Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Romïżœnii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivïżœ 2024
Articole Arhivïżœ 2023
Articole Arhivïżœ 2022
Articole Arhivïżœ 2021
Articole Arhivïżœ 2020
Articole Arhivïżœ 2019
Articole Arhivïżœ 2018
Articole Arhivïżœ 2017
Articole Arhivïżœ 2016
Articole Arhivïżœ 2015
Articole Arhivïżœ 2014
Articole Arhivïżœ 2013
Articole Arhivïżœ 2012
Articole Arhivïżœ 2011
Articole Arhivïżœ 2010
Articole Arhivïżœ 2009
Articole Arhivïżœ 2008
Articole Arhivïżœ 2007
Articole Arhivïżœ 2006
Articole Arhivïżœ 2005
Articole Arhivïżœ 2004
Articole Arhivïżœ 2003
Articole Arhivïżœ 2002


Margaret Atwood - cea mai renumita scriitoare canadiana actuala



Margaret Atwood s-a născut în Mai, anul 1939 în Ottawa. A urmat cursurile colegiului Victoria, apoi ale Universității din Toronto și ale colegiului Radcliffe din Cambridge Massachusetts. A studiat de asemeni pentru 3 ani la Harvard University.

A publicat 13 colecții de poezie, 10 romane, 5 colecții de proză scurtă si două lucrări de critică. Este o scriitoare recunoscută internațional în America, Europa si Australia.
Opera ei a fost tradusă în 13 limbi străine.

A primit numeroase premii printre care Governor’s General Award (pentru “The circle game” și “The handmaid’s tale”),a devenit Companion al Ordinului Canadei (1981), a primit Giller Prize (pentru “Alias Grace”), Medalia de Onoare a National Arts Club, New York (1977), Booker Prize (pentru “The blind assasin”). A primit diplome de onoare de la peste 10 universități printre care și Oxford University.



Ca și Northrop Frye, unul dintre profesorii ei, preocuparea ei centrală este rolul mitologiei personale și culturale în viața individuală. In “The circle game”(1961) ea vede omul modern ca fiiind pradă invaziilor de frică și paranoia din gîndul subliminal, om care este totuși supus unei ordini a civilizației continuu contrazisă de un barbarism al secolului 20. Mintea rațională trebuie înteleasă împreuna cu partea neagră a sufletului care a fost reprimată de ideile civilizate de ordine.



În poezia sa scriitoarea folosește un stil fără emoții care șochează pe cei care sînt obișnuiți cu poezia conventională.

Poeziile sînt frecvent scrise din punctul de vedere al unor indivizi alienați (chiar in pragul nebuniei). Ele exprimă neîncredere în lumea de zi cu zi considerînd-o o lume plină de decepții și foarte superficială. Atwood consideră că numai o “călătorie în interior” poate să ne ajute la redescoperirea dimensiunii noastre mitice si primitive.

Atwood scrie și despre pericolele mentalitații coloniale și a consecinței lipsei identității canadiene în lucrarea “Survival: A Thematic Guide to Canadian Literature”(1972).



Poemul “Two headed poems”(1978) este o elegie pentru o națiune divizată între două culturi. Conducatorul națiunii canadiene vorbește doua limbi și dezbate: “is not a debate/but a duet/with two deaf singers’.

Atwood este o moralistă asemanatoare d-nei Zoe Dumitrescu Busulenga fostă conducătoare la Institutul de critică literar㠓George Calinescu” din Bucuresti avînd aceeași statură de femeie puternică gen Margaret Thacher. Dacă aveți ocazia să ajungeți la Reference Library din Toronto acolo se găsesc filme despre crezul artistic al d-nei Atwood, filmate în cadrul poetic al parcurilor naturale din provincia Ontario.



În “Interlunar”(1948) ‘Snake poems’ sînt influențe ale liricismului lui D.H. Lawrence din poemul’The snake’.





Northrop Frye avea teoria “garnizoanei” în sensul că canadienii sînt alienați din cauza naturii înconjuratoare dar și din cauză că se consideră victime dat fiind relația Canadei în raport cu Imperiul britanic și mai apoi cu America. Atwood încearcă să se opună acestei teorii prin propria ei operă.



“THE JOURNALS OF SUSANNA MOODIE”(1970, 1998) este povestea unei coloniste canadiene care pastrează în minte convențiile unei lumi victoriene, pe care încearcă să le apere. Ea este însă contrazisă de natura străină din noul sau mediu. Ea are o mentalitate de garnizoană caracterizată de Frye ca și de Atwood ca sensibilitate candiană.



În romanele sale personajul principal este femeia.

În “The edible woman”, Marian încearcă să tragă alarma legat de o societate sexista de aceea ea gătește o prajitură în formă de femeie pe care o oferă bărbatului în locul ei.

În “Surfacing” naratoarea caută în sălbaticia nordului Quebec pentru a-l găsii pe tatăl sau care este botanist și care a dispărut. Aici este tratată mentalitatea vestică privind natura. Ea este văzuta ca o materie primă pentru mitul progresului tehnologic. Ea iși arată eroina ca pregătindu-se de un ritual shamanistic pentru a recupera o participare mistica și primitivă în natură prin care eroina se recreeaza pe sine însuși.



Atwood intră în viitor cu “THE HANDMAID’S TALE”(1985). Ea vede societatea americană ca o dictatură fundamentalistă în care femeile ca servitoare vor trebui să producă copii pentru o elită a guvernului. Infertilitatea vestului datorată poluarii chimice va fii folosită de fundamentaliști de dreapta pentru a-și impune regulile represive teocratice.



“Alias Grace” este un roman istoric bazat pe o crimă întîmplată în Canada în 1843. Eroina principală Grace Marks are de petrecut 16 ani într-un penitenciar din Kingston pentru complicitatea ei într-o crimă în care este omorît șeful ei Thomas Kinnear, împreuna cu servitoarea/amanta lui. James McDermott complicele lui Grace, servitor și el, deja fusese spînzurat pentru crima comisa.



Grace susține ca nu își amintește de crimă. Dr. Simon Jordan, reformator și spiritualist a fost adus în Canada ca să stabilească dacă Grace este vinovată sau nu. El face parte dintre pionierii noii știinte a bolilor mintale. Romanul devine o meditație despre natura identității, memorie și inconștient în cadrul explorării relațiilor femeie-bărbat.



Romanul “The blind assassin” a fost publicat concomitent în 5 țări. El este titlul unui roman publicat postum de Laura Chase. Romanul este narat de sora ei Iris care are acum 80 de ani. Iși aminteste copilaria într-un orașel din Peninsula Niagara din sudul Ontario. Cînd mama lor moare copilele sînt crescute de o servitoare credincioasă familiei. Mai tîrziu fetele cunosc un tînăr cu vederi de stînga care este suspectat de comunism. Iris este forțată să se căsătorească la 18 ani cu un om mult mai în vîrstă, cu vederi de dreapta, un industriaș din Toronto. Aceasta dat fiind că tatal ei își vede afacerea ruinata de depresiunea din 1933 și fetele sînt amenințate cu mizeria. Romanul este lung și are intrețesute cîteva povești în el. Atwood își arată talentul de scriitoare.



Bibliografie:

The Concise Oxford Companion to Canadian Literature editata de William





Dana Mateescu    5/28/2008


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian