Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinã
Note de carierã
Condeie din diasporã
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouã
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrã
Traditii
Limba noastrã
Lumea în care trãim
Pagini despre stiintã si tehnicã
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiv� 2024
Articole Arhiv� 2023
Articole Arhiv� 2022
Articole Arhiv� 2021
Articole Arhiv� 2020
Articole Arhiv� 2019
Articole Arhiv� 2018
Articole Arhiv� 2017
Articole Arhiv� 2016
Articole Arhiv� 2015
Articole Arhiv� 2014
Articole Arhiv� 2013
Articole Arhiv� 2012
Articole Arhiv� 2011
Articole Arhiv� 2010
Articole Arhiv� 2009
Articole Arhiv� 2008
Articole Arhiv� 2007
Articole Arhiv� 2006
Articole Arhiv� 2005
Articole Arhiv� 2004
Articole Arhiv� 2003
Articole Arhiv� 2002


Din presa de altadata ( 31 ) - Revista Noua , nr 6/1889 - Doctorul Obedenaru


La anul 1868, Mai in 12, ziarul Ghimpele publica, sub titlul de Album de Fotografii Medicale, un articol in care doctorul Obedenaru, de vreo doi ani intors de la Paris, caricatura cu spirit, dar si cu adevarate condeie de psiholog, pe doftorii cu vaza care practicau in Bucuresti acum 21 de ani. Batrani si tineri, buni si rai, inva\a\i sau numai pisicheri, vreo 26 de doctori, incepand cu Davila si sfarsind cu Polizu (senior), trec pe dinaintea ochilor nostri avand fiecare personalitatea sa bine hotarata in trasaturi spirituale sau muscatoare, dar toate adevarate.
Printre ei, doctorul Obedenaru s-a zugravit si pe el insusi in modul urmator : “{nca un tip curios. Nu iese decat in cupeu. Citeste si scrie mereu in trasura. Din frac nu ne mai slabeste. Am aflat de la servanta sa ca Doftorul nu scoate fracul nici cand se culca. Palaria rococo, par lung ca de cantare\, frunte colosala, nas extraordinar de lung, musta\ile rase si barba ca un varf de galosi”
Ori de cate ori am citit aceste randuri ale doctorului Obedenaru, totdeauna mi-am adus aminte de cele ce Sainte Beuve spune in ale sale Causeries du Lundi despre doctorul francez Gui Patin (1601 – 1672), doctor literat, destept, spiritual si “tip curios” in toate apucaturile lui, autor al unor Scrisori si azi cu placere citite de iubitorii marelui secol francez.
Doctorul Obedenaru mai zice despre sine : “Calemburgurile lui merg din gura in gura. Cel mai vesel si glume\ in conversa\ia ordinara, devine serios grozav inaintea unui bolnav, de zici ca nu mai e al d’adineaori. Cunoaste toate uli\ele din Bucuresti parca ar fi fost inginer de poduri. Din “barbar”, “salbatic” si “oriental” nu te mai scoate daca nu stii sa-i spui ce numar ai la casa”.
Mihail Georgiade Obedenaru s-a nascut la 5 Noiembrie 1839, in Bucuresti, in mahalaua Dobrotesei, – fiu legitim al pitarului Hristache Georgiade, originar din Burbiani in Macedonia si al so\iei acestuia Dumneaei Cocoana Maria, fiica unui potropop de pe Sabar. Ca si parintele lui Gui Patin, tatal lui Obedenaru a fost negustor, proprietar si cultivator de pamant, – unul din membrii acelei numeroase si puternice clase de Romani si Romaniza\i care, adorandu-si \ara ce-i nascuse sau ii primise ca o muma, fusera cel mai viguros ajutor pentru renasterea na\ionala, politica si literara a Romaniei de la 1831 pana dupa Unire si dupa 1866.
Cu dascali acasa pana la varsta de 12 ani, cand intra la Liceul Sfantului Sava, – si pana la 1859, cand sfarsi studiile liceale si pleca la Paris, intr-un astfel de mediu si sub astfel de curente isi facu viitorul doctor instruc\iunea sa clasica. La 1859, adauga la numele sau de Mihail Georgiade si pe acela de Obedenaru, dupa mosia Obedenii, cumparata de tatal sau, pitarul Hristache, de la C.A.Rosetti care o cheltui cu libraria, cu scoaterea ziarelor si cu hranirea curentelor de renastere na\ionala. La Paris, Obedenaru, in timp de 7ani, lucra cu o ardoare neintrecuta si deveni intern al spitalelor din capitala Fran\ei. {ntre timp, calatorise in Italia si, la Napoli, facuse cunostin\a lui Alexandru Dumas tatal, cei doi devenind prieteni si petrecand mai mult timp impreuna. La Facultatea de Medicina din Paris, Obedenaru era adorat de colegii sai si apreciat de profesori, intre care unul din cei mai mari diagnosticieni ai Fran\ei medicale moderne, Jean-Baptiste Bouillaud. {n Octombrie 1866, tanarul doctor se intoarse la Bucuresti unde isi pastra tot ce avusese la Paris ca obiceiuri, port, libertate de vorba.
{n scurt timp, doctorul Obedenaru a devenit medic primar, profesor la Facultatea de Medicina din Bucuresti, a publicat tratate si alte lucrari de medicina si antropologie, atacand si domeniile literaturii, jurnalisticii, filologiei si istoriei. Academia Romana, pe atunci Societatea Academica,. l-a primit ca membru corespondent.
{n Noiembrie 1874, Obedenaru se retrage pentru ingrijirea sanata\ii in sudul Fran\ei, la Montpellier, dar, peste trei ani, guvernul roman il roaga sa treaca la Roma ca insarcinat de afaceri al agen\iei noastre diplomatice. La 1878, cand agen\iile fura ridicate la gradul de lega\iuni, doctorul Obedenaru fu numit, tot la Roma, prim secretar. {n 1879 fu trimis cu acelasi titlu la Constantinopole, cu d. Dumitru Bratianu ca ministru plenipoten\iar, se intoarse din nou la Roma, in aceeasi calitate si, in fine, la 19 Februarie 1885 fu numit trimis extraordinar si ministru plenipoten\iar al M.S.Regelui Romaniei pe langa M.S,Regele Greciei. A ajuns bolnav la postul sau, si-a prezentat scrisorile de acreditare si, in diminea\a de 9 (21) iulie 1885 a incetat din via\a.
Condus, ca intotdeauna in via\a sa, de iubirea sa ne\armurita pentru propasirea patriei romane, doctorul Obedenaru a lasat, prin testamentul facut in tragicele momente ce am vazut mai sus, manuscriptele si intreaga sa avere Academiei Romane al carei membru corespondent era.
Entuziasm, voin\a, variate cunostin\e si un patriotism care-l facea sa doreasca inal\area grabnica a \arii sale, doctorul Obedenaru, in anii ca\i a lucrat, a justificat pe deplin cuvintele ce ilustrul Bouillaud i le adresa in August 1866, in Sala Actelor a Faculta\ii de Medicina din Paris : “Felicit Principatele Dunarene si le urez a avea in toate ramurile oameni atat de eminen\i ca Domnia ta”.
G.I. IONESCU – GION






rubrica de Aurel Butoi    9/1/2008


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian