Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Imparatii iluminati de la Viena

I.În prima etapă a Luminilor în Banat s-a avut în vedere lărgirea păturii
stiutorilor de carte în limba română. „Statutul particular al Banatului a asigurat un succes deosebit programului scolar al reformismului, incomparabil mai amplu decât în alte provincii românesti, neîntâmpinând oprelisti oficiale...În 1763 Cancelaria aulică solicita administratiei si celor doi episcopi bănăteni să procedeze la organizarea de scoli noi în comunele Banatului. Administratia (sic!) respinge propunerea,, recomandând, în schimb, orientarea populatiei spre agricultura intensivă, întrucât scoala bisericească era suficientă. Un răspuns asemănător dădea si episcopul Vârsetului...” Chiar în cadrul „privilegiilor ilire” acordate populatiei ortodoxe, sârbii minoritari se doreau deasupra românilor. Dialogul autoritătilor centrale cu forurile locale au condus la concluzia împărătesei: „...scolile tineretului laic, însă, făcând parte a politicii, ca si scolile catolice, trebuie să fie subordonate forului politic, iar clerului i se va permite o influentă numai în măsura necesară ca tineretul să fie instruit si la religie”. Coregentul Iosif II, vizitând provincia, constată un analfabetism cras, inclusiv în rândul cnezilor si clerului. În 1769 se numeste un director scolar ortodox si se propune editarea manualelor în română si sârbă. Împărăteasa aprobă aplicarea reformei doar pentru Banat. Fără a fi eliberat total de controlul bisericii, învătământul poporal devenea componentă a politicii de stat. Se încearcă introducerea literelor latine, dar episcopul de Vârset se opune. De la Viena: „pruncilor celor românesti de vor pofti a învăta vreo câtiva ani cărtile fără de bani li se vor da”. Se instituie pedepsirea părintilor care opresc copiii să vină la scoală. Alfabetizarea devine intensivă. Până în 1802 numărul scolilor sârbesti a crescut de 1,7 ori, iar al celor românesti de 14,2 ori. Comparativ cu scolile germane, ritmul dezvoltării scolilor românesti este foarte mare : o scoală în fiecare localitate! Apare si alfabetul latin.
II. În 1829, când în confiniu s-a introdus învătământul obligatoriu, s-a realizat o scolarizare de 100%. Situatia este exceptională în comparatie cu celelalte provincii românesti, cu alte teritorii din monarhie sau din Europa. În regiunea Vienei prezenta era aproximativ aceeasi ca în Banat. „...în Anglia si Tara Galilor, în preajma anului 1800 cuprinsese circa 67%, în Scotia 78%, în Franta 50%, cu mari decalaje de la o regiune la alta (24%, 12%) , „ iar în Provence nivelul era foarte scăzut. Pe ansamblul Frantei alfabetizarea ajunsese la finele secolului XVIII la 47%(pop.masc.) si 27%(pop.fem.). În Banat avântul economic, industrial, este paralel cu scolarizarea, întinsă „la un nivel comparabil cu nivelul mediu din tările Europei occidentale sau din Prusia”.
III. Următoarea etapă pe traseul formatiei intelectuale a fost Universitatea din Pesta, unde majoritatea studentilor români erau bănăteni. Sustinători erau membrii coloniei macedo-române, recompensati, desigur, de stat, pentru mecenat. Tipografia din Buda a avut si aici un rol important. Este momentul în care apare Emanuil Gojdu
(Gozsdu Elek), fost prefect de Lugoj, jurist de renume în capitala ungară. Testamentul său prevede ca tinerii ortodocsi din Imperiu să beneficieze de burse din averea sa. Un fel de premiu Nobel. (Traian Vuia a beneficiat de o asemenea bursă, dedicată exclusiv celor ce posedau limba maghiară si erau de acord să studieze la Budapesta)... E vorba de tineri români ardeleni si bănăteni, slovaci, unguri, bosniaci etc. Actul era aplicabil în contextul imperiului. După Primul Război cercuri nationaliste din tara noastră au sustinut că averea defunctului macedonean, extinsă în sectorul VII al Budapestei ar trebui să-i revină României, ca un fel de recompensă a efortului de război. (De ce n-am fi împărtit-o cu tinerii atentatori de la Sarajevo?...). Totalmente neatenti la amănuntul cum că, juridic vorbind, acest document testamentar ar fi fost valabil doar în contextul păstrării fostului imperiu si că totul a fost spulberat de două războaie. Argumentul păstrat până azi este acela că tinerii „ardeleni” ar trebui să se scolească azi pe banii lui Gojdu. Dar cine mai poate dovedi că este tocmai ardelean?
Si unde sunt ortodocsii celorlalte neamuri? Oricum, în contextul actual, al existentei Uniunii Europene, juristii ar putea găsi o solutie: prin suprapunerea fostului imperiu cu cel...actual, am fi sub aceeasi umbrelă. Cu conditia să respectăm textul testamentului, în care sunt suprinsi si ortodocsi din alte natii, nu doar „ai nostri”. Ar fi o altă etapă a Iluminismului theresiano-iosefin. Căci analfabetismul bate iarăsi la usă.
(Citatele si documentatia sunt parte din cartea lui Nicolae Bocsan, „Iluminismul românesc”, apărută în 1986, cu titlu si continut cenzurate; initial era „Iluminismul bănătean”.)

¤ Material în exclusivitate pentru Observatorul ¤
LUCIAN BURERIU / Timisoara






Lucian Bureriu    3/24/2008


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian