Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Romania, Dracula si Europa


De mai multi ani, prin sondaj propriu in randul oamenilor obisnuiti din tarile Uniunii Europene sau chiar din Canada, SUA si Australia, care ne-au calcat tara si cu care am luat contact direct, ori cu cei care am discutat in Grecia, Spania, Portugalia si Austria sau am obtinut relatii telefonice de la rude, prieteni si alte persoane aflate de o perioada mai indelungata sau mai mica de timp in afara Romaniei, la intrebarea:
Cum definiti rapid, printr-un cuvant sau persoana Romania, mi s-a raspuns: Ceausescu, neocumunism, cei mai multi Nadia Comaneci, altii in proportie mai mica Hagi si Gica Popescu, dar marea majoritate au pronuntat numele Dracula.
Studentii din Spania si Portugalia, aveau cunostinte foarte vagi despre Romania, unii nici nu auzisera de tara noastra, altii credeau ca este o componenta a statelor ruse. Concluzia trasa de mine fiind: nestiinta de carte.
Persoanele din categoria intelectuala din Canada, ori din Occident, mai stiau, in afara de Dracula, despre Brancusi, George Enescu si despre Manastirile din nordul Moldovei, in special despre Voronet, pe care o numeau „Capela Sixtina a Orientului”.
Concluzia la care am ajuns a fost aceea ca indiferent de ceea ce realizam, noi romani, nu scapam de emblema mitului Dracula, intiparita cu mare grija de catre nestiutori rai voitori in istoria atat de frumoasa a poporului Roman.
Orice om care gandeste si are ceva cultura generala poate sa-si dea seama ca domnul Tarii Romanesti, Vlad Tepes caruia i s-a atribuit porecla de Dracula nu are nici o legatura cu legendele sumbre occidentale legate de sinistrul personaj Dracula – Vampirul.
Vlad Tepes – Dracula, domn al Tarii Romanesti (1448, 1456, 1462 si 1476) a fost unul din exponentii dorintei si luptei pentru libertate pana la sacrificiul suprem atat de specifica romanilor. A fost personalitatea care s-a incadrat si adaptat perfect epocii respective, folosind orice mijloace pentru a-si atinge telul: independenta neamului romanesc.
A mostenit de la tatal sau „Ordinul dragonului” primint de la imparatul Romano – german Sigismund de Luxemburg pentru merite deosebite in lupta impotriva turcilor, medalion purtat cu mare mandrie de Vlad, de la care i s-a tras si porecla de Dracula, termen ce vine de la romanescul Draculea – fiul lui Dracul.
Porecla de Dracula – Vampirul a derivat si de la faptul ca Vlad ar fii fost un despot insetat de sange, isi tragea dusmanii in teapa si lua masa savurand agonia nefericitilor cazuti prada maniei domnesti. Referitor la acest aspect amintim faptul ca nu Vlad Tepes, cel care-si tragea porecla de la trasul in teapa, a inventat aceasta masura de pedeapsa. Inaintea lui, si Stefan cel Mare, domnul Moldovei folosea acest mod. Ce sa mai vorbim despre arderile pe rug, spanzuratorile, ciopartirile trupului ori crucificarea, care se faceau cu „spectatori”.
La vremuri speciale, domnul Vlad Tepes, a aplicat masuri specifice. Atunci cand negustorii din Brasov au pus taxe pentru negustorii romanii, carora le-au si confiscat ceva marfuri si domnul Muntean a instaurat taxe vamale celor care treceau prin Tara Romaneasca, din ura si pentru a-i crea o faima proasta domnului roman, negustorii din Brasov au lansat descrierile calomnioase asupra sa, chiar in acea perioada dovedindu-se eronate.
In momentul cand Vlad Tepes a stat in calea lui Mahomed al II-lea cuceritorul Bizantului care forta trecerea la nord de Dunare, spre Occident, intregul occident, vazandu-se amenintat, si-a pus mari sperantein lupta domnului Roman care i-a impresionat pe contemporani prin vitejia si tactica folosite obtinand victorii nemaiintalnite la alti principii.
Occidentalii i-au creat legenda. Nu-si puteau explica cum o oaste de 15-20 de mii de luptatori sa infranga cea mai puternica forta armata a Europei.
Papa de la Roma a fost si el impresionat de faptele romanilor care oprisera la Dunare ofensiva pagana impotriva crestinilor, si i-a trimis un ajutor in bani. Din pacate, banii nu au ajuns la Vlad, au ajuns la Matei Corvin, regele Ungariei, roman si el, care i-a cheltuit in interes personal pentru organizarea nuntii. Pentru a-si acoperii nimicnicia,frauda grosolana, Matei Corvin, rege al Ungariei, prin uneltiri si falsuri marsave l-a arestat pe Vlad Tepes in mod las si rusinos, apoi, pentru a-si justifica gestul, a raspandit prin Europa legede despre teroarea fara margini si placerea de a-si ucide si schingiui dusmanii, de a vedea sange cu porniri vampirice.
Astfel, domnul Roman, care-l infransese pe Mahomed al II-lea cuceritorul bizantului care oprise ofensiva otomana spre centrul Europei, a patruns in constiinta europeana cu o imagine deformata intentionat din lasitate, invidie, interese meschine. Pana la urma, occidentalii l-au diabolizat si vampirizat, aceasta creatie monstruoasa fiind opera chiar a exagerarilor lor.
Daca Bram Stoker nu ar fi scris in anul 1897 romanul „Dracula”, cu siguranta Vlad Tepes, domnul Tarii Romanesti, unul din marii comandanti de osti ai vremii sale, ar fi ramas necunoscut celor din afara Romaniei.
Acest roman a fost inspirat din legendele macabre cu vampirii din folclorul irlandez, care combinate cu povestiriile occidentale despre Vlad Tepes Dracula, si cu legenda despre printesa maghiara Elisabeta Bathory au dat nastere la un subiect pur comercial, tocmai pe placul unei piete de cititori fara prea multa cultura, dar doritoare de senzatii cat mai tari. Desi prima mentionare despre Contele Dracula apare in romanul lui Bram Stoker „ Dracula”, nu autorul romanului a inventat acest nume deoarece nu stia nimic despre personajul istoric adevarat. Bram Stoker a gasit numele de Vlad Tepes – Dracula intr-una din cartile pe care le studia („Despre Principatele Valahiei si Moldovei, 1820”) unde exista o mentionare a domnului Dracula si a luptei sale impotriva turcilor. Initial, Stoker voia sa-si denumeasca personajul din roman „Contele Vampyr” dar numele de „Dracula” i s-a parut mai potrivit, mai comercial si astfel personajul istoric a ajuns sa fie tot mai des confundat cu cel literar. Este un lucru cert ca autorul romanului „Dracula” nu l-a avut ca model pe Vlad Tepes.
Contele Dracula, personajul sau principal nu era primul vampir din istoria literaturii - vampirii existau in folclor de sute de ani.
In contextul mitului „Dracula” nu putem ignora faptele REALE ale printesei maghiare Elisabeta Bathory de prin anii 1600 care facea lucruri asemanatoare personajului literar de mai tarziu „Dracula”. Aceasta a transformat Castelul Cetnie din N.V. Ungariei intr-o macelarie omorand fete tinere si facea baie in sangele lor pentru a-si pastra frumusetea si pentru a ramane vesnic tanara.
Dupa unele relatari mai vechi, se pare insa ca romanul „Dracula” aparut in 1897 ar fii fost inspirat in parte din crimele Contesei maghiare tinand cont ca si anul 1774, la Budapesta apare prima relatare tiparita despre sangeroasa Elisabeta Bathory iar in ianuarie 1972 Leidy Roberto scrie „ DRACULA ERA UNA DONNA”.
Romanul „Dracula” scris in 1897 a aparut pana acum numai in S.U.A. in peste 85 de editii, iar piesa de teatru „Dracula” pe aceeasi tema a fost cea mai jucata din istoria teatrului englez, amintind in acest context si filmele contemporane sub genericul „Dracula” care au cele mai multe editii.
Pana in anul 1918, personajul literar Dracula era conte maghiar din Transilvania, care apartinea Austro-Ungariei, dar dupa Marea Unire de la 1 dec 1918, mitul Dracula a trecut la romani, Dracula de acum locuind tot in Transilvania, dar in Romania.
Ungurii nu si-au pus problema gestionarii mitului Dracula pana in 1918, pentru ca nu-i interesa apararea imaginii personajului istoric real, Vlad Tepes, de acum, dupa 1918, ungurii au facut tot posibilul ca toate atrocitatile comise de contele Dracula, chiar si cele ale printesei Elisabeta Bathory sa i se atribuie adevaratului Dracula – Vlad Tepes.
In acest fel, plus alte elemente de folclor, Vlad Tepes, invingatorul lui Mahomed al II-lea si aparatorul centrului Europei de furia otomana a devenit un faimos print vampir din Transilvania sec. al XV-lea, desi in realitate el era domn al Tarii Romanesti.
Exagerarea cruzimii lui Vlad Tepes s-a datorat si unor ecleziasti ce apartineau ordinelor benedictin, capucin, si altele, care asa cum erau invatati sa traiasca in uneltiri, tradari si lasitate au refuzat subordonarea la legile tarii pastrate de viteazul domn. Ei s-au refugiat in tinuturile germane, unde au creat povesti de groaza, prin care, indreptarea relelor din tara erau prezentate numai ca fapte de cruzime.
Un anume calugar caruia nu-i amintesc numele, deoarece nu merita sa fie scris cu aceasta ocazie, se pare ca este autorul manuscrisului gasit in 1462 la Manastirea Saint Galin din Elvetia, cel mai vechi document din campania anti Vlad Tepes – Dracula.
De ce a aparut personajul „Dracula” si de ce a gasit atata rezonanta in randul occidentalilor?
Ungurii si majoritatea occidentalilor provin in mare parte din migratori care au venit la inceput mai mult sau mai putin salbatici si au invadat Europa mileniului I. ei nu-si produceau cele necesare traiului, le luau cu forta prin razboi. Pentru a-si asigura existenta, pentru a perpetua tendinta de jefuitor, caracterul lor de razboinic trebuia alimentat mereu cu violenta, cu sange pentru a fii mentinuti „ in forma”. Indeosebi, copii lor trenuiau sa se obisnuiasca cu ororile, cu groaza care sa nu le inmoaie curajul. Mitul „Dracula” le aminteste mereu cine sunt, cum au venit si de ce au venit.
In concluzie, Dracula, vampirul este o creatie vest europeana care a asociat numele unuia dintre cei mai de vaza conducatori ai romanilor, vlad Tepes – Dracula, care in realitate ca personaj istoric, viteaz, mare strateg si organizator a aparut apropare ireal in ochii celor care traiau in permanent cu frica de turci si li se parea imposibil ca cineva sa se opuna marelui sultan si sa-l infranga pe cuceritorul Constantinapolului.


Prof. Constantin Caslaru





Constantin Caslaru    6/13/2008


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian