Europene pentru Statistica, Eurostat, in 2000 Romania se situa pe ultimul loc in Europa in privinta salariului mediu pe economie (130 de euro, brut), la egalitate cu Bulgaria. Pentru ca romanii sa se poata angaja fara restrictii in statele vest-europene, dupa aderare, veniturile vor trebui sa ajunga cel putin la nivelul Portugaliei, tara considerata a avea cel mai mic venit pe cap de locuitor din UE. Pina in prezent insa restructurarea economica a dus doar la o migrare a fortei de munca spre agricultura, o zona in care se cistiga doar la limita supravietuirii. Potrivit evaluarilor Comisiei Europene, in 2000, 43 la suta din forta de munca a Romaniei era ocupata in agricultura. Cum agricultura nu a produs in acel an decit 13 la suta din PIB, veniturile acestor milioane de agricultori au fost mai mult decit modeste. In 2001, procentul de 43 la suta din populatia activa a Romaniei ocupata in agricultura s-a mentinut. Agricultorii - secretul scaderii continue a ratei somajului. Mai ingrijoratoare decit procentul de 43 la suta ocupat in agricultura sint alte date prezentate intr-un document al Comisiei Europene numit 'Progresul inregistrat in implementarea documentului comun privind prioritatile in politica de ocupare in tarile candidate'. Astfel, populatia ocupata in agricultura reprezinta 50 la suta din totalul populatiei ocupate in sectorul privat, iar din totalul persoanelor care declara ca muncesc pe cont propriu, 90 la suta sunt in agricultura. Aproximativ jumatate din someri sint someri pe termen lung si sint incadrati in grupa de virsta 35-49 de ani. De asemenea somajul in rindul tinerilor este larg raspindit. In industrie, salariile au crescut mai incet decit productivitatea. Potrivit statisticilor FMI, nici in industrie si servicii situatia nu este mai roza decit in agricultura. Dupa 1999, nivelul de crestere a salariilor a fost sub nivelul de crestere a productivitatii. FMI recunoaste ca 'in 2002, salariile au primit o pondere modesta din PIB, aproximativ 26 la suta. Salariile relativ scazute in comparatie cu productivitatea, exprimata ca PIB pe cap de locuitor, furnizeaza Romaniei un avantaj competitiv in sectoarele ce utilizeaza intensiv forta de munca precum confectii, incaltaminte sau prelucrarea lemnului'. Insa aceste sectoare mentionate de FMI furnizeaza bugetului de stat resurse modeste, valoarea adaugata pentru produsele finite fiind foarte mica. De asemenea, in aceste sectoare salariile se mentin in jurul valorii salariului minim pe economie. O alta concluzie interesanta este ca Romania a ramas singura tara in care, constant, cresterea salariului mediu in industrie si servicii a fost mai mica decit cresterea productivitatii muncii. (Adevarul, 24 iunie 2003)

Pensionarii agricoli. "Pe site-ul Ministerului Muncii se gasesc statistici detaliate legate de numarul de pensionari agricoli si de sumele primite de ei. In mai 2003 erau 1.581.800, cu o infima pensie medie de 373.818 lei. Daca se vor dubla aceste pensii, statul va plati putin peste 18 milioane dolari pe luna. Nu a fost greu de facut acest calcul si nici nu a durut. Este necesara aceasta masura? Raspunsurile pot fi diferite. Nu e necesara, pentru ca pensionarii de la tara nu cheltuiesc pentru utilitati si dispun de agricultura de subzistenta, pe cind cei din orase cheltuiesc 70% din venituri pe intretinere si alte utilitati si nici nu au alte mijloace de trai, deci ar fi avut mai multa nevoie de bani. In plus, batrinii din fostele CAP nu au contribuit la sistemul de pensii, actualele pensii fiind un fel de cadou din partea societatii. Da, este necesara, pentru a aceste pensii sint ridicol de mici (11 dolari) chiar si in comparatie cu celelalte pensii din Romania (55 de dolari in medie) si, in definitiv, nu este vina oamenilor ca sistemul comunist i-a pus sa munceasca intr-o forma de proprietate aberanta (pamintul era al lor doar formal, de fapt tot pentru stat au muncit)." (Cristian Ghinea) (Dilema, nr. 540, 8-14 august 2003)

Agricultura reprezinta ocupatia principala pentru 44,4% din forta de munca. (Ziarul financiar, 20 iunie 2003) "Cu 38% din toalul fortei de munca in agricultura (fata de 4% media UE), cu cea mai mare contributie a agriculturii la PIB si cu o dominatie a loturilor de supravietuire, Romania nu e pregatita nici sa inceapa discutia despre subiect, daramite sa o finalizeze." (Alina Mungiu-Pippidi) (Capital, 12 iunie 2003)

Romania are 173.000 de tractoare. In proprietatea gospodariilor individuale se afla 133.000 de tractoare, restul apartinind firmelor. Fiecare stat membru UE are in medie cam 460.000 de tractoare. (Evenimentul zilei, 30 iunie 2003)

Pina si inzestrarea locuintelor cu instalatii sanitare arata cit de mare este diferenta dintre estul si vestul continentului european. 60 de romani dintr-o suta au chiuveta si toaleta in casa. Maghiarii stau ceva mai bine, 87% din ei putindu-se lauda cu "performanta" de a nu fi nevoiti sa iasa noaptea in fundul curtii. Slovenii in schimb sint pe picior de egalitate cu olandezii, finlandezii si austriecii, care, in proportie de 100%, au instalatii sanitare in locuinte. (Capital, 17 aprilie 2003)

87% din gospodariile rurale din Romania nu au WC in casa. 82% din gospodarii nu au baie. 59% dintre copii merg la scoala pe jos in alt sat. (Eurobarometrul rural realizat de The Gallup Organization Romania, Dilema, nr. 535)

"Consumam de 30 de ori mai putina hirtie igienica decit europenii. Anual, un roman foloseste, in medie, doar 0,6 kilograme de 'hirtie rusinoasa', adica de 30 de ori mai putin, in comparatie cu o persoana care locuieste intr-o tara membra a Uniunii Europene, potrivit statisticilor internationale. La sate, situatia este si mai dramatica: o familie foloseste doar 0,7 kilograme de hirtie igienica. Spre deosebire de aceasta, o familie care traieste la oras consuma aproape 3 kg din acelasi produs, pe parcursul a 12 luni. Practic, in mediul rural, intr-o gospodarie cu trei membri, fiecare foloseste 233 g de hirtie, iar intr-o familie similara din mediul urban, un membru consuma 1 kg de hirtie igienica anual. In comparatie cu noi, se poate spune ca multe tari fac 'risipa' la acest capitol. In Germania, consumul mediu anual pe cap de locuitor este de 21 kg, in Franta, 20 kg, in Italia - 19 kg, in Spania -19 kg, iar in Olanda - 17 kg. Cu o medie anuala de 22 kg per capita, americanii par sa conduca in topul celor mai mari consumatori de 'toilet paper'." (Gardianul, 15 august 2003)

"Sintem ultimii din Europa la consumul de sapun, pasta de dinti si deodorant. Daca la baut tarie ne intrec doar rusii, la duhoare nu ne intrece nimeni! Romanii consuma, anual, un singur tub de pasta de dinti, un deodorant, trei kilograme de detergent si trei kilograme de sapun, fapt care ne claseaza pe ultimul loc in Europa in ceea ce priveste folosirea produselor pentru igiena personala. Folosim de 20 de ori mai putina pasta decit media europeana, iar la nivel mondial, ne surclaseaza chiar si India si Thailanda. Ultimele studii de piata arata ca peste 60% din tarani se spala pe dinti doar o data pe saptamina. Trei conationali de-ai nostri impart un spray tot anul si, pentru a economisi detergent, gospodinele folosesc aceeasi apa la spalarea mai multor rinduri de rufe. In ceea ce priveste samponul, sondajele arata ca, pentru multi compatrioti, acesta nu mai este un produs de uz curent. Orasenii se spala pe cap de 2-3 ori pe saptamina, iar cei din mediul rural, o singura data. Statisticienii ne dau, ce-i drept, si vesti bune: sintem pe locul al doilea in Europa la consumul de spirtoase, dupa rusi. (Gardianul, 22 iulie 2003)

"Civilizatia nu inseamna numai Internet, telecomanda la televizor, baia cu jacuzzi, Mercedes sau Volswagen Passat la scara. Nu e numai atit. Civilizatia e o realitate traita de cele mai multe ori intr-o banalitate care ar trebui inteleasa fara false pudori. Bunaoara, daca igiena nationala ar fi mai consistenta, salile noastre de asteptare de prin gari ar avea aerul respirabil. De ce duhnesc aceste spatii publice e o intrebare simpla cu un raspuns complicat." (Daniel Vighi) (Dilema, nr. 540, 8 - 14 august 2003)

Numarul de autoturisme la 100 de locuitori
Romania - 13
Polonia - 24
Cehia - 34
Marea Britanie - 37
Suedia - 43
Malta - 46
Austria - 49
Italia - 54
(Ziarul financiar, 20 iunie 2003)

PC-uri la 100 de locuitori
Romania - 5
Ungaria - 8
Italia -17
Malta - 27
Austria - 27
Franta - 31
Marea Britanie - 33
Germania - 33
Finlanda - 39
Olanda - 39
Suedia - 52
Grecia - 71
(Ziarul financiar, 20 iunie 2003)

Numarul Internet-Café-urilor deschise in Romania se ridica la 892, cele mai multe fiind situate in Bucuresti (188), in judetele Constanta (73) si Sibiu (50), in timp ce in localitatile din judetele Galati si Bacau nu este inregistrata nici o astfel de unitate. (Ziarul financiar, 27 iunie 2003)

Cit de des citesc romanii carti
Zilnic - 5%
De citeva ori pe saptamina - 5%
De citeva ori pe luna - 7%
O data pe luna sau mai rar - 17%
Deloc - 66%

Cit de des citesc romanii presa
Zilnic - 12%
De citeva ori pe saptamina - 12%
De citeva ori pe luna - 7%
O data pe luna sau mai rar - 15%
Deloc - 51%
(Eurobarometrul rural realizat de The Gallup Organization Romania) (Dilema, nr. 535)

"Cheltuim de zeci de ori mai putin pe distractii decit cei din UE. Chiar daca romanii au timp liber berechet, datele furnizate de catre Institutul National de Statistica arata ca ai nostri cheltuiesc pentru distractie 4% din modestul lor salariu mediu de 130 euro, adica de zeci de ori mai putin fata de truditorii din UE, care, la un salariu mediu cuprins intre 2.000-2.500 de euro, se relaxeaza cu peste 20% din cistig. In Italia, se cheltuiesc pe distractii 460 de euro, germanii dau 269 euro, iar francezii, 260 de euro. In SUA, unde salariul mediu este de 4.000-5.000 de dolari, mai tot americanul cheltuieste, anual, 820 de dolari pentru tot felul de distractii. La acest capitol, noi ne situam chiar si in urma candidatilor la UE. Polonezii, de exemplu, aloca 43 de euro pentru recreere, cehii, 49 euro, iar ungurii, 38 euro. Diferenta dintre noi si restul lumii este adincita de faptul ca salariatii romani sint platiti prea prost comparativ cu locuitorii altor state, pentru a-si mai putea permite sa iroseasca ceva din putinii lor bani. Barometrul de Incredere al Consumatorului arata ca romanii si bulgarii conduc in topul sud-est europenilor ce considera ca o duc mult mai prost decit acum un an." (Magda Spiridon) (Gardianul, 8 august 2003)

"Romanii au inlocuit laptele cu berea. In timp ce berea este nelipsita de pe terasele ticsite ale Bucurestilor, laptele are tot mai putina cautare. Drept urmare, am ajuns codasii Europei si in ceea ce priveste bautul laptelui. In Romania, consumul de lapte pasteurizat este de numai 3,7 litri pe luna, in vreme ce consumul total de bere depaseste 4 litri. Asta inseamna ca, la capitolul lapte, ne aflam sub jumatatea nivelului din statele Uniunii Europene, unde consumul este de 8 litri pe luna."(Realitatea romaneasca, 18 iulie 2003)

"Mincam de doua ori mai putina carne decit cei din UE. Datele publicate de catre Institutul National de Statistica arata ca, pe parcursul ultimilor 12 ani, in Romania, consumul mediu anual de carne pe cap de locuitor a scazut de la 61 kg, in 1990, la 48 kg, in 2002. Aceasta inseamna ca, anual, mincam de doua ori mai putina carne decit cei din tarile Uniunii Europene, care au o medie anuala de 98 kg. Dupa noi se situeaza fratii de peste Prut, care-si permit doar 25 kg de carne pe an. Specialistii din domeniu explica aceasta 'prabusire' prin faptul ca puterea de cumparare a populatiei devine tot mai mica, fapt pentru care consumul de carne scade din an in an. Cei mai mari mincatori de carne sint grecii, cu o medie anuala pe cap de locuitor de 104 kg, spaniolii (101 kg), francezii (94,38 kg) si germanii (96 kg). Medicii de la Institutul de Sanatate Publica Bucuresti spun ca o familie are nevoie, lunar, de 15,36 kg de carne. Pentru cosul minim insa, alesii au stabilit o ratie de 28 g de carne pe zi pentru o singura persoana. (Gardianul, 7 august 2003)

"Romanii consuma mai mult decit produc. Deficitul balantei comerciale, deficitul bugetar, al fondului de pensii, toate arata un singur lucru: consumam mai mult decit producem. Scandaloasa afirmatie intr-o tara saraca. Faptul ca acest consum se distribuie intr-un mod extrem de inegal, este alta discutie. In Romania bogatia a devenit suspecta pentru ca ea este afisata mai ales de oameni care, in mod normal, ar trebui sa traga de leafa de la o luna la alta: politisti, vamesi, magistrati, alti bugetari si trepadusi locali." (Ionut Popescu) (Dilema, nr. 537, 18 - 24 iulie 2003)

"Saracia ii ingrasa pe romani. Kilogramele in plus nu sint semn de prosperitate, atrag atentia medicii. Dimpotriva. Obezitatea este o boala cronica de care sufera tot mai multi romani, cauzele principale fiind alimentatia proasta, stresul si lipsa de miscare. Piinea, cartoful si mezelurile proaste, dar ieftine sint principalii dusmani ai siluetei romanilor. Conform datelor statistice, jumatate dintre romanii adulti (peste 25 de ani) isi petrec viata luptindu-se cu kilogramele in plus. Peste 20% dintre ei sint obezi, iar 30% sint supraponderali, adica au peste greutatea normala. 'In Romania, 25% dintre femei si 20% dintre barbati sint obezi. Acest lucru ne plaseaza pe locul trei in topul obezitatii europene. Aceasta maladie, care ii ingrijoreaza pe specialistii in nutritie din toata lumea, afecteaza pretutindeni mai ales paturile defavorizate, sarace. Ea este considerata un handicap social si este un factor de risc pentru sanatate. La o persoana obeza, riscul de a face diabet este de doua ori si jumatate mai mare decit la o persoana normala. La fel, si riscul aparitiei unor boli cardiovasculare sau a cancerului este de doua ori mai mare. Problema este ca a minca echilibrat, corect si bine costa scump. Iar romanii nu au bani', ne-a spus dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Chimie Alimentara Bucuresti. […] Alimentatia stradala este si ea una dintre explicatiile faptului ca foarte multi romani se lupta cu kilogramele in plus. Omul maninca in picioare, repede, sau chiar in mers, de obicei isi cumpara de la chioscurile de pe strada produse de patiserie sau alte fainoase si aproape deloc fructe, legume sau salate. Romanii nu sint singurii care se lupta cu kilogramele in plus. Obezitatea tinde sa devina una din cele mai grave boli ale omenirii in mileniul trei. 'Studiile Organizatiei Mondiale a Sanatatii spun ca din 1980 pina in prezent numarul obezilor a crescut de la 10 la 40 la suta in Europa. In Statele Unite, un barbat din cinci e obez, la fel si o femeie din patru. Pina in 2010, se estimeaza ca 50% din populatia occidentala va suferi de aceasta boala, iar tarile in curs de dezvoltare vin puternic din urma din acest punct de vedere. In momentul de fata, primele 5 locuri in topul 'Europei obeze' sint ocupate, in ordine, de Iugoslavia, Grecia, Romania, Cehia si Anglia', ne-a mai spus dr. Mencinicopschi." (Libertatea, 20 august 2003)

"Romanii sint prea saraci pentru doctor. Peste 91% dintre romani nu au apelat la servicii medicale, desi au avut nevoie in ultimul an, releva un barometru de opinie privind serviciile de sanatate realizat de Metro Media Transilvania, in perioada 3-14 martie. 86% dintre persoanele intervievate nu au apelat nici la salvare si nici la urgenta, 83% la nici un cabinet medical privat, 89% la nici un cabinet stomatologic de stat, 82% la nici un ambulatoriu de specialitate, respectiv, policlinica, 72% la nici un laborator de radiologie imagistica. Rezultatele sondajului indica faptul ca 57% dintre persoanele intervievate au mers mai intii la farmacie, principalul motiv pentru care nu au apelat la servicii medicale fiind lipsa banilor - 43%, lipsa posibilitatii de a merge la spital - 32%, faptul ca nu a fost nimic grav - 14%, pentru 11% existind alte motivatii. In ceea ce priveste accesul la serviciile medicale oferite de alte institutii medicale decit medicul de familie, un procent de 73% dintre intervievati considera ca acest aspect nu constituie o problema. Dintre cei care considera ca este o problema 47% au spus ca ea este determinata de costurile ridicate ale consultatiei si tratamentului. 36% dintre intervievati nu au apelat la nici un serviciu medical pentru ca apreciaza ca timpul de asteptare este mare, 35% pentru ca trebuie sa dea bani si cadouri, iar 30% din cauza costurilor transportului pina la institutia medicala. De remarcat faptul ca 73% dintre subiectii sondajului care au beneficiat de servicii medicale sint nemultumiti de programul medicilor, tot 73% de faptul ca trebuie sa dea cadouri sau bani, 68% de atitudinea cadrelor medicale, 66% de costurile consultatiei si ale tratamentului, iar 56% considera ca posibilitatile de transport pina la medic nu sint cele adecvate. Un procent de 65% dintre participantii la sondaj au spus ca nu au dat bani sau cadouri in 2002 pentru serviciile medicale primite, iar 14% au raspuns ca da. Sondajul a fost realizat pe un esantion de 1.199 de persoane, cu virste de peste 18 ani. Marja de eroare este de +/-2,8%. (Ziua, 18 iunie 2003)

"Angajatii din sanatate iau prima de Craciun in mijlocul verii. Personalul medical va beneficia de prima de Craciun de anul trecut in mijlocul verii. Acordul prevede ca, pina la 25 iulie, sa fie finalizate procedurile pentru acordarea premiului anual pe 2002 (al 13-lea salariu) in unitatile sanitare finantate prin bugetul asigurarilor de sanatate. Se va elabora un nou sistem de salarizare pentru angajati, iar Ministerul Sanatatii va asigura acordarea tichetelor de masa." (Libertatea, 9 iulie 2003)

Ce sa facem cu libertatea? "Motivele pentru care se doneaza singe in alte parti (alte glasuri, alte incaperi) sint: pentru imbunatatirea propriei noastre imagini, din altruism, din spirit civic. Nici una din aceste motivatii nu pare sa mearga aici. Cei pe care ii vad eu la televizor par extrem de multumiti de imaginea proprie si nu cred ca i-ar impresiona daca ar auzi ca familia regala din Anglia (si nu numai din Anglia) doneaza singe, ca este normal ca parohul bisericilor importante sa fie donator, ca decanii dau exemplu studentilor donind primii etc. E foarte greu sa nu cazi in capcana cuvintelor si sa te feresti de un ton dramatic, atunci cind vorbesti despre lucruri dramatice: daca spunem ca uneori in Bucuresti se acopera doar jumatate din cererea de singe nu pare dramatic, dar in fapt aceasta inseamna zeci de operatii aminate iar si iar, inseamna aceleasi telefoane la punctul de expeditie al Centrului de Transfuzie, unde un doctor incearca sa imparta prea putinele pungi, la multele spitale, iar in cazul unei grupe mai rare de singe poate insemna sfirsitul. Sintem oare insuficient de maturi ca sa stim ce sa facem cu propria noastra libertate si-o folosim numai pentru negare? Era in acest sens mai bine cind era mai rau?" (Aimée, Dilema, nr. 536, 11-17 iulie 2003)

"'O situatie de criza a sanatatii ca acum nu am mai avut in ultimii 50-60 de ani', a recunoscut ieri, la Sfintu-Gheorghe, ministrul sanatatii, Mircea Beuran. La trei saptamini de la instalarea sa in fruntea Ministerului Sanatatii, Beuran este, potrivit propriilor declaratii, 'inca in perioada de aprofundare si de stabilire a prioritatilor din sanatate si de identificare a solutiilor'. In acest sens, Beuran a declarat ca va fi reanalizata proaspata Lege a spitalelor (nr. 270/18.06.3003) pentru ca la clasificarea institutiilor sanitare sa se introduca si criteriul calitatii actului medical. Ministrul sanatatii a mai declarat ca trebuie intarita disciplina financiara din sistem, inclusiv printr-o mai mare transparenta a modului in care sint cheltuiti banii, pentru ca multe dintre tarele sanatatii sint generate de managementul defectuos si de proasta gestionare a fondurilor existente. […] Colapsul in care a ajuns sistemul sanitar din Mehedinti este ilustrat si de situatia medicilor de la Spitalul Judetean, nevoiti sa cumpere, cot la cot cu bolnavii, vata medicinala, seringi si alte materiale sanitare." (Evenimentul zilei, 16 iulie 2003)

Criza de formol. "Zilele trecute [iulie], la Spitalul de neurochirurgie din Iasi s-au aminat operatiile citeva zile fiindca lipseau niste adjuvante fara de care chirurgii nu-si pot face meseria. Un ziarist local cu care am discutat la telefon despre asta mi-a povestit descurajat ca pentru cotidianele din Iasi stirile din aceasta categorie s-au banalizat. La fel cum s-a banalizat si criza de fonduri pentru medicamentele compensate. Noul ministru al Sanatatii, doctorul Mircea Beuran, a diagnosticat situatia din sanatate drept cea mai reea din ultimele decenii. Constatare facuta intr-o vreme de pace, intr-o tara europeana care n-a fost lovita de mari calamitati naturale. […] Mai nou, in orasul, capitala de judet, Suceava, nu mai e nici formol pentru imbalsamarea mortilor la morga. Asta am aflat-o de la rudele mele, nu de la jurnalisti care poate ca au ceva cu Puterea. Isi moare cineva apropiat, nu intru in amanunte de familie, ca sa nu par furios din motive personale, dar dupa ce te loveste un asemenea necaz, afli la morga ca e criza de formol. Tot ceea ce ti se poate oferi la morga din Suceava e depozitarea mortului la frigider, ca sa nu se imputa. Apoi iti iei mortul de la frigiderul morgii si fugi cu el la groapa, ca sa nu se descompuna. […] Cu viii te mai poti juca, punindu-i la cozi la farmacii si la liste de asteptare la operatii, dar cind ajungi sa te joci si cu mortii - pentru ca nu mai pot sa voteze? - acesta e un atentat impotriva traditiilor si a ortodoxismului cu care se autocadelniteaza guvernul Nastase ori de cite ori are prilejul." (Cristian Teodorescu) (Romania literara, nr. 27, 9-15 iulie)

"Asediul farmaciilor. Sa iti procuri medicamentele gratuite sau compensate date de medicul de familie sau de cei specialisti a devenit o adevarata drama. Trebuie sa te scoli cu noaptea in cap si sa te asezi pe scaun in fata farmaciilor. Asa au ajuns sa faca bacauanii. Asa se intimpla de luni de zile, desi mai marii orasului nu pierd ocazia sa spuna ca traim intr-o urbe civilizata, europeana, iar sefii sistemului sanitar aduc tot felul de justificari. […] 'La fiecare inceput de luna sintem sufocati de bolnavii care vin dupa retete compensate si gratuite. Sint inspaimintati de faptul ca nu mai prind medicamente in farmacii si toti cei care ar trebui sa vina pe rind pe timpul unei luni intregi se imbulzesc la usa cabinetelor in doar citeva zile. Luna trecuta, din cei peste 1.100 de bolnavi, doar 900 au mai prins medicamente', explica doctorul Laurentiu Stefanescu, seful Laboratorului de Sanatate Mintala. […] 'Printre bolnavii cronic care primesc tratament gratuit sau compensat exista si 60 de pacienti cu afectiuni psihice care sint obligati prin hotarire judecatoreasca sa faca tratament. Ei au facut crime, violuri sau tilharii, dar au fost declarati fara discernamint. Citiva dintre ei nu au mai prins medicamente in ultimele doua luni si sint un pericol iminent pentru familiile lor, pentru vecini sau oamenii de pe strada. Un bolnav psihic fara tratament ajunge caz de urgenta pentru spital. In aceasta varianta, costurile sint mult mai mari pentru sistemul de asigurari, pentru ca, pe linga tratament, se alatura si costurile hoteliere", adauga doctorul Stefanescu." (Cezara Duta) (Ziarul de Bacau, 2 iulie 2003)

Romania are cele mai mari taxe din Europa la produsele farmaceutice. Pretul medicamentelor in Romania este dublu fata de cel din tarile europene din cauza celor sase taxe nepermis de mari, adaugate la pretul de producator. Acestea sint:

Taxa vamala - 10,5%
Adaosul importatorului - 17%
Riscul de devalorizare - 9%
Adaosul distribuitorului - 4-9%
Adaosul farmaciei - 10-24%
Taxa pe valoarea adaugata - 19%

Romania conduce detasat in topul tarilor europene, la capitolul adaosului distribuitorului si al farmaciei. La noi aceste adaosuri constituie 33% din pretul medicamentului; in alte tari:

Bulgaria - 6%
Cehia - 8%
Austria - 13%
Ungaria - 16%
(Realitatea romaneasca, 6 iunie 2003)

"Concubinajul, la moda. Mai multi copii 'din flori', mai putine casatorii, mai multe divorturi. Acestea ar fi, in linii mari, concluziile unui studiu privind familia din Romania. Romanii prefera sa stea in concubinaj decit sa-si oficializeze relatiile. Numarul casatoriilor a scazut constant dupa 1990, iar virsta la care acest act se incheie este mai inaintata." (Libertatea, 1 iulie 2003)

"Traficul de droguri si de fiinte umane a crescut cu 37%. Numarul infractiunilor in ceea ce priveste crima organizata si traficul de droguri a crescut in primele sase luni ale acestui an cu 37%, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Astfel, pe listele Directiei de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog (DCCOA) apar 2.560 de infractiuni, dintre care cele mai multe cazuri au avut ca subiect traficul de fiinte umane si migratia ilegala. Traficul international de persoane se afla in top in ceea ce priveste infractiunile depistate de politistii de la Crima Organizata. De la inceputul anului si pina in prezent au fost anihilate aproape 120 de grupari si peste 500 de proxeneti sint in cercetare penala. S-a stabilit ca sfera de actiune a celor care savirsesc astfel de infractiuni s-a modificat, in sensul ca, in multe cazuri, Romania a devenit doar locul de unde sint recrutate prostituate care prin filiere internationale de proxeneti ajung in alte tari." (Cotidianul, 17 iulie 2003)

"In Romania, dezastrul SIDA abia acum incepe. In citiva ani, 1 la suta dintre romani ar putea fi purtatori ai virusului SIDA, se arata intr-un raport al Bancii Mondiale. Studiul de caz realizat de specialistii Bancii compara politicile sociale si rezultatele lor in combaterea flagelului din trei tari: Romania, Bulgaria si Croatia. […] Banca Mondiala avertizeaza ca in zona epidemia este abia la inceput si ca urmeaza sa ne confruntam cu ce e mai rau in urmatorii 5-10 ani. Toate cele trei tari sufera din cauza saraciei, lipsei educatiei sexuale in scoli, a mentalitatii adultilor, care refuza folosirea prezervativului sau a unor atitudini publice ostile seropozitivilor, care ii face pe oameni sa amine testarea. Romania se afla intr-o situatie mai dificila, din cauza unor probleme specifice. Dintre copiii infectati in timpul regimului Ceausescu, 7.500 au supravietuit, ajungind la virsta activitatii sexuale. Muncitorii romani care au plecat in strainatate, ca si prostituatele care lucreaza afara, vor furniza noi cazuri. Incidenta sifilisului a crescut de 7 ori in ultimii 5 ani, in timp ce in tarile din jur bolile cu transmitere sexuala au scazut. Acest lucru demonstreaza lipsa de igiena si autoprotectie, un comportament sexual de risc pentru infectarea cu HIV. Numarul utilizatorilor de droguri injectabile a crescut de 12,5 ori in acelasi interval, depasind 10. 000 de persoane. Cei 12.559 de romani depistati seropozitivi, sint doar virful unui aisberg, de 8-10 ori mai mare. Majoritatea deceselor se produc la 5 luni dupa depistare, ceea ce arata esecul sistemului de supraveghere, bolnavii ajungind prima data la medic in stadiile terminale ale bolii. Pe linga dramele personale traite de cei afectati de maladie, Banca Mondiala atrage atentia si asupra implicatiilor economice. Numarul in crestere al seropozitivilor va crea probleme sistemului public de sanatate, sporind nevoia unor terapii pentru bolile asociate SIDA (infectii, cancere etc.). Comunitatile de tigani, refractare la informatii, si cei 5. 000 de copii ai strazii vor fi de asemenea puternic afectate de epidemia de SIDA, oferind la rindul lor ocazia diseminarii virusului. Publicul are si el o mare raspundere, se arata in raportul bancii. Discriminarile si stigmatizarea seropozitivilor ii fac pe oameni sa se teama de testare sau tratament. Si sa continue raspindirea bolii. (Adevarul, 11 iulie 2003)

"Ozonul troposferic adunat pe strazile Bucurestiului poate ucide. Bucurestiul este o capitala europeana mediu poluata, dar unele gaze depasesc concentratiile maxime admise. Poluarea aerului capata pe timp de vara noi forme. Canicula genereaza pe strazile bucurestene pline de gaze de esapament un nou gaz, derivat din oxigen si care, daca este preluat de organism in locul oxigenului, este daunator vietii. […] Pe bulevardele inguste, care actioneaza ca adevarate canioane, se acumuleaza si alte gaze toxice pentru organismele vii, in special cele provenite din trafic. Or, cum in prezent reparatiile strazilor duc la congestionari grave ale circulatiei in Bucuresti, aceste acumulari devin periculoase. (Titus Liviu Vulpe) (Adevarul, 22 iulie 2003)

"Apele Jiului, purtatoare ale virusului meningoencefalitei. Meningoencefalita a izbucnit in Dolj. Din cele cinci cazuri semnalate la Spitalul de Urgenta Craiova, ieri s-au inregistrat trei decese. Acestia sint tineri cu virstele cuprinse intre 14 si 18 ani. […] Pacientii s-au prezentat in urma cu putine zile la Spitalul de boli infectioase 'Victor Babes' din Craiova, dar, pentru ca acolo nu exista sectie de terapie intensiva, ei au fost transferati la Spitalul de Urgenta. Boala a evoluat extrem de repede, cei trei tineri decedind. Medicii au spus ca singurul element comun in cele trei cazuri de deces si in cel de la Gorj este apa Jiului. Fiecare s-a scaldat in Jiu si se pare ca acolo s-au contaminat. Cert este ca primele simptome - febra, varsaturi si dureri de cap - au aparut dupa contactul cu apa Jiului. (Florin Tanovici) (Adevarul, 15 august 2003)

"Rata infectiei cu virusurile hepatitice, mai mare in Romania decit in alte tari europene. 'Incidenta cancerului hepatic este in crestere in Romania, reflectind o marire a numarului de boli cronice de ficat, cauzate de infectiile cu virusurile hepatitice. Populatia Romaniei are una din cele mai mari rate de infectie cu virusurile hepatitice de tip B, C si D din Europa. Ceea ce este grav este faptul ca ciroza hepatica se dezvolta la un interval de 20-30 de ani de la momentul infectarii cu virusurile hepatitice. Acest lucru reflecta starea sanitara necorespunzatoare, dar si precaritatea actului medical in perioada de dinainte de Revolutie', a declarat dr. Liana Gheorghe, sefa Sectiei Gastroenterologie-Hepatologie din Centrul de Gastroenterologie - Institutul Clinic Fundeni." (Romania libera, 23 iuli3 2003)

"Penitenciarele, spitale de urgenta. In timp ce un roman aflat in afara gratiilor merge in medie de doua-trei ori pe an la medic, detinutii sint consultati de 20 de ori pe an. Conform statisticilor intocmite de Directia Generala a Penitenciarelor, numai in primul semestru al anului trecut, cei peste 48.000 de detinuti din tara au primit aproximativ 477.000 de consultatii. Faptul ca, in medie, in sase luni, un puscarias a fost vazut de un medic de zece ori naste semne de intrebare. In conditiile in care in toate penitenciarele romanesti medicii acorda zilnic 2.600 de consultatii, datele oferite de Ministerul Justitiei ar putea fi tratate prin prisma lipsurilor cu care se confrunta detinutii, mai ales ca organismele internationale si cele romanesti care militeaza pentru apararea drepturilor omului au atras de multe ori atentia asupra conditiilor de detentie din Romania. 'In penitenciarele pe care le-am vizitat, media celor care se adreseazpa zilnic cabinetelor medicale este de 70-80. Acest lucru poate fi explicat prin numarul insuficient al medicilor, conditiile de trai din celule, lipsa activitatii si chiar mincarea proasta', ne-a declarat Valerian Stan, unul dintre reprezentantii APADOR-CH in Romania. Totusi, numarul foarte mare avansat de raportul MJ ar putea fi si usor exagerat. Motivul este legat tot de criticile ONG-urilor, acestea atragind atentia ca detinutii in Romania nu au acces la servicii medicale. De altfel, chiar din raportul citat reiese ca sint foarte multe penitenciare unde nu exista nici un medic, toate fiind deservite de 253 de medici. Explicatia reprezentantilor Directiei Generale a Penitenciarelor in ceea ce priveste numarul mare de consultatii acordate detinutilor nu este deloc plauzibila. […] In topul inchisorilor in care indicatorul de asigurare cu consultatii a sarit pragul psihologic se situeaza Bucuresti-Jilava, unde s-a batut recordul, cu 256,56 consultatii pe zi." (Daniela Gratianu) (Cotidianul, 5 august 2003)

Taxa pe vegheat bolnavul. Situatia financiara a spitalului din Ocna Mures este dramatica. Din cauza datoriilor, incepind de simbata, unitatea a fost debransata de la reteaua de apa potabila, bolnavii fiind nevoiti sa aduca apa cu bidoanele de la casele din vecinatatea spitalului. Pentru a acoperi o parte din datorii, conducerea unitatii a introdus o taxa de 50.000 de lei pentru rudele sau cunostintele care vegheaza noaptea la capatiiul bolnavilor. Pentru cei care vor sa beneficieze si de un pat, taxa de cazare este 100.000 de lei. (Evenimentul zilei, 5 august)

"Anual, sute de romani mor in accidente de munca. Numarul accidentelor de munca a crescut ingrijorator, numai in ultimele cinci zile fiind raportate patru noi cazuri. Situatia este cu atit mai grava, cu cit statisticile arata ca, an de an, se produc tot mai multe accidente, ceea ce claseaza Romania pe ultimul loc in Europa la capitolul securitatea muncii. Anul trecut, numai cazurile raportate oficial s-au ridicat la cifra de 6.269. Dintre victime, 464 au murit, iar 200 au ramas invalizi pentru tot restul vietii. Si la nivel mondial situatia este dramatica: peste 2.000.000 de oameni au decedat in urma accidentelor de munca sau din cauza bolilor profesionale. […] Silicoza, boala profesionala de o mare gravitate, este, in Romania, cea mai frecventa din categoria acestor afectiuni. O data cu miscarile de pe piata muncii, se inregistreaza tot mai multe cazuri de boli profesionale provocate de expunerea la zgomot. Aceasta patologie este comuna statelor Uniunii Europene, zgomotul fiind o noxa larg raspindita, ce caracterizeaza tehnologiile moderne. (Magda Spiridon, Tatiana Dabija) (Gardianul, 2 iulie 2003)

"Conditiile de munca imbolnavesc anual de cancer peste 1.700 de romani. Peste 1.700 de romani sint afectati in fiecare an de cancer profesional, desi, oficial, in toata tara au fost declarate doar patru astfel de cazuri pe parcursul ultimilor patru ani, se arata intr-un studiu realizat de Institutul de Sanatate Publica in colaborare cu Institutul de Pneumoftiziologie 'Prof. Nasta' si Agentia internationala pentru cercetari asupra cancerului din Lyon. Potrivit studiului citat, dintr-un total de 42.907 de cazuri de cancer care apar anual in Romania, 1.716 se datoreaza conditiilor de la locul de munca. Subestimarea numarului de bolnavi afectati de cancer profesional in statisticile oficiale este cauzata, sustin specialistii, de lipsa de informare a medicilor, a angajatilor si a angajatorilor cu privire la factorii profesionali cancerigeni, precum si de inexistenta unor mijloace eficiente de control al nivelului de risc. Studiul estimeaza ca in fiecare an in Romania se inregistreaza intre cinci si zece cancere profesionale ale pleurei, 600-900 cancere profesionale ale plaminului, 150 cancere profesionale de vezica urinara, 20-30 cancere profesionale sinusale, 20-30 cancere profesionale laringiene si 80-120 leucemii profesionale. Aproximativ 80% dintre cancerele pleurei sint profesionale si sint provocate in special de azbest. Rezultatele preliminare ale unui studiu efectuat in perioada 1998-2002 de catre un grup de lucru al Institutului de sanatate publica Bucuresti a aratat ca prevalenta expunerii la noxe cancerigene pulmonare profesionale in Bucuresti este comparabila cu cea din alte tari central si est-europene si se inscrie in general in limita a maxim 17 la suta si minim 0,5 la suta. (Cotidianul, 23 iunie 2003)

Peste 80% din romani sufera de stres. "Cele mai recente date furnizate de Institutul de Sanatate Mintala arata ca peste 80% din romani sufera de stres. Considerata boala secolului XXI, stresul loveste nemilos in avocati, profesori, medici si jurnalisti. Totusi, primii in topul 'stresatilor' sint sefii, indiferent de domeniul in care lucreaza. Cauzele sint variate: lipsa banilor, divortul, moartea unei persoane dragi, nesiguranta locului de munca, esecul profesional sau personal, lucrul peste program, dar, mai ales, critica angajatului atunci cind rezultatele nu sint la inaltimea asteptarilor, si lipsa recompensei sau aprecierii pentru rezultatele bune. Din aceste motive, din ce in ce mai des in fisele de post, intilnim conditia: rezistenta la stres. Pentru a nu fi considerati nebuni, romanii nu se inghesuie sa mearga la psiholog. In fata unei beri, ei prefera sa-si spuna pasurile prietenilor si vecinilor de la bloc. Totusi, foarte multi apeleaza la duhovnic. […] Medicii specialisti spun ca romanii refuza sa mearga la un psiholog sau la un psihiatru pentru a se trata de stres din cauza mentalitatii invechite pe care o au. 'Boala psihica a fost considerata, in perioada comunista, o slabiciune. Pe de alta parte, stresul era considerat o afectiune a burghezilor, a intelectualilor, iar muncitorii nu aveau de ce sa fie stresati. Ei mergeau pe ideea «Noi muncim, nu gindim», judecata care a ramas in constiinta oamenilor pina in prezent', ne-a declarat dr. Florin Tudose, seful Clinicii de Psihiatrie a Spitalului Universitar Bucuresti. Dr. Tudose a precizat ca, in privinta stresului, romanii au prejudecati enorme: 'In comunism, Facultatea de Psihologie a fost inchisa, desfiintata, iar in spitalele pentru nomenclatura nu existau sectii de psihiatrie'. Daca in strainatate patronii se preocupa de sanatatea fizica si mintala a angajatilor lor, iar stresul este un motiv cit se poate de serios pentru solicitarea unui concediu medical, in Romania lucrurile stau cu totul altfel. 'Se dau si in Romania concedii medicale pe motive de stres, insa oamenii ii roaga pe medici sa scrie alt diagnostic, din cauza acelorasi prejudecati. Oamenii se tem de reactia angajatorilor si de cea a colegilor. In strainatate exista anumite profesii in care oamenii pot sta intr-un fel de concediu prelungit, asa-numitul «an sabbathic». Angajatorul ofera salariatului un an intreg de concediu, timp in care acesta poate face tot ceea ce doreste. Efectele in planul randamentului si al creativitatii, la intoarcerea angajatului la locul de munca, sint uimitoare. Acest an de pauza are efecte extraordinare asupra capacitatii de munca a individului', ne-a mai spus dr. Tudose. El a explicat ca angajatii afectati de stres carora nu li se acorda concediu medical se pot imbolnavi grav si randamentul lor va scadea. Astfel, patronul sau statul nu au decit de pierdut. Organizatia Internationala a Muncii estimeaza ca stresul ocupational provoaca o pierdere echivalenta cu 10% din Produsul Intern Brut al unei tari. In economia americana, stresul duce la pierderi de 300 miliarde de dolari anual prin absenteism, scaderea productivitatii, inlocuirea angajatilor, accidente, cheltuieli medicale directe, cheltuieli legale, cheltuieli cu asigurarile medicale si compensatii pentru angajati. Aceste pierderi depasesc cu mult profitul net total al primelor 500 corporatii din USA. Economia Angliei are pierderi datorate stresului estimate la 9 miliarde de lire anual. Intreprinderile din aceasta tara au raportat circa 100 milioane zile de concediu medical din cauza simptomelor provocate de stres. Organizatia Mondiala a Sanatatii a descris stresul ca epidemie mondiala. (Gardianul, 29 iulie 2003)

Imobilismul psihiatriei romanesti. "Am fost ingrozit in primavara acestui an, 2003, sa citesc in Evenimentul zilei ca la Poroschia sint inca prezente lanturile pentru a-i imobiliza pe bolnavii psihici agitati. Era chiar o fotografie a unei camere, in care bolnavii erau legati de paturi cu lanturile, si aceasta fotografie se putea aproape suprapune cu imaginea pe care o vazusem eu in 1992. Acesta a fost pentru mine un simbol al imobilismului in care se gaseste psihiatria romaneasca, dar si al inertiilor teribile ale societatii noastre, acum, dupa 14 ani de incercari de a scapa definitiv de comunism." (Ion Vianu) (Observator cultural, nr. 182, 19-25 august 2003)

"Romanii mor in accidente mai ceva decit militarii aflati in zonele de conflict. Un adevarat razboi, in care combatantii par a nu putea ajunge niciodata la un armistitiu, are loc in fiecare zi pe soselele Romaniei. Zeci de morti, sute de raniti, pagube materiale de miliarde, acesta este bilantul infricosator al unei saptamini 'normale'. Anul trecut, la mijlocul lunii iulie, politia anunta atingerea unei cifre-record de accidente. La aproape un an, nimic nu s-a schimbat, toate eforturile politiei fiind inutile. In fiecare zi, cel putin patru oameni isi pierd viata in accidente rutiere, iar alti 20 sint raniti grav. Cifrele sint inspaimintatoare si nu pot fi comparate decit cu cele inregistrate in zonele de conflict. Intr-o singura saptamina, 11-17 august, pe soselele din Romania au avut loc 158 de accidente rutiere, in urma carora 38 de persoane si-au pierdut viata, iar 150 au fost grav ranite. Numarul ranitilor reprezinta un nou 'record', anul trecut in cea mai neagraa saptamina inregistrindu-se 137 de raniti grav si 43 de morti. Cea mai mare parte a accidentelor s-a datorat neglijentei pietonilor, care nu s-au asigurat in momentul in care au incercat sa traverseze strada sau au traversat neregulamentar. Neatentia si graba au fost platite, de 28 de pietoni, cu viata, alte citeva zeci fiind grav raniti. Nu numai neatentia pietonilor sta la baza accidentelor, ci si graba soferilor, care uita de reguli si 'calca acceleratia'. In intervalul mentionat, politia a dat peste 80.000 de amenzi, din care peste 30.000 pentru depasirea limitei de viteza." (Marius Iosef) (Curentul, 21 august 2003)

Situatia economica a presei este proasta, in pierdere, rulind pe o piata ingusta de publicitate, jurnalistii sint platiti sub orice standard european (in Ungaria salariile medii ale jurnalistilor ating 1.000 euro, in Cehia 1.500 etc.), astfel incit un salariu de 4-5 milioane de lei (120-200 euro) este considerat 'bun'. (Brindusa Armanca) (Dilema, nr. 536, 11-17 iulie 2003)

"Libertatea presei in Romania este ingradita de prevederile 'excesive' ale Codului Penal si de presiunile impuse de mediul economic, se arata in raportul pe 2002 privind Romania realizat de organizatia de aparare a drepturilor omului cu sediul la Londra, Amnesty International (AI). 'Romania a facut un progres lent in adaptarea legislatiei nationale la standardele internationale privind drepturile omului', sustine raportul, dat publicitatii pe pagina de Internet a organizatiei - www.amnesty.org. […] Este citat un raport al Agentiei de Monitorizare a Presei 'Academia Catavencu', potrivit caruia sint pe rol peste 400 de procese impotriva jurnalistilor care au publicat articole critice la adresa autoritatilor centrale si locale, majoritatea pentru insulta si calomnie. Pe primul loc in monitorizarea respectiva se afla ziarul ZIUA cu aproximativ 300 de procese pe rol. (Ana Dinescu) (Ziua, 29 iunie 2003)

"Jurnalisti batuti de rudele politistilor arestati. Rudele primilor politisti de la Sectia 5 din Capitala arestati pentru furt de combustibil i-au agresat pe reprezentantii presei prezenti, joi, la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, unde urma sa se hotarasca prelungirea mandatelor de arestare ale inculpatilor. Jurnalistii au fost, practic, inconjurati de rudele politistilor, in curtea tribunalului, si loviti cu sacose, genti, sticle goale, cu pumnii si picioarele. In timpul conflictului, camera postului de televiziune PRO TV a fost distrusa, operatorii si reporterii fiind batuti. (Evenimentul zilei, 18 iulie 2003)

"Tortionarii lui Ursu se ascund in Romania. Seful Politiei Capitalei, chestorul Marian Tutilescu, a declarat ieri ca fostii militieni Tudor Stanica si Mihail Creanga - dati in urmarire generala dupa ce au fost condamnati si arestati in lipsa pentru uciderea disidentului Gheorghe Ursu [in 1985] - 'se ascund impreuna, undeva in tara'. Chestorul Tutilescu a mai afirmat ca Stanica si Creanga nu figureaza in evidentele Politiei de Frontiera, ca ar fi parasit tara si ca se ascund 'intr-o locatie din Romania'. Potrivit sursei citate, cei doi au disparut impreuna de la domiciliu inainte ca mandatele de arestare sa poata fi puse in aplicare. Exista informatia ca se ascund in acelasi loc, in asteptarea deciziei privind recursul declarat pe numele lor, a mai spus sursa citata. Nici in acest caz autoritatile noastre nu se dezmint, politia lucrind in contratimp cu justitia, dind posibilitatea fugarilor sa se ascunda sau chiar sa fuga peste granita, asa cum s-a intimplat cu Fane Spoitoru, Alexandru Dinulescu, Steriu Popescu, George Constantin Paunescu, Victor Athanasie Stanculescu si altii." (Christian Levant) (Evenimentul zilei, 18 iulie 2003)

Delictul de opinie. "In ultimii ani ne aflam in fata unei extinderi substantiale - desi perceputa doar de catre specialisti - a controlului opiniilor si posibilitatilor de asociere. Partidele au nevoie de 25.000 de membri ca sa fiinteze, asociatiilor li se interzic denumiri, Ristea Priboi il da in judecata pe Sommerauer, acum procurorii ceausisti ii ataca pe Grigore Oprita, pe Flaviu Borlea si pe Adrian Molnar. In timp ce Corneliu Vadim Tudor isi pregateste o strategie de iesire, sefii SRI se aduna cu Iulian Vlad, iar Ion Iliescu il decoreaza pe Andrei Paunescu. Ce se intimpla nu mi se pare absolut deloc banal. Nu ne aflam doar in fata unei grave nedreptati, ca altele asemanatoare. Ci intr-o resurectie a 'punerii pumnului in gura'. Largirea bazei sanctionatorii, impreuna cu folosirea ei arbitrara, crearea de vinovati, vinatoarea de tapi ispasitori meninta baza democratica a statului. Doar o sustinere mai dirza a ideii de libertate poate contracara o astfel de tendinta. Dar cine sa sustina aceasta idee? Paternalismul comunist a fost schimbat cu paternalismul ortodox. Intelectualii, care declama brusc pe tema libertatii ca sa-si sustina dreptul de a dispretui categoriile puse oricum la colt de societate, tac infricosati - ca pe vremuri - cind o reala amenintare a libertatii le pune in pericol confortul. Occidentul? Pare si el prea departe ca sa inteleaga o societate ale carei complicatii ii scot din minti pina si pe cei mai lucizi membri ai ei." (Gabriel Andreescu) (Observator cultural, nr. 180, 05.08 - 11.08.2003)

"Dunarea, la cel mai scazut nivel din ultimii 160 de ani. Seceta ameninta sa transforme Romania intr-o intinsa zona desertica in aceasta vara. Pe Dunare, navele au inceput sa esueze din cauza nivelului scazut al apei, ajunsa la dimensiunile unui riu oarecare. In marile orase, autoritatile locale intocmesc deja, in secret, grafice pentru rationalizarea apei. […] Fluviul Dunarea a atins, ieri, cel mai mic debit din ultimii 160 de ani, confirmat in luna iulie, a declarat Cristian Cazanacli, directorul Sucursalei Hidroelectrica Portile de Fier. Acesta este si motivul pentru care circulatia navelor pe Dunare a fost deja restrictionata in zona kilometrului fluvial 823-825, din cauza cotelor mici ale fluviului, care ajung pina la valori ce pot duce la esuarea vaselor cu pescaj mare. […] O alta consecinta a crizei de apa este poluarea. Apa din Lacul de acumulare Sadu II s-a transformat intr-o adevarata bomba biologica. Din cauza temperaturilor extrem de ridicate din ultimele saptamini, zona barajului a devenit un 'incubator de bacterii'. […] Pentru a nu pune in pericol viata sibienilor, conducerea SC Apa-Canal a intrerupt partial alimentarea Sibiului cu apa de la Sadu II. Au ramas racordati la conducta de alimentare Sadu II locuitorii din Cisnadie, Sadu si Riul Sadului." (Adrian Popescu) (Cotidianul, 10 iulie 2003)

"Stare de urgenta in sistemul energetic national din cauza nivelului scazut al Dunarii. Sistemul energetic national se confrunta in aceste zile cu o situatie deloc obisnuita. Pentru prima data in ultimii ani, termocentralele lucreaza 'la rosu', adica fara oprire, zi si noapte. Motivul? Principalul furnizor de energie hidro, Portile de Fier, lucreaza cu mult sub capacitate, din cauza nivelului deosebit de scazut al Dunarii. […] Daca in luna iulie autoritatile erau ingrijorate ca Dunarea a inregistrat cel mai scazut debit din istoria ultimilor 160 de ani, de aproximatv 2.300 de metri cubi pe secunda, acum realitatea ne dovedeste ca lucrurile pot sta chiar si mai rau. […] Ritmul de functionare al termocentralelor a adus stocurile de carbune aproape de zero, astfel ca nu se pot acumula cantitatile necesare pentru iarna. […] Centrala atomica de la Cernavoda nu are probleme. In urma cu o luna, autoritatile au declarat ca daca nivelul Dunarii va continua sa scada, reactorul ar urma sa fie oprit, urmarea faptului ca sistemul de racire foloseste apa din Dunare. Contactat telefonic, directorul Societatii Nuclearelectrica, Ioan Rotaru, ne-a declarat, ieri, ca tocmai se afla la Cernavoda si ca situatia se afla sub control. Cu alte cuvinte, nivelul scazut al Dunarii nu afecteaza in prezent activitatea de la Cernavoda, deoarece, spun autoritatile, 's-au luat masurile adecvate'." (Bogdan Panturu) (Curentul, 19 august 2003)

Cea mai proasta recolta de griu din ultimii 50 de ani. Intreaga zona a Europei Centrale si de Est este afectata de seceta. Cele mai afectate sint recoltele din Romania, Serbia si Bulgaria. (Capital, nr.28, 10 iulie 2003)

Cele mai ridicate tarife la telefonia fixa. Un studiu al Autoritatii in domeniul telecomunicatiilor din Malta arata ca Romania conduce in topul celor mai ridicate tarife la teefonia fixa, in afara orelor de virf. (Capital, nr.28, 10 iulie 2003)

"Foaia de parcurs pentru ciobani - o emblema a negocierilor cu Uniunea Europeana. De curind s-a anuntat ca, potrivit unui ordin comun al autoritatilor centrale din Administratia Publica si Ministerul Agriculturii, ciobanii nu vor mai putea circula oricum cu oile pe pasunile patriei, ci vor trebui sa aiba un fel de foaie de parcurs, care, din martie al fiecarui an, sa prevada exact itinerariul peste vara, avizele de acces dintr-un judet in altul, certificatele de sanatate pentru turmele de oi (nu se precizeaza daca si pentru ciinii insotitori!), contractele de pasunat cu taxele platite si altele asemenea. Se spune - nimeni nu stie daca este chiar asa - ca toate acestea au fost astfel stabilite pentru ca asa a impus ca reglementare Uniunea Europeana. Nu tagaduim. Asa o fi! Numai ca absolut cert este doar altceva. Anume, ca orice mai vine rau pe capul oamenilor este pus sistematic de catre autoritati pe seama cerintelor Uniunii Europene - de la marirea accizelor pe carburanti, alcool si tigari, pina la impozitarea productiei casnice de tuica - de va fi transformata Uniunea Europeana, din mintuitorul cel frumos al Romaniei, in zmeul cel negru si fioros!" (Ilie Serbanescu) (22, nr. 697, 15-21 iulie 2003)

"Romani cu handicap ceruti pe piata muncii din Spania. Dezinteresul agentilor economici de a angaja persoane cu handicap lasa mii de oameni fara prea mari perspective in a-si asigura traiul zilnic. Dupa ce, in urma cu aproape o luna, incercarea autoritatilor romane de a gasi o slujba pentru persoanele cu handicap, prin organizarea unei burse de locuri de munca, nu a avut un succes foarte mare, a venit rindul spaniolilor sa faca acest lucru. Pentru prima data in tara noastra, persoanelor cu handicap li s-a oferit ocazia sa plece la munca intr-o alta tara, de o firma specializata. […] Asa se face ca o firma craioveana a ajuns sa ofere 30 de locuri de munca pentru barbati si femei, cu virsta cuprinsa intre 18 si 40 de ani. […] Spre deosebire de tara noastra, unde persoanele cu handicap abia reusesc sa-si asigure traiul de pe o zi pe alta, salariile oferite de spanioli sint intre 6.000 si 10.000 de euro pe an." (Adi Sava) (Cotidianul, 12 august 2003)

vezi partea ( II )





Alin Cristea    8/23/2003


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian