Din volumul de poezii : Meditati admise
Acest volum a fost tipărit cu sprijinul financiar al fiicei mele Amelia Elena Leonte,
studentă în orasul Hartford, statul Connecticut SUA.
Nu uita niciodată drumul către casă.
Anonim
LOCURI NATALE…
Prin umbra răchitilor vechi,
În farmecul acesta feeric,
Mă cheamă dorul hai-hui,
Să umblu bezmetic.
Dacă de pe deal privesc,
Câteva căsute răsfirate,
Se lasă-n amurg întuneric,
Si parcă fantome sunt toate.
Dar ce mă face a plânge?
Când amintirile se scurg,
Inima-n piept mi se frânge,
Si-mi apare al vietii tumult.
De ce? Mă întreb pe mine,
Oare nu stii că mă cheamă,
Aceste dealuri bătrâne,
Ce nimănui nu dau seamă.
Si CIOFUL pârâu mocirlos,
Ce unduieste printre răchiti.
Ah! Peisajul acesta frumos,
Vă rog să nu mi-l răpiti!
Degeaba îl păstrez în amintire,
Acum privind bătrânul ARIES,
Din inima plină de iubire,
Copilărie nu dispari în veci.
PENTRU UITATII MEI COLEGI…
Unde sunteti voi dragi colegi,
Din anii când eram la scoală?
Si asteptam cu inimile reci,
Pe doamna PROFESOARĂ.
Voi poate nu vă amintiti,
Când de o palmă doar eram,
Iar ÎNVĂTĂTOAREA zicea, cititi:
Prima literă din ABECEDAR.
Acuma poate ati uitat,
Atunci erati de-o schioapă,
Si vă chemam să vă scăldati,
La CIOFU-n vechea troacă.
Acum sunteti la LICEU,
În scoli profesionale,
Si cunoasteti că e greu,
Ca la prispa casei tale.
Voi ati uitat c-am fost colegi,
Dar n-ati uitat cred scoala,
Priviti-mă cu ochii reci,
Cum ne privea si PROFESOARA.
DRAGOSTE PROFUNDĂ…
Caut adâncimea,
Ca pe o hrană necesară,
Iubesc adâncimea,
Ca pe o fată sprintară.
În adâncime mi-am plasat,
Toate visurile mele,
Precum astronomul,
Îsi are visul la stele.
De ce? Mi-am pus întrebarea
Frumusetea rocilor,
Ale acestor minuni
Obisnuite ale pământului,
Mă fac mereu si intens,
Să îmi placă mai mult?
Fiindcă prin fortă,
Învingi tăria,
Blocului de stâncă imens.
Dar nu numai atât,
Ci alte si alte probleme,
Mereu îti ridică,
De fiecare dată,
În fiecare zi , tăria din stâncă.
Eu, tu, în general minerii,
Nu au teamă de piatră,
De tot ce-I colosal. ASA ESTE.
NU-I FENOMENAL?
AMINTIRI ANTICE
Sintetizând gândirile celebre,
Din toate timpurile ce-au trecut,
Cu traditii în descrieri celebre,
Când totul era la început.
Te miscă teama pentru zei,
A cântăretului elen HOMER,
La SOFOCLE destinul unei femei,
E naivitate, dar eu o prefer.
La toti anticii eu am găsit,
În orice vers sau frază, originalitate,
Oare ce facultate au absolvit,
Atunci departe în antichitate?
Nu exista OXFORDUL, nici SORBONA,
Nici diplome bune de înrămat,
Atunci de unde a scos pe ANTIGONA,
SOFOCLE? Unde oare a-nvătat?
Ce studii literare stau la baza,
Acelei POETICA a lui ARISTOTEL?
Si unde a-i putea identifica,
Laboratorul lui ARHIMEDE si DEMOSTEN?
N.O.
Mihai LEONTE, născut la 19 – Ianuarie –1941 în satul PETIA comuna BUNESTI judetul SUCEAVA din părintii: mama ELENA (JĂNITA) născută CONDURACHE si tatăl Vasile LEONTE.
Primele 4 clase elementare le-a urmat în satul natal, clasele 5 si 6 în centrul de comună BUNESTI, iar clasa a 7-a o absolvă la cursurile fără frecventă în 1961 la ZLATNA.
Între 1957 si 1961 urmează cursurile Scolii Profesionale de Mineri Zlatna.
După absolvire, lucrează ca miner la minele de aur HANES, ALMASUL MARE, STĂNIJA si IZVORUL AMPOIULUI (fost VALEA DOSULUI) mina de mercur, până în 1962.
Din 1962 până în Ianuarie 1966 lucrează ca miner la minele de aur si plumb din BAIA de ARIES.
Între 1963 si 1965 frecventează Cenaclul Literar PAVEL DAN din TURDA, unde debutează în ziarul local “TURDA NOUĂ” în 4 Iunie 1963 cu poezia “Artist în minerit” cuprinsă în volumul “ALB NEGRU”.
S-a ocupat de filatelie, numismatică si a jucat sah prin corespondentă la mai multe turnee interne.
Este membru al Asociatiei Amatorilor de Stiintă si Cultură din BUCURESTI, unde este presedinte profesorul CLAUDIU VODĂ, autor a numeroase si interesante lucrări stiintifice pentru tineret.
|
Mihai Leonte 4/19/2008 |
Contact: |
|
|
