Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Nicolae Neagu , Radiologos Poetry ( Me )


De ce m-ai trimis la un doctor asa frumos, făcuse Mariana la nevastă-mea, în tinerete. Fusese, doar, la raze. Omu' scrisese din liceu (“Ienăchită”) chilimuri de rime, apoi o viată, si încă, douăzeci de cărti, si. Romanele basca. Alte zeci. More or less. Ulici îi si văzuse medicina printre rânduri, bravo Lulule, la retete...
Deodată îl traduc în engleză. Sunt la cărti, diferite, sublingvistice, tăiate de Arges, Ionesti-Găesti (da' te făcură cetătean în Doicesti, doică). Loja Burns de trei ori peste cap, dialect Dumitra-Tia (Cici zice că e mai masculină). Operat pe inimă-poezie, datul bolii în doctori aezi de prin cătun, morbid, docteur, lecteur, de ce-ai scris la Atlantic, mai pe Răstoacă, în casa mai gata muzeu, de silabe, de sunete, de iradieri întoarse. Dacă eram din coran?
Am înapoiat bibliotecii tomurile subtiri, puite. N-am când face o statistică-index-neag, inundant inuendo. Nu dorm de o muzică brusc dumnezeiască, ori pedeapsă ori mântuire (mă, esti mai nebun ca mine – martor, Emil Vasilescu, si ăsta, că absolutul nu credea că se compară, în jur, receptia Litere-100). N-a fost să conduc doctorate prin Târgoviste (la gară?) că era primul recomandat, eufono-poeto-logos.
Am dus la tară cărtile prietenilor, hotii au pătruns si nu le-au luat pe dumnealor. Mai am si în capitală risipite în agonia rafturilor de peste canto (cantă? kanta sanscrit, primul cuvânt din Meghaduta, megha adică nor, al lui Kalidasa) – a, de-aia umblam după ce silabă, ce sybilă, radiologos-rimată de-a ionesteanului găestean trăit în Bucuresti si Casablanca, de spusei.
“Vas-y” (Întelesul de pierdere, seara, Eminescu, Bucuresti, 1979, p. 163).
“Cling! clang! cling! Clang!” (Iubirea ca o mânză neagră, Eminescu, 1995, prima pagină).
“nu m-am gândit nici măcar o clipă la reîncarnare” (Pretutindenea femei, Editura Muzeului Literaturii Române, Bucuresti, 2004, ultima pagină, 131).
Sunt ca o vară
Sunt ca o vară indiană, dulce
si-atât de singur că mă-ngrop demult.
E ca si cum încearcă să-mi inculce,
sub pleoape, înger vârstnic dar incult.

Nu plâng desi mă zbat într-un perete,
mă răsucesc si murmur: “ce păcat!”
Ca o sământă neagră stând să fete
se moare-ncet si-atât de demodat!
(Trandafiri în grădina cu iarnă, Evenimentul, 1996)


I'm like an Indian summer

I'm like an Indian summer: sweet
so lonely burying me since old.
As if it tries to inculcate untold
under eyelashes angel old illit.

Don't cry I struggle into wall,
twisted I murmur “what a passion!”
Like a black seed ready to foal
die slow and so much out of fashion!
(Târgoviste-India, Bibliotheca, 2008)
Iubirea mea,-n decembrie, pe seară, Bibliotheca, 2008, colectia “Bibliophilia, 1, 100 p., format buzunar de ceas, cuprinde 48 de poeme lungi (în comparatie cu opera anterioară), cu muzicalitatea razelor parcă dinadins departe de sindromul Voiculescu din sonetele imaginar shakespeariene, Virgiliu în Găesti, Eminescu, mai ales Topârceanu, de-o euforie parodică. Radiologie retro, rimă. Nu s-ar scanda ca înainte, pe idiom subliminal. Cum nu? Peste Răstoacă, pompieri, strofe. Fete de vechi liceu, tocmeli, armată avatară. Nici încă tigănie. Croi stantat contrastului de anotimpuri-bătrânete-decembrie în râs de vers fără frâu, cu mac.
Chiar dacă Arghezi nu mai trece prin Găiesti, se pomeneste că îl rescrie Neagu pe vers de snoavă fără poantă, cum sporovăie fericirea oricărui subprovincialism, audibil pe post de (auto)antidepresiv, chiar ca invitatie de a râde empatic de autor, de scăpare din scăpărare, măcar si iubire (până când?) Insuportabil dezmăt al libertătii hibernale, sectară, contaminantă, în fapt vechi tărănească, medicală, macho. Un imaginar înmugurind ruina.Nimic mai la îndemână decât a cataloga, diagnostica (ironic) sunetul epic de cărticea în fapt exemplară. Noutatea senzatională vine tocmai cu părăsirea de sine, cel de-o viată, erect în spatele aparatului radiologic, si autoscopia de-a valma a nudelor trăiri pe cât de găestene pe atît de cosmice, întoarcere în timp spatiat cathartic, humoresc.
Fericirile nege se iau - afinitatea-retractilitate la înfrătire, câti găesteni prin univers? Zadig? Într-o bina de casă... trei cărămizi s-au pomenit plângând... si vezi cum doare pîinea în vechi covrigării... dar jarul de pe vatră scânceste sub zăbrea... sunt din ce în ce mai desi / insii care plâng în ploaie... c'est a dire un nor lichid... Sunt, în Găestiul gol de băcănii, / un nume mic, însingurat în rime.../ Ah! Mă întristează sapte farmacii / si faptul că întregul e câtime... Astfel el, Zadig-ul e / sfânt în arme si pasale... Mă misc prin codrul verde cu birja veche si / constat, cu luare-aminte: stejarul are ghindă / si-atât de tare-n teacă lumina se tesi / încât cunosc, din vremuri, egloga suferindă!... (ce trist e trandafirul si ce golasă soarta)... trecând, craila, prin livede / sub rugina de copaci...cu cai băltati nutriti din linguri / si dusi, de frâie, la potou / în vreme ce , trufasi dar singuri / noi rătăcim prin cazinou... cât om sta pe munte nu se stie / fiindcă timpul curgător a stat... Cal orb privind de ninăuntrul lui... Ăsta sunt eu: fantasticul real!... Eu nu revoc / delictul de-a trăi cu jind / ori în bancheturi de căpusă / dar vine vara corcodusă / când chiar meningele se-aprind... fiindcă în Găestiul pus de-a valma / să răstoarne halbe-n berării / tot ce mai rezistă e sudalma / conservată-n bor de pălării... Cum fu ieri – atâta fuse, / cum e azi – se va vedea / însă mâine ierni tunguse / vor lovi Târgovistea... Iubirea mea,-n decembrie, pe seară, ninsori subtiri la geamul dinspre drum / si-absenta ta ce, public, mă doboară / ca o cartusieră cu dum-dum... Ca bobul de secară vămuit, / ori golul anonim din cimitire, / am rotunjit la flama de chibrit / posirca strânsă (picuri) în clondire ... De-atâta plâns o zi zăcui / de dimineata până seara.../ ... Ah! Cum mă târnuieste vara / de parcă-as fi al nimănui!... lup cărunt, extrem de-ngândurat... Eu mă clătesc cu alge la pachet / înfiripez din câlti seini, năvoade, / trei gânduri socotite amanet / îmi umblă urmărite de iscoade... Tai felii, felii în dorul pâinii / (dragul pân' la ură cozonac), / nu astept să mă mănânce câinii / că-i înfruntă duh din comănac / Presimtii de-a binelea mulsoarea / caprei mele ce-a fătat piton, / mai prepar, cam după prânz, licoarea, / mai repar mirese de carton... Ore verzi din clipe grele / îmi pisează apa-n cap / trei languste (pesti si ele), / trei obraji imberbi de nap...eu te iubii, precum miroazna merii, / găsesti, precis, motiv să deconspiri / răstoaca unde lucră pompierii ... si ne-am dus pe dealuri, prin aluni / (gând spârnel ne-a arătat poteca) / să lovim pantârul si meteca / încă suferind de gărgăuni... Mi-e, totusi, dor de vara ce s-a dus / nu mai putin de ploile ce-ntoamnă / si vin nămeti (precum am presupus / ori cum e scrisul limpede-n bucoavnă)...
Stau de veghe
Nici aicea nu se-scrie spita
că e-o socoteală de bonton
faptul se petrece-n Dâmbovita
unde stau, în noapte, de planton.

Liniste-n fereastra cu luceferi
eu îmi văd de treabă fiindcă scriu
si e-atâta pace încât teferi
mânz si cal se-nclină, iar eu stiu.

Stiu si despre ce se-ntâmplă-afară,
ca si despre mânzul cumpărat
ieftior din piata de ocară
unde se găseste si păsat

fiindcă în Găestiul pus de-a valma
să răstoarne halbe-n berării
tot ce mai rezistă e sudalma
conservată-n bor de pălării.

Se mai află unii cu petlite
ce aleg din târlă haidamaci,
cine-a dat pe credit face fite
că l-ar vrea cu trei multiplicat

însă aolică iarbă verde
spritul e supremul argument,
la adică orisicine pierde
dacă n-are brumă de talent

si-apoi cine zice ăla este
prostănac ca frunza de lămâi,
ah! ce repetabilă poveste
ce te-ndeamnă pudic să rămâi!

Dau de veste nu întâia oară
că, la noapte, găuresc covrigi
cât să-ntepenească bunăoară,
din mălai, un vraf de mămăligi

fiindcă fără, lumea e albastră
si albastru-i tot din cap în cap
stau, de veghe, singur la fereastră
între glastra verde si dulap.

Bată-te să te bată, Găestiule, se pierdu Zadig în tine de Voltaire, nu si de Neagu, păs comănacul de nu-l plăcea jandarul, doctoratul la gară, că unde altă parte în Târgoviste, pe naiul mai tânăr al lui Zamfir, până-n lume.










George Anca    9/1/2008


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian