Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


“Cultura” organizatiei



A existat candva, spre sfarsitul epocii sclavagismului tarziu, si inceputul epocii feudalismului timpuriu, in epoca de triumph a libertatii si democratiei, un mare producator de linguri, cutite, si furculite.
El avea o sumedenie de branduri, intre care sanatatea sclavilor, eliminarea risipei, satisfacerea absoluta a clientilor, sclavul potrivit la locul potrivit, dar mai ales producerea in ziua de ieri a tacamurilor comandate astazi, de un client.
Mai mult decat atat: in toate materialele scrise in limba de lemn, si de tabla, pe care producatorul le baga pe gat ca si cursuri, sclavilor, se amintea la fiecare cuvant de “revolutia culturala” si “cultura” organizatiei producatorului.
Fireste, este vorba de cultura lingurii, cutitului, si furculitei, fara de care nu ar fi existat nici Iliada si Odiseea lui Homer, nici Infernul lui Dante, nici Vechiul, ori Noul Testament, ori Coranul, nici Vedele, nici Mahabharata, nici Eminescu, nici Tagore, nici Poe, si, in general, nici-un bun spiritual.
Iata cum nici Cuvantul, nici informatia, nu ar fi existat pe lume, fara “revolutia culturala” a stomacului, pe care il vedem astfel ridicat la locul pe care il merita, ca factor de cultura, iar nu factor civilizator, asa cum in mod gresit il clasifica, in “Jurnalul unui jurnalist fara jurnal”, sclavul de proasta amintire, I.D. Sarbu.
Iata ce spunea, in rezumat, acest sclav: Cultura creeaza bunuri spirituale, in timp ce civilizatia creeaza bunuri materiale.
Acum, este de la sine inteles, ca orice set de linguri, tacamuri, si furculite, creeaza, musai, ca orice cultura care se respecta, si inca una globala, bunuri spirituale, se adreseaza numai si numai spiritului, pe care il invesmanteaza cu cele mai noi cuceriri tehnologice - precum lingura care se duce singura la gura, cutitul care se ascute singur in timp ce taie, furculita care este in acelasi timp freza stomatologica, trusa de scobitori, cazma, grebla, si sapa.

Un amanunt deloc de negligat este si termenul de “revolutie culturala”, aparut pentru prima data in China comunista, sub bacheta dirijorului cultural Mao Tze Dun, revolutie care a oferit la milioane de guri flamande seturi de linguri, furculite, si cutite de tarana.
Faptul ca acest termen redevine in voga, si este afisat ca titlul de noblete, in cursurile marete de educare prin munca si inteligenta ale marelui producator de linguri, cutite, si furculite, reafirma un adevar incontestabil al epocii libertatii si democratiei de astazi: si anume faptul ca marii conducatori Mao exista si astazi, ca patroni ai cate unui trust multinational.

Traim, asadar, in present, vom trai in viitor, intr-o mareata “revolutie culturala”, si anume in “revolutia culturala” a organizatiei. Comanda de azi a clientului va fi onorata de sclavii organizatiei, ieri, sau, in caz de catastrofa, in picosecunda in care a fost enuntata. Sclavii cei sanatosi vor face totul sa maximizeze feuda patronului Mao, utilizand pentru aceasta diagrama Yakazumi, in care vor vedea cu ochiul liber cata risipa produc ei patronului, in loc de plus feuda.

Un singur lucru vede atat de bine “revolutia culturala”, atat de clarvazator, si anume: cu ce fel de energie vor functiona motoarele care duc furculitele, lingurile, si cutitele, la gura. Cu petrol? Este pe sfarsite. Cu apa? Se va sfarsi intr-un secol, doua. Cu energie solara? Este insuficienta. Eoliana? Asijderea. Nucleara? Se termina repede. Ramane un singur combustibil: viata sclavilor. Sin u este intamplator faptul ca statisticile si estimarile estimeaza o crestere demografica de 10-20% in statele mari ale lumii, si o scadere demografica de 20-50% in cele medii si mici.
“Revolutia culturala” merge glorios, inainte, aducand plus feuda patronilor Mao, cu viata. Cea mai buna dovada: Ati vazut macar o sectie de batrani in organizatie? Care, fie vorba intre noi, in sensul revolutiei culturale a organizatiei, aduc numai risipa, si o imensa banda rosie pe diagramele Yakazumi?

O, Tempore! Cu cata inocenta criminala confunzi cultura, cu civilizatia!
Sa speram ca in anii 2008, spre deosebire de cei de astazi, vom consuma atata cultura cat sa ne punem singuri, ca reactie inversa, in bucla de reglare a sistemului Terra, excesul de civilizatie!







Jianu Liviu-Florian    9/1/2008


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian