Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Note de calatorie : Civilizatia Incasă

14.05.2007
M-am trezit la patru si-un sfert, pusesem ceasul să sune la 4:30 dimineata. Abia terminasem bagajul aseară, mă culcasem la 11 noaptea.
*
Lilia doarme-n masină. E negură afară. Eu conduc somnoros, căscând si întinzându-mă la volan … spre aeroportul din Albuquerque.
Am bătut drumul Gallup - Albuquerque de m-am săturat, precum în tară: Bălcesti - Craiova.
*
Lăsat masina tot la Airport Parking, locul 31E, cu 3.70$ + taxe = 4$ pe zi.
*
965.95$ de persoană biletul de avion până-n Lima.
Dar întreruperile, în Dallas si Miami pentru schimbat avioanele, de 40 respectiv 50 minute, ne dau dureri de cap la prinderea conectiilor.
Mutat de la un terminal la altul, de la o poartă la alta.
*
În Dallas un pocinog: avionul are defectiune mecanică, e reparat … dar tot nu merge! După 1˝ h pe pistă, ne anuntă căpitanul să ne mutăm…
- Vamos a un otro avión [ne îmbarcăm în alt avion].
Orice schimbare trebuie s-o privesti pozitiv, chiar dacă e negativă: Puterea gândirii pozitive, sau Legea Atractiei (adică: gândind la lucruri bune, ti se va întâmpla bine; dacă te gândesti la rău, vei atrage răul asupra ta). Energia pozitivă, sau energia negativă influentează psihologic … undele energetice actionează.
Atitudinea contează.
De exemplu, Caesar (101-44 î.C.), Împăratul Roman, când a pus piciorul în Africa, venit s-o cucerescă, a alunecat si-a căzut … Însotitorii lui au interpretat pătania ca pe-un semn prevestitor îngrijorător.
Dar Caesar a stiut să transforme incidental nedorit în victorie psihică, afirmând: „Ooo, pământ al Africii, esti al meu!” Si-ntr-adevăr a reusit să ocupe nordul Africii, în special Egiptul ? unde domnea Regina Cleopatra (69-30 î.C.).
Asa că, în locul zborului AA 917 la ora 17:30, vom zbura cu A(merican) A(irlines) 2111 la 23:55 din Miami spre Lima.
Ce câstigăm la această pierdere de sase ore? Ajungem pe la 5 dimineata în Lima, în loc de 10 seara, deci economisim o noapte la hotel.
*
Când mă plictisesc de citit, completez careuri de rebus sau rezolv sudoku, un joc cu numere, format dintr-un pătrat de 9×9, iar pe fiecare linie si coloană se pun cifrele 1,2,…,9 scrise o singură dată; pătratul e subdivizat în nouă pătrătele de dimensiuni 3×3 care, de asemenea, trebuie să îndeplinească aceeasi conditie: fiecare să contină toate cifrele de la 1 la 9 scrise o singură dată. Sudoku se poate generaliza la pătrate de dimensiune n2×n2, unde n≥2, folosind n2 simboluri diferite (cifre, litere, semne matematice, etc.), scrise o singură dată pe fiecare linie si pe fiecare coloană; iar pătratul cel mare se împarte în n2 pătrătele de dimensiuni n×n si fiecare să contină toate cele n2 simboluri scrise o singură dată. O solutie elementară a unui asemenea sudoku generalizat, cu simbolurile din multimea S = {s1, s2, ..., sn, sn+1, ..., s2n, ..., sn^2} (presupunând că aceasta asezare a lor reprezintă relatia de ordine totală pe multimea simbolurilor S), este:
- pe linia 1: toate simbolurile în ordine crescătoare s1, s2, ..., sn, sn+1, ..., s2n, ..., sn^2;
pe liniile următoare se fac permutări circulare, considerând grupuri de n simboluri, ale primei linii în felul următor:
- pe linia 2: sn+1, sn+2, ..., s2n; s2n+1, ..., s3n; ..., sn^2; s1, s2, ..., sn;
- pe linia 3: s2n+1, ..., s3n; ..., sn^2; s1, s2, ..., sn; sn+1, sn+2, ..., s2n;
...................................................................................................................
- pe linia n: sn^2-n+1, ..., sn^2; s1, ..., sn, sn+1; sn+2, ..., s2n; ..., s3n; ..., sn^2-n;

acum încep noi permutări ale liniei n+1, considerând din nou grupuri de n simboluri:
- pe linia n+1: s2, ..., sn, sn+1; sn+2, ..., s2n, s2n+1; sn^2-n+2, ..., sn^2, s1;
- pe linia n+2: sn+2, ..., s2n, s2n+1; sn^2-n+2, ..., sn^2, s1; s2, ..., sn, sn+1;
...........................................................................................................
- pe linia 2n: sn^2-n+2 ..., sn^2, s1; s2, ..., sn, sn+1; sn+2, ..., s2n, s2n+1;

- pe linia 2n+1: s3, ..., sn+2; sn+3, ..., s2n+2; sn^2+3, ..., sn^2, s1, s2;
............................................................................................................
S.a.m.d.
Înlocuind multimea S prin orice permutare a simbolurilor ei, s-o notam S`, si aplicând acelasi procedeu ca mai sus, obtinem o nouă solutie.
Sudoku clasic se obtine pentru n=3. Iată un exemplu de aplicare a algoritmului anterior în cazul clasic:

1 2 3 4 5 6 7 8 9
4 5 6 7 8 9 1 2 3
7 8 9 1 2 3 4 5 6
2 3 4 5 6 7 8 9 1
5 6 7 8 9 1 2 3 4
8 9 1 2 3 4 5 6 7
3 4 5 6 7 8 9 1 2
6 7 8 9 1 2 3 4 5
9 1 2 3 4 5 6 7 8

*
„Hai să-ti arăt“ Miami „noaptea”, „Cât e de frumos!”
‘Din înaltul cerului’ se văd brâuri de lumini strălucitoare în multe culori.
Lacuri artificiale.
Neted orasul.
La uragane sau furtuni sunt evacuati doar locuitorii de lângă tărm. Cei din Miami Beach, în special, fiindcă sunt înconjurati de apă.
Anglofonii citesc Ma-ia-mi, dar hispanicii asa cum se scrie: Mi-a-mi.
*
Fosile marine încrustate pe podeaua cimentuită din aeroport, iar peretii laterali ornati cu pesti confectionati din plastic si asezati în forme geometrice simetrice.
*
Se-anuntă ceasul din sfert în sfert de oră la megafonul aeroportului – asa era în Evul Mediu, si asteptăm avionul de Lima, care pleacă la miezul noptii.
*
Ȋntr-o iarnă, cȃnd ne-ntorceam din Romȃnia, a-ntȃrziat avionul din cauza furtunii, si-am pierdut legătura ȋn Los Angeles, ȋnnoptȃnd la hotel. Delta, compania aeriană, n-a vrut să ne ramburseze cazarea:
- Nu e vina noastră, a dat din umeri functionara, ci a vremii.
- Păi, si cine-mi plăteste mie camera, Dumnezeul, că el dirijează vremea?!
*
15.05.2007
Parcă am ochii plini cu nisip (de nedormit), si păsesc rigit, pe picioare ca de lemn.
*
Aterizăm ȋn Lima.
*
Cambio de moneda extranjera (= schimbare de bani străini):
1$ = 3,115 soles.
De la Agencia de viaje {se citeste [Ahensia de viahe] = Agentia de voiaj} cumpărăm imediat bilete spre orasul Cuzco, 84$.
*
Mă lupt cu spaniola, memorȃnd cuvinte ȋntȃlnite pe drum:
Levanter = a ridica;
Empuje = a ȋmpinge [mie-mi vine să zic: a... ȋmpunge!];
Cama = pat;
uno cuarto con una cama para dos personas
[= o cameră cu un pat pentru două persoane].
*
Ȋncerc, de curiozitate, ȋn avion, inka-cola, o răcoritoare numită „coca-cola peruviană”.
*
Ȋmi plac meciurile latino-americane. Faze de gol, 11 metri, la TV-ul companiei aeriene LANPERU. Am intrat ȋn Imperiul Fotbalului - (ȋn Statele Unite nu e la modă acest sport, doar baseball-ul – precum oina romȃnească – si fotbalul lor - care-i un fel de rugby).
*
Lanturi de munti stȃncosi (Anzii), presărati cu vulcani activi, despăduriti - aeroplanul trecȃnd aproape de creste. Acestia se ȋntind pe 8.000 km lungime, ȋn partea vestică a continentului, din Venezuela pȃnă ȋn Tara de Foc, cu vȃrful cel mai ȋnalt din America de Sud: Aconcagua, de 6.958 m, aflat ȋn Argentina.
*
Aterizăm la Cusco [se grafiază si „Cuzco”], oras de munte, fostă capitală a Imperiului Incas.
Acoperisurile cafenii ale caselor.
Ȋn aeroport melodii băstinase la caval, muzicanti ȋmbrăcati ȋn costume populare, rosii. Asteptau sosirea turistilor, la fiecare avion, ȋntr-o atmosferă de sărbătoare.



O stradă din Cusco

Cusco a fost întemeiat de Manco Capac [mă gândeam: Capac, ce nume, ca-n româneste] în jurul anului 1250 d.C.
Următorii conducători incasi: Sinchi Roca, Lloque Yupanqui, Mayta Capac, Capac Yupanchi, Inca Roca, Yawar Huaca, Wiracocha, Pachacutec Inca Yupanchi (1438-1471), Tupac Yupanchi (1471-1493), Huayna Capac (1493-1523), Huascar (1523-1532), Atahualpa (1532-1533). La primii nu se cunosc anii de domnie, nu s-au găsit documente.
Perioada de formare a culturii incase durează din 1250 până în 1438, când începe expansiunea, curmată de invazia spaniolă în 1532.
Dar triburi quechua au existat din jurul anului 1000 î.C. în regatul numit Marcavalle. Abia către anul 1100 d.C., odată cu culturilor Killki si Lucre, se initiază civilizatia incasă.
Tahuantinsuyo [în quechua] se traduce prin ‘Tarâmul celor patru cartiere’, simbolizând unitatea culturilor andine realizată de către incasi.
*
Cu taxiul (10s ≈ 3,21$, de două ori mai scump ne-a luat ghida -fiindcă nu stiam preturile) la Hotel El Sol [= Soarele].
Avenida Sol.
Universidad Andina de Cusco.
Palacio de Justicio.
Palacio Municipal cu galerii de pictură.
[Nu-i nevoie de tradus, sună ca-n romȃnă!]
Viva El Perú Glorioso [= Trăiască Peru, gloriosul] scris mare pe munte.
Colegio Nacional de Ciencias [= Colegiul National de Stiinte] (1825-1960) lăngă hotelul nostru.



Curtea interioară a Hotelului El Sol (Cusco)

Am pornit-o pe străzi la-ntămplare...



Catedrala din Cusco

Mănȃnc ceva galben, iute (causa rellena) si beau un suc cald, negru (chicha morada), apoi un fruct dulce, copt, cu gust de cartof sau morcov prăjit (oca).
*
Există si pe-aici restaurante chinezesti (am văzut si-n Rusia prin 2005).
*
Ȋn cele 20 de tări hispanice [Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Costa Rica, Cuba, R. Dominicană, Equador, Guatemala, Honduras, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Porto Rico (din 1898 sub control american), Salvador, Spania, Uruguay, Venezuela] se folosesc accente diferite ale limbii spaniole, ȋncȃt vorbitorii ȋsi dau seama din ce tară e fiecare. De exemplu, argentinienii, care-s jumătate de origine italiană, pronuntă cuvintele mai preluuung.
Mă gândesc că limba latină a dispărut (e limbă moartă), desi romanii, mai ales prin Imperiul Roman, au dăinuit peste 2.000 de ani (de la 753 î. C., fondarea Romei, până în 1453 d. C., căderea bizantinilor sub turci; Imperiul Roman de Apus fusese distrus în anul 476 d. C. de regele barbar Odoacre), în vreme ce spaniola, prin largile colonii americane, a devenit o limbă de circulatie întinsă.
Greaca veche, persana, latina, sanscrita, turca, franceza, engleza au dominat în diverse perioade. Care va fi următoarea?
Pe viitor o să conteze ce natie va reusi să colonizeze alte planete, impunându-si astfel limba ei, care va căpăta preponderentă în sistemul solar, iar mai târziu galactic, apoi limbă primordială în univers...
*
- Ai păr mai mare pe obraz, decȃt pe cap! rȃde Lilia.
(M-am ras ȋn cap ȋnainte de plecare.)
*
Prin magazine lucruri de iarnă: pulovăre, mȃnusi, căciulite.
Iglesia de la Merced (iglesia ȋnseamnă biserică); am intrat înăuntru.
Si prin Brazilia, ȋn 1993, am văzut acelasi stil de biserici si catedrale catolice.
Pinacoteca (tablouri pe teme religioase).
Expozitia de caricatură Rodolfo Manga Allosilla.
*
3.500 m altitudinea orasului Cusco, fostă capitală a Imperiului Incas.
*
Qorikancha era locul sacru al incasilor. S-a estimat la circa 9.000.000 numărul incasilor când au sosit conquistadorii [= cuceritorii], în anul 1532, sub comanda lui Francisco Pizarro (1475-1541). Inca (seful statului) avea autoritate absolută, si era considerat Fiul Soarelui; el se sprijinea pe nobilime si preoti. Apogeul imperiului este atins în sec. 15. Incasii sunt apoi decimati de virusii / bolile europenilor.
*
Pizarro, ajutat de fratii săi, Gonzalo (1502-1548) si Hermando (1478 ? - 1578), au venit doar cu câteva sute de soldati si aventurieri hispaniarzi, reusind supunerea a milioane de indieni: datorită armelor superioare, cailor ce le asigurau mobilitate, plus ... virusii (!)
Ultimul împărat incas, Atahualpa (c. 1500 - 1533), este decapitat în 1533.
*
În august 1536 se desfăsoară o puternică rebeliune incasă, condusă de generalul Kiso Yupanki, împotriva Limei, orasul abia fondat de hispanici.
*
Multi conquistadori erau iliterati (nu stiau să scrie), iar cronicele rămase, deci documentele oficiale, au fost întocmite de scribi - care ar mai fi „rotunjit” informatiile, ori au omis unele detalii.
*
Si în istoria românilor, de pildă, când se vorbeste de primii voievozi români - Gelu, Glad, si Menumorud - pe care i-au găsit ungurii în sec. 11 când au pus stăpânire pe Transilvania, probabil cronicarul maghiar n-a înteles bine, si era „Vlad” nu „Glad”.
*
Conform săpăturilor arheologice, descoperind oseminte umane din acea perioadă, se consideră că spaniolii i-au învins pe incasi cu ajutorul altor triburi indigene, care se răzbunau pe cruzimea cu care fuseseră asupriti de către incasi.
Lui Pizarro, trecut de 50 de ani, i se oferise o concubină indiană tânără, iar - când incasii au atacat – aceasta a trimis mesageri la tribul ei, care a sărit în ajutorul spaniolilor, asa au învins – consideră arheologii. Celebra strategie divide et impera (învrăjbeste-i pe adversari între ei, pentru a-i putea stăpâni) de pe vremea romanilor.
Cronica spaniolă spune că un flanc al conquistadorilor ar fi reusit să-l izoleze si ucidă pe conducătorul incas, lasând astfel turma fără păstor. Prinsi de panică, incasii s-au retras în dezordine... [Cronica nu mentionează nimic despre ajutorul celorlalte triburi indigene.]
*
Pizarro îl spânzură, în urma unor altercatii, pe Diego Almagro (1475-1538), alt conquistador, dar moare datorită unei răni la gât provocată de partizanii acestuia în 1541.
*
La restaurantul Amaru Cafe Pizzeria Pub iau o bere Cusqueńa (fabricată în Cusco).
Pescado con ajo [= peste cu usturoi].
*
Trag vânzătorii de noi să cumpărăm...
M-a apucat o amigdalită, de care nu mai avusesem din clasa a opta, cand le operasem... Mă durea-n gât, că m-am dus imediat la farmacie si-am luat antibiotice, altfel îmi stricam tot concediul.
630$ cheltuiti în prima zi (din 1.500$ cât posedam)... si mai rămăsese o săptămână jumătate de vacantă.
*
22 cărti de-ale mele, câte una-două din titluri diferite, în engleză, expediate pe la biblioteci peruviene: în Lima, Cajamarca, Huáraz, Lambayeque, Huánuco, Piura, Tacna, Puno, Pucallpa, Pasco, Tarogoto, Trujillo, Cuzco, Chimbote, Callao, Arequipa, Ayacucho.
Dar scump, 3-4$ de plic, în S.U.A. ar fi fost de două ori mai ieftin.
*
Cumpărat CD-uri cu muzică:
„Nuestro Perú”(Perul nostru),
„Zampońas De Oro” [Zampońa (instrument de suflat) de aur],
„Cea mai frumoasă muzică instrumentală din Anzi” (în spaniolă; dintre care El Condor Pasa = Trecea condorul, Danza Inca = Dans Incas, Amor Indio = Dragoste indiană), si „Inkańan”.
*
Nu mai trimit vederi mamei, prietenilor în tară că mi le opreste posta românească (de prea multă „democratie” probabil!).
Anul trecut am expediat din Italia si n-a ajuns nici una!
Probabil că eu sunt pe lista neagră a stăpânitorilor României din cauza declaratiilor mele politice – nu-mi pot tine limba după dinti … si supăr pe acei care pretind că ei detin monopol asupra adevărului absolut al lumii…
*
Am obosit, m-am plictisit scriind cărti de călătorii, jurnale intime. Am publicat vreo zece până acum. Manuscrisul cu Indonezia zace la editură în Rm. Vâlcea de-un an de zile.
*
Ecuadorul a introdus dolarul, ca monedă de schimbat national, si-au crescut preturile precum o rachetă lansată în cer.
*
- „Misto” să te plimbi, asaaa… îndrug eu în argou.
- „Misto” să ai bani, completează Lilia.
*
Populatia foarte metisată, putinii europeni amestecati cu triburile indiene. Spaniarzii, când au venit, numai bărbati, s-au dat la femei băstinase…
Micuti, negriciosi, dar amabili.
*
Biserici mari, frumoase.
Case mici, netencuite, de lut. Ăstia-s mai catolici decât Papa! Atâta sacrificiu pentru religie, pentru niste legende; iar oamenii de rând trăiesc înghesuiti ca vai de ei.
*
Lilia si-a luat în excursie haine vechi, le foloseste, apoi aruncă si cumpără altele noi din Perú (decât să le doneze degeaba la Goodwill în Gallup).
*

16.05.2007
Cu trenul, în zigzag, spre Machiu Picchiu (130 km de Cusco): merge când înainte, când înapoi – nu poate face altfel curbele pe acest traseu deosebit de accidentat.
Nu se permite trecerea dintr-un vagon într-altul
(Por su seguridad no esta permitido pasar de un coche a otro).
*
Case de lut până spre crestele muntilor.
Stâlpi cu linii de-naltă tensiune.
Creste chiar pe povârnisurile verticale ale stâncilor.
Pe bancheta din fata noastră doi canadieni ne arată monede canadiene de 5 si 10 centi si-s revoltati că încă este efigia Reginei Angliei pe ele! Cică la fel e si-n Australia. Canada si Australia încă sunt colonii? [1 $SUA = 1.14 $CAN]
Serviciul cu elicopterul este interzis spre Machiu Picchiu pentru a nu distruge ruinele din cauza vibratiilor.
*
La un stop Lilia cumpără pe geamul vagonului porumb fiert [2 s ≈ 0.64 $], cu niste boabe mari, de 3-4 ori fată de cele românesti, nici nu l-am putut termina.
*
Vârfurile masive ale rocilor intră în nori.
Cele mai înalte lanturi muntoase de pe glob sunt: Himalaya (8.848 m la Everest), Anzii, si Muntii Stâncosi (Rocky) din SUA-Canada.
*
Un avocat peruan, din tren, îmi spune că în Lima locuieste un român, Valentin Popescu, preot misionar venit din Argentina, care vorbeste spaniolă cu accent argentinian.
*
Ghidul cu un steag galben în mână. Vorbeste spaniolă si engleză.
*
żDonde es el bańo publico? [Unde este veceul public?]
Spaniolii pun semnul întrebării, dar analog si pentru semnul exclamării, atât la început - însă întors pe dos, cât si la sfârsit.
*
Prăpăstii înfiorătoare.
Înăltimi ametitoare.
Trepte săpate în piatră.
*
Un grup de japonezi.
Incasii credeau într-un spirit al muntelui.
Câteva autobuze ne cară până la ruinele din Machiu Pichiu, aflat la 2.670 m altitudine, considerat loc misterios, sacru.
Construit din piatră.
De jur împrejur se-ntinde jungla, cu pădurea tropicală. 5.000 de specii de plante trăiesc aici, plus serpi veninosi.
Nu s-a păstrat nici un document despre acest loc, nici numele incas al său nu se stie - Machu Picchiu este denumirea muntelui. UNESCO îl recunoaste ca zestre culturală a umanitătii.
Ghidul ne explică repede. Cu carnetelul si pixul în mână eu notez, notez continuu – si omul, văzându-mă, zâmbeste la mine.



Autorul la Machiu Picchiu

Exploratorul american Hiram Bingham a anuntat public în anul 1911 descoperirea ruinelor la canionul format de râul Urubamba, de fapt le-a aflat de la un tăran. Ruinele erau acoperite de junglă. 100 oameni de la National Geographic au lucrat pentru a dezgropa ruinele (tăiat copacii, plantele, izgonirea serpilor). Bingham a publicat si-o carte: „Lost Cities of Inka” [Orasele pierdute ale incasilor].
Conquistadorii mentionaseră locul în câteva documente din sec. 16. Incasii au rezistat invadatorilor, ultimul bastion al băstinasilor fiind în Vilcabamba, capitala lor, apoi s-au refugiat în junglă. Machiu Picchiu a fost abandonat. S-au descoperit 173 rămăsite umane aici, dintre care 150 provenind de la femei, toate duse la Universitatea Yale din SUA, pentru studiu, dar neînapoiate – ghidul glumeste că: vor fi returnate când se vor întoarce incasii!
S-a zvonit că indienii ascunseseră comori de aur în junglă, dar nimeni nu le-a găsit până-n ziua de astăzi: legenda spune că trebuie să cauti Stânca Albă si de acolo, la trei zile de călătorie, s-ar găsi aurul (în orasul Paititi)... dar, pân’ acum, s-a dovedit a fi, pentru toti aventurierii, doar un El Dorado! Când esti pierdut în junglă, tot legenda ne glăsuieste, vezi strălucind... aurul incasilor! [precum în desert... fata morgana].
S-au descoperit multe citadele incase: Wińay, Wayna, Sayacmarca, Phuyupatamarca, Choquequirao, iar pe munte sunt cărări incase.
Cetătuia de la Machiu Picchiu, dedicată primilor incasi – despre care se zice povesteste c-ar fi venit din templul cu trei ferestre, a fost construită timp de 30 ani, de circa 1500 persoane, care plăteau taxe muncind. Aveau muzică, deoarece melodiile ridică spiritele si astfel dau fortă.
500 de oameni locuiau aici. S-au găsit scule de bronz, vase de ceramică.
Ghidul vorbeste mai bine quechua [limbă incasă] decât spaniola. „Alin Lenciu” [transcris fonetic] înseamnă „Salut” în quechua, iar „Allin Phunchay” = Bună ziua, sau Bună dimineata.
Se mai vorbeste si aymara, o limbă pre-incasă.
Acestea nu au o grafie proprie, dar folosesc sistemul spaniol de scriere.
*
Simteam un gol în gât, gol în stomac... din cauza altitudinii.


Lilia si Florentin pe Muntele Machiu Picchiu

Vedem un animal ciudat, ca viezurele, numit biscacha, furisindu-se printre stânci.
*
Gâfâiam ca un greiere, mi se zbătea inima ca la puiul de găină...
*
Am ajuns la un Observator Astronomic: incasii cunosteau punctele cardinale, si foloseau un calendar al lor. Aveau cúlturi pentru perioadele agricole, care se tineau într-un loc numit Intihuatana.
*
Templul cu trei ferestre – ridicat în memoria originii incasilor.
Roca Sagrada [Stânca Sfântă], pe care-o atingi si iei energie, uitând de necazuri – numită centru energetic.



Roca Sfântă în spate

Templul Soarelui, deasupra tombei incase, similar cu Templul Koricancha din Cusco, este dedicat zeului incas de cel mai mare rang. În timpul solstitiilor de vară (21 iunie) si iarnă (21 decembrie) razele solare intră prin două ferestre în pozitii anumite.
*
Camera de depozitat.
Cimitirul incas.
Ca oglindă foloseau... oglinda apei dintr-un vas.
*
Sisteme de curgere a apei.
*
Printre ruine păsteau lame, ca niste oi albe cu gâtul lung.
Etimologic, cuvântul „lamă” [animal din familia de Camelidae] provine din spaniolul „llama” [= a (se) chema]. Spaniolii, zărind acest animal pe câmp, ar fi întrebat un incas:
- Cum se cheamă? [żComo se llama?]
Indianul n-a înteles, si-a repetat cuvântul:
- ...llama... llama...
Si-a rămas numele de llama, în spaniolă, de unde a intrat în alte limbi europene: de exemplu în franceză lama, si de-aici în română, lama. În engleză, llama, se pronuntă [lä’ma], cu a prelung.
Dictionarele îl prezintă etimologic ca trăgându-se din limba quechua. Tot din familia Camelidae mai fac parte animalele: alpaca, guanaco, vicuńa.
Analog ar fi fost istoria si privind „cangurul” în Australia:
- Cum se numeste acest animal care sare? a-ntrebat un european.
- „Kan-gu-ru”, a răspuns indigenul în limba unui trib arborigen, KANGURU însemnând „nu înteleg” (!)
*
Pe aproximativ 10.000 m2 se întind ruinele.
Machiu Picchiu se împarte în: sectorul urban (lângă Muntele Putucusi), si cel agricol. Clădirile fuseseră acoperite cu plante uscate, numite ichu.
*
Templul Condorului: o stâncă ce aduce a condor zburând. Are canale subterane, si era întrebuintat ca închisoare.
Condorul era considerat pasăre sfântă, căreia i se aduceau sacrificii.
*
Am prânzit la restaurantul Kipu.
Nu mă pot abtine de la dulciuri!
Printre altele, am consumat un fruct arătând a mandarină, dar cu alt gust: granadilia.
*
Cu PeruRail, companie feroviară, înapoi spre Cusco.
Lilia învată să numere în spaniolă pentru a se tocmi cu vânzătorii - fără să apeleze la mine!
*
Canale TV în spaniolă, engleză, franceză, germană, japoneză.
*
Sânge arab curge prin venele spaniolilor – au fost sub ocupatie arabă secole de-a rândul, între 711-1492. Reconquista [recucerirea] musulmanilor din peninsula iberică de către crestini începe din nordul Spaniei, prin luarea statelor-orase Toledo (1085, de către Alphonso al VI-lea), Sevilla (1248, de Ferdinand al III-lea), si-n final Grenada (1492, de regii catolici Ferdinand de Aragon si Isabella de Castilla).
*
17.05.2007

Spre Puno, orăsel pe malul Lacului Titicaca, lac aflat la 3.812 m altitudine, cu o suprafată de 8.340 Km2, divizat între Peru si Bolivia.
*
Autobuz cu etaj si veceu sub scară, al companiei San Luis. Dar ne topim de căldură…făra aer conditionat, si-un soare care frige prin ferestre.
„ˇEsta es vida, seńores!” [Asta e viata, domnilor!]
„ˇHasta la vista, seńores!” [La revedere, domnilor!]
„ˇHasta la vista, seńores!” [Asta e viata, domnilor!] (PN: Incorect translation)
În autogara din Cuzco cerusem o supă locală. Costă 3$ rece si 3,5$ caldă.
- De unde esti?
- Din România.
- Unde e România?
Nu spun că vin din America fiindcă îmi ridică preturile.
*
Controale politienesti la iesirea din oras.
Merge încet autobuzul, ca o cărută, pe drumuri strâmte. Cică e motorul stricat. (La fiecare voiaj câte-o pătanie!) Dacă l-am împinge autobuzul ăsta noi toti, ar merge mai repede!
Ratele din Oltenia, pe vremea copilăriei mele, erau prăfoase, zdrăncănoase, mereu aglomerate – un calvar frecvent pentru mine.
*
- Dacă ti-ar da cineva o slujbă în Peru mai bine plătită ca-n S.U.A., ai rămâne aici?
- Bine-nteles.
*
Trecem Favela, periferia sărăcăcioasă…
Văd si eu cătune, asezări, viata omului obisnuit. Si compar cu alte tări.
*
Indience de statură joasă, ca niste copii, cu pălării de soare, săculete rosii în spate, fuste verzi înfoiate, ciorapi, papuci/sandale.
Locuiesc aici triburi care nici nu vorbesc spaniola.
*
Există China town [cartier chinezesc] si-n orase din America de Sud, nu doar în cea de Nord. Emigranti, din toată lumea, au pătruns si-n Peru.
Am citit anunturi despre comunităti japoneze.

Spre Puno

Buen viaje [Călătorie placută]!
*
Curva peligrosa înseamnă ‚curbă’ (nu curvă) ‚periculoasă’!
*
Scriu din mersul autobuzului, mă zgâlcină, îmi tremură mâna...
Vehicule mici, ca ratele de la Bălcesti, cu bagajele deasupra, trec pe lângă noi.
*
Femei spală rufele la râu.
Măgărusi.
Ricse ca-n India.
*
Oprim într-o autogară, Ingris.
Molesiti, de la ora 8 la 14 în toropeala si năduseala masinii, ca niste meduze, ori precum scoicile fără ghioace...
*
Cimitire pe câmp. Fiecare mormânt cu o piatră lată, iar deasupra o cruce de fier.
Case de cărămidă nearsă, si acoperisuri din ierburi uscate – seamănă cu niste colibe...
Benzină D-2 si kerosenă la statiile de petrol. Kerosena este un carburant folosit pentru aviatie, case se distilează între 175-250° C.
*
Oraselul Ayaviri.
La 40 km de Puno, în Juliaca, suntem schimbati în alt autobuz - deoarece primul se defectase si abia mergea.
Clădiri nevăruite... dau un aspect salubru... parcă orasul e neterminat!
*
- Nu am plătit pentru un astfel de autobuz! exclamă o tipă care venea din Cehia.
Toti străinii stăteau în spate.
Masina arăta mai rău decât rablele din Dolj-Vâlcea, pe care m-am chinuit ani de zile.
*
În Puno suntem cazati la Hotelul Vargas Inn.


În orasul Puno (Peru)

Bere peruană Cristal, la Restaurantul Ollantay.
Mi-amintesc de-o poantă din tară:
- Ospătar, eu vreau spumă la bere, nu bere la spumă!
*
Cuvântul românesc „porcărie” se traduce porqueria!

18.05.2007
Lago Titicaca, la cea mai înaltă altitudine navigabilă pe glob. Titi = pumă, caca = piatră în limba aymara, deci Titicaca = piatra pumei (conform ghidului german al unui turist de lângă mine).
Foarte cald ziua, dar foarte frig noaptea.
Cultura Pukara (250 î.C. – 380 d.C.) în nordul lacului si Cultura Tiahuanaco (500-900) în sud-est s-au dezvoltat aici.
Înaintea incasilor au existat alte triburi: Hatuncolla, Lupaca, Pacaje, Paucarcolla, Azángaro.
Cu o salupă de 25 persoane mergem la Insulele Uros.
Pe ghid îl cheamă Aldo Valero, pe barcă Urphy Titikaka.
Suntem întâmpinati de insulari:
- Kamisaraki? [Ce mai faceti? – în limba aymara.]
- Gualiki! [Bine!]



O insulă plutitoare in Arhipeleagul Uros

Uros sunt insule plutitoate, vreo 20-30. Pentru mine, fascinante! Nu mai văzusem niciodată. Mi se părea poetic, romantic să visezi în acest arhipelag plutitor. Aproape 3.500 locuitori „exotici”. Lacul creste si descreste, iar insulele se nasc si mor. Pe o astfel de insulită trăiesc 4-5-6 familii, rude, fiecare cu câte o colibă făcută din totora, o plantă din lac de 2-6 m înăltime. Se căsătoresc cu persoane de pe alte insule.
Am intrat într-o colibă: o singură cameră, un pat din ierburi uscate, dar cu saltea normală si pătură deasupra; în schimb aveau: televizor, încălzire electrică (sau cu energie solară)! Primitivul îmbinat cu modernul.
Ei mănâncă rădăcina albă a totorei – am pus si eu în gură, dar n-avea nici un gust.



Autorul mâncând totora pe Insulele Uros

Toată insula (vreo 40x50 m) este construită din totora, iar la fiecare două luni trebuie reparată (ce ciudat , mă gândeam: să „repari” o... insulă), de fapt se adaugă un nou strat de totora. Grosimea insulei plutitoare este de circa 2 m.

Prin anii 1950 insulele Uros fuseseră abandonate, fiindcă viata era mai usoară pe uscat. Dar au fost repopulate pentru turisti.

Cum măsurau adâncimea apei: o piatră, legată cu sfoară, era lasată să cadă la fundul lacului. Au făcut o gaură chiar prin insulă!


Cu insulari din Uros


Instrumente muzicale tipice: sanka, julajula, jula, bambo, mohoseńo, kharhuani, tarcasalina, wacatinque, wancara, quena (un soi de fluiere, naiuri, tobe).
*
Tot din totora băstinasii construiesc ambarcatiuni, Walsa. Două luni ia constructia unei bărci, de către 6 persoane, si rezistă doar un an, apoi putrezeste. Încap în ea 16 oameni. Folosesc sfoara de naylon pentru legarea totorei.
În fiecare an aymara-nii construiesc o nouă casă, o nouă barcă.
Plimbarea cu această „gondolă” de totora costă 5 soles [≈1,6 $], în vreme ce la Venetia costă 100 €. Ne duce la insula vecină, mai modernă, denumită însăsi Kamisaraki (salutul, în limba aymara). Au postă si electricitate. Au trei scoală. Elevii sunt transportati cu barcile cu motor.
Există si-un spital de urgentă. Utilizează si medicină naturală (din felurite ierburi). Femeile nasc în casă, nu la spital.



Barcă de totora

Sunt insule plutitoare care au atins fundul lacului, si-au devenit stabile.
O familie poate să-si fabrice insula ei si s-o pună acolo unde vrea.
Frumos pentru un pictor... as crea si eu năzbâtii de-ale mele artistice... De jur-împrejur insulite.

Mă duce gândul la Delta Dunării, si frumusetile ei.
*
Cu slepul pe canal. Apa e joasă, 2-3 m, se vede fundul.
Vântul suflă, parc-am zbura. Îmbrăcăm veste grena de salvare.
Mă-ntretin cu trei fetiscane, din Republica Dominicană, în span-gleză! Dacă toate tările astea hispanice (vreo 20) s-ar uni într-un bloc: aceeasi monedă, fără viză dintr-o tară într-alta, promovându-si culturile reciproc, făcând si-o aliantă militară... Simón Bolívar încercase formarea unei confederatii hispano-americane la Congresul din Panamá, în 1826, dar a esuat, făcându-l să se retragă din politică.
*
Distractia cere efort, bani, timp, dedicatie.
Stuf-stuf... Exotic: să stai să citesti si să visezi...
Sclipiciul valurilor. Aerul rece.
*
Ajungem la Insula Taquile (numele provine de la Rodriguez de Taquila, colonistul care a pus stăpânire pe insulă si i-a obligat pe indigeni să se îmbrace în haine de tărani spanioli).
Locuitorii, vreo 2.000, se ocupă cu agricultura si turismul, dar îsi păstrează în mod rigid traditiile, respingând influentele ocidentale.



Pe Insula Taquile (Peru) – cu Monica

Femeile tin copiii legati în spate si poartă broboade negre pe cap. Bărbatii au căciulite, înflorate, cu urechi.
Ne-arată fructe si legume specifice: porumb mic, cuscus, oca (o săptămână, dacă e lăsată sub soare, se face dulce), papafrisa (precum cartoful, dar nu se deshidratează). Pământul este lucrat primitiv, cu săpăliga.
Taquile-i singura insulă unde bărbatii împletesc la cot cu femeile. În trecut insula a fost si puscărie pentru prisonierii politici.
*
Lacul Titicaca este termoregulator.
*
Cantuta este floarea natională a Perului, dar si prenume feminin.
*
Societatea insulară are forma unui colectivism comunitar. Liderii doar au voie să poarte căciulită, plus pălărie neagră deasupra. Numai cei căsătoriti pot fi conducători.
Fetele nemăritate îsi acoperă părul cu o maramă neagră, iar cele măritate lasă un pic de păr afară. Tinerii stau împreună trei ani înainte de cununie, si se leagă cu o centură de logodnă. Nunta durează 7 zile.
Ne-au dus în gospodăria unui om obisnuit de pe insulă, si ghidul ne explica.
*
La tesături, textile lucrează manual cu săptamânile.
*
Prezic vremea în agricultură după nori, zborul păsărilor, directia vântului.
*
Frunzele de eucalipt se mănâncă.
*
Nu mai puteam respira la urcus...

Inginerele din Republica Dominicană: Arlen, Monica, si Lilianna, zic că sunt foarte sociabil, că vorbesc cu toată lumea – si mă pozez cu ele, îmi dau adresele de e-mail să le scriu. Strigă la mine: Florentino (în spaniolă). Eu sunt curios cum gândesc oamenii din felurite colturi ale lumii, ce mănâncă, ce obiceiuri, traditii. Îi năpădesc cu întrebările, deseori „reusesc” să-i enervez...


Fetele din R. Dominicană (Arlen, Monica, Lilianna), si Lilia

Am urcat pe vârful insulei, unde era o expozitie foto cu viata indienilor, apoi o bisericută, cu altar, si grămezi de cartofi înăuntru – n-am înteles de ce.



Bisericuta de pe Insula Taquile

La Restaurantul Angeles ne-au dat sopa [supă], papafrisa, si ceai de Muńa – un arbore ce miroase ca menta.
*
Jacques Cousteau (1910-1997), oceanograf francez, a explorat Lacul Titicaca în căutarea aurului incas, dar nici el nu l-a descoperit.
*
Condorii se împerechează si rămân alăturati pe viată. Când unul moare, celălalt se sinucide (ca-n Romeo si Julieta), zburând în cer înalt si lăsându-se să cadă liber, murind apoi la ciocnirea cu suprafata apei...
*
Cât trăiesti, înveti.
Cât trăiesti, nu te mai saturi de văzut.
Muncesc, muncesc... predau, scriu cărti si articole, studiez...
Si-n vacante fac o escapadă în care nu vreau s-aud de nimic... lucru, internet, sedinte, email-uri... pur si simplu mă rup de lume, ies în afara timpului si mă recreez...
*
Apa străluceste în soare
ca un pom de iarnă
cu globulete si artificii...
Îmi arde fata,
m-am rosit ca (d)racu’
sub razele ăstea tropicale
stând ore-n sir pe puntea salupei care-alunecă prin canal ca o sanie pe gheată...
*
Anotimpul secetos este în perioada mai-octombrie, iar cel ploios: noiembrie-aprilie.
*
La TV dansatoare cu fundul gol (doar un fir de ată – din economie de material) se fâtâie pe scenă.
Cultura s-a sexizat enorm – cultura de consum.
*
E frig în cameră, ăstia n-au sisteme de-ncălzire din cauza climei calde mereu, încât Lilia doarme cu scurta pe ea, iar eu cu cămasă si pulovăr.
La 2-3 noaptea tipăte, vorbete afară (drogati, beti) pe strada Jr. Oquenado, Nr. 160, în fata hotelului nostru – ca-n Bordeaux în 1992 când făcusem un turneu paradoxist prin Franta.

19.05.2007
Cu autobuzul companiei Panamericano spre orasul Copacabana [în limba aymara înseamnă „văzând albastrul”].
Trecem frontiera în Bolivia, taxa: 1 Boliviano [moneda locală] = 0,5 soles.
Schimbăm la rata de 1 $ = 7,7 B(olivianos) în localitatea de frontieră –
Bienvenidos a Kasani Bolivia [Bine ati venit la Kasani, Bolivia].
Portretul Presedintelui Evo Morales Ayma în biroul de la vamă.
N –au controlat bagajele, doar pasapoartele. Am primit viza pe loc.
Bolivia este cu-o oră înaintea Perului.
Având o populatie de numai 9 milioane de locuitori la o suprafată de 5 ori mai mare decât a României, pierzând iesirea la ocean după războiul cu Chile (1879-1883) si esuând în formarea unui stat mare andin împreună cu Peru (1836-1839), Bolivia este una dintre cele mai sărace tări latino-americane după Haiti, Honduras, si înaintea Cubei.
*
La autobuz, în Copacabana, ne-a asteptat un băietan cu o hârtie pe care scria , si ne-a dus la Hotel El Mirror, chiar pe malul Lacului Titicaca.
*
Silla = scaun;
Trucha = păstrăv;
Pescado = peste.
*
Copacabana mi-aminteste de Balcik, port la Marea Neagră, din fostul Cadrilater românesc (azi apartinând Bulgariei), pe care-l luasem în urma Războaielor balcanice (1912-1913) si l-am pierdut în 1940. La Balcik mai dăinuie Castelul Reginei Maria.
*
Am întrebat un spaniol de ce cuvântul llama nu se scrie yama, fiindcă pronuntia este aceeasi. „ll” se citeste „i” într-un diftong (vocală + semivocală). Mi s-a răspuns că s-a mostenit asa.
*
Astăzi e Fiesta de la Papa Blanca [Sărbătoarea cartofului alb] si Presedintele tării tine un discurs la radio.
*
La Isla del Sol [Insula Soarelui], în Lacul Titicaca.
Salupa opreste la Challapanpa.


La debarcaderul Insulei Soarelui (Bolivia)

2 Bs (≈ 0,26 $) pozatul cu lama.



Lilia cu-o lamă pe Insula Soarelui

Urcusul pe creasta insulei e obositor datorită aerului extrem de rarefiat.
- I sleep where I stand! [Adorm de fiecare dată când stau pe loc!], exclamă o englezoaică.
- She means that [Vorbeste serios], adaugă prietenul ei.
A doua oprire la Yomani, unde vizităm ruine incase. Aici au locuit triburile Manco Okllo si Manco Copack.
*
Intrăm în Templul Virginei din Copacabana sau Candelaria: mare, alb cu dungi verzi.



Candelaria în Copacabana (Bolivia)

Cumpăr fructe si dulciuri de la tarabele din oras, câte un pic, pentru degustare: habas, higos, poroto, alfeńique, melcocha, anoz tostado...
*
De la fereastra hotelului nostru, Ei Mirrador, se vede Lacul Titicaca: slepuri, bărci pe apă ca gâzele, si debarcaderul.
Însă e frig în cameră... c-am răcit, îmi curge nasul.
*

20.05.2007
Cu autobuzul spre La Paz (la 3.658 m altitudine, populatia 1,5 milioane), capitala Boliviei (unde-i sediul guvernului), pe când orasul Sucre este capitala constitutională a tării; deci Bolivia are două capitale!
Numele provine de la Simón Bolívar (1783-1830), liberatorul (Libertador) de sub spanioli al Venezuelei (1818), Noii-Grenade (1819), Regatului Quito (1822), si-al regiunii Anzilor. Între 1822-1830 el formează Marea-Columbie.
32 de limbi, mai mari sau mai mici, se vobesc in Bolivia: principalele fiind spaniola, quechua si aymara.
*
La Paz înseamnă Pacea.
Ne mai încălzeste muzica din masină.
*
Pentru a nu trece din nou granita în Peru, si-apoi iar în Bolivia pe uscat, autobuzul merge spre Tiquino, de unde traversăm cu barca Lacul Titicaca pe malul bolivian, în timp ce autobuzul este îmbarcat pe un slep. Îmi vine să vomit…

Orasul La Paz (Bolivia)

Plaza Murillo, în La Paz, cu multi porumbei după care aleargă cătei si copii. Păsările zboară în stoluri mici.



Plaza Murillo în La Paz

Am obosit prin excursii, mai rău ca la servici. Suflu greu când urc scările … si vârsta îsi spune cuvântul - trecut de-o juma’ de secol… „Bătrânete, haine grele”… Noroc, însă, c-am ajuns si pân’aici. Colegi de-ai mei din liceu si generală sunt acum … dincolo.
*
Mi se consumă bateriile Alcaline AA repede la aparatul digital de fotografiat Samsung. Umblu cu rezervele după mine.
Azi mi-am cumpărat un încărcător si patru baterii reîncărcabile (38 Bs). Mâine-o să le fac proba.
*
La hotelul Residencial Latino din La Paz plătim 80 Bs pe noapte. Săpun nu e la baie, cică să ne cumpărăm!
*
Uitându-mă prin librării, zăresc o carte de Sun Tzu, „Arta Războiului”, în spaniolă [El Arte de la Guerra] tradusă de Jaime Barrera Parra după versiunea englezească a lui Samuel B. Griffith, care-o tălmăcise din chineză (23 Bs).
Mă pasionează întelepciunea veche, de-aceea m-am dus anul trecut si-n Grecia.
*
Echipe boliviene de fotbal: Real Potosi, F. C. La Paz, Bolivar La Paz, pe primele locuri în clasament.
*
În toată tara se fac vaccinări contra febrei galbene si eu nu mi-am luat măsuri precaute înaintea plecării.
Nici când am fost în India, China, sau Indonezia n-am făcut-o…
Pentru anumite tări, li se cere turistilor să se vaccineze împotriva unor maladii „exotice”.
*
21.05.2007
Dureri de cap, respirări greoaie (simteam că mă-năbus, parc-aveam asmă) noaptea…
Este acel rău de altitudine (el soroche) ...
deoarece orasul La Paz se află la 3.650 m înăltime, aerul e rarefiat, prea mult ozon.
Localnicii sunt adaptati, dar vizitatorii pătesc aceleasi simptome - mi s-a confirmat.
Mâncăm de dimineată (grăbit), ca să nu ne fie rău în autobuz.
Strada barată cu alte vehicule (în semn de protest împotriva guvernului bolivian), dar soferul poate ocoli prin sant.
Mergem la Tiwanaku. Pe câmpuri se văd lanuri de quinoa, o cereală precum orezul. NASA cică ar experimenta-o ca hrană pentru astronauti.
Civilizatia pre-colombiană Tiwanaku a durat aproape 3.000 de ani, împărtită în etape:
- între 1500 î.c. – 45 d.c. perioadele I si II (Sătesti);
- ntre 45 d.c – 700 perioadele III si IV (Urbane clasice);
- între 700 d.c – 1200 perioada V (Expansivă).
Tiwanaku a fost capitala unui imperiu de 600.000 Km2 cu o populatie de 100.000 locuitori.
Construind apeducte, locuitorii au fertilizat terenul, formând platforme agricole (suka kollus). Au domesticit animale.
Văzusem la Cusco, într-un tablou, culturi în formă de cercuri/scări: straturi concentrice de sus în jos ca un trunchi de con. Mă-ntrebam ce reprezintă? Se numeau takanas, si aveau avantajul că apa de la rondurile/platformele superioare se scurgea la următoarele.
*
80 Bs (≈ 10,39 $) intrarea, de persoană, la Tiwanaku.
*
200 specii de porumb si 300 specii de cartof cresc în solul bolivian.
Cartoful deshidratat, pentru a fi păstrat mult timp, se numeste chuńo, iar oca deshidratată, kaya.
Se cultivă quinua pe câmpuri, o cereală care a fost luată în consideratie si de specialistii de la NASA pentru a fi experimentată pe Lună.
*
Pentru tiwanakuieni, animalele cămiloide asigurau transportul bunurilor, lâna pentru textile, iar oasele pentru unelte si instrumente musicale (quena, silbato). În afara acestora, aveau un cult pentru condori,serpi, pesti, si feline.
*
Piramida Akapana are sapte trepte. Cântăreste 25 tone. Înăltime 18 m. Perimetru 800 m.
Descoperită accidental de spaniardul Oyaldeburo, care căuta comori!
Fusese acoperită cu pământ si iarbă de ziceai că este un deal. Încă santier arheologic – guvernul a alocat fonduri pentru dezgroparea ei.



Autorul si sotia la Santierul arheologic de la Tiwanaku (Bolivia)

Peste 100 ani au lucrat indienii la ridicarea acesteia. Rocile au fost aduse din altă parte.


Statuetă la Tiwanaku (Bolivia)

Muzeul prezintă multe cranii. Dintii nu aveau carii deoarece băstinasii beau suc de eucalipt, care omora bacteriile.
Vase zoomorfe (cu figure de animale).
O momie aymara.
Textile din pene.
Nobilii îsi deformau craniul, tinând capul copiilor înfăsurat strâns încă de la nastere, pentru a se diferentia de plebe.
Tiwakanuienii credeau că pietrele au suflet.
Construiseră sisteme de drumuri – multe atribuite incasilor (Caminos del Inka), si citadele (Lukurmata, Konko Huancane, Waqui, Wari), irigatii.
Cuptoare metalurgice.
Ierbologia = folosirea varietătii de plante în medicină.
S-au descoperit si înscrisuri din acea vreme, dar încă nedescifrate.
*
Structurile importante ale orasului: Templul semi-subteran, Kalasasaya, Kantatayita, Piramida Akapana, Pumapunku, Karikala, Putuni.
Observatoare astronomice aveau la Kalasasaya si Pachataka, prin care măsuraseră anul solar la 365,24 zile si determinau când se schimbau sezoanele.
*
La Puerta del Sol [Poarta Soarelui] este ca un arc de octora. Arată solstitiile si echinoxurile. Cântăreste 10 tone.
*
Un amplificatory de sunet, construit ca urechea – pe principii acustice, la iesire din complexul arheologic.
*
Moartea era percepută ca o perioadă de tranzitie spre altă lume. Tombele contineau amulete, obiecte utile.
*
Din cauza schimbării climatice nefavorabile, dintre anii 700-1.200, populatia începe să emigreze, iar Imperiul Kiwanaku se destramă în stătulete mici (Seńorios Regionales).
*
Europenii, însă, au jefuit monumente indigene si-au expropiat obiecte de artă.
*
Servim bucate tipic aymara la restuarantul alăturat: cupa de quinua, si carne de lamă (eram nerăbdător să gust).
*
Tot drumul m-am convorbit cu doi brazilieni din Saő Paulo, studentul Eugęnio Alvim si octoral Juliano Paes, foarte înalti. Îmi povesteau că pentru echipele de fotbal este greu să joace în La Paz din cauza răului de altitudine (el soroche), chiar si brazilienii, care au cea mai bună echipă din lume, au fost învinsi: Bolivia – Brazilia = 2-0.
Atunci, meciul retur a fost programat în orasul brazilian Recife, unde e cald si umid, iar bolivienii nu-a obisnuiti la acest climat, rezultatul final: Brazilia – Bolivia = 6-0 !
*
În localitatea Chacaltaya, din Lantul Muntos Real, există cea mai înaltă statiune de schi din lume.
*
Verbe întrebuintate frecvent în spaniolă:
Deber = a trebui;
Llavar = a adduce;
Dar = a da;
Tomar = a lua.
Le scriu pe carnetel ca să le memorez.
*
Un fruct ca poamele uscate, quisa.
O gogoasă cu brânză, pastel.
Un suc, precum magionul de prune, fiert: api.
*
Amas-zonas = (tu) iubeste zonele; ama-zona = (el) iubeste zona.
Amazonul este fluvial cu cel mai mare debit din lume. Din Muntii Anzi până la Atlantic se întinde pe 7.000 km, considerat de la izvoarele Apurimac, trecând prin Peru si Brazilia, cu un bazin de 6.000 km2. Regiune slab populată, în special cu triburi de indieni.
*
22.05.2007

Prin Agencia de Viajes y Turismo „Inka’s Archaeological Tours”, din La Paz, făcusem rezervatie si plătisem 213$ de persoană pentru a merge la Arequipa si de-aci la Canionul Chivay-Colca pentru a vizita terasele pre-incase (incluzând hotel, micul dejun, ghid, autobuze), dar…ghinion.
Transporturile boliviene au declarat grevă în toată tara! Au blocat străzile principale, si nu putem trece din La Paz spre Arequipa. Ne oprim în Laja (cam la ˝ oră de capitală). Soferul încercase niste drumuri de tară, neasfaltate, pentru a ocoli bloqueo, întrebase si-un cioban care păstea vaci si oi pe câmp – fără succes. Chiar si vama era închisă, deci intrarea în sau iesirea din Bolivia pecetluite. Punctul de frontieră prin care urma să ajungem în Peru era Desaguadero.
Lilia supărată, eu nervos…
Ne-am întors direct la aeroportul din La Paz. Banii erau pe terminate, doar vreo 350$ rămasi pentru sapte zile, neavând nimic plătit (hotel, mâncare, alte pachete de scurte călătorii). Noroc cu VISA, cartea de credit, am plătit biletele de avion La Paz – Lima = 345$ de persoană.
M-am certat cu Ulises, directorul agentiei [are numele celebrului erou mitologic grec], i-am cerut să ne restituie banii, bineînteles vom fi penalizati (desi nu-i nici vina noastră, nici a agentiei)…
Când pierzi bani, nu-i nimic;
Când îti pierzi companionul, pierzi jumătate din tine;
Iar când îti pierzi sănătatea, pierzi totul.
Politia n-are autoritate în fata demonstrantilor, care cer guvernului să scadă taxele.
Bolivia este printre cele mai sărace tări din America Latină, după Haiti si Honduras, urmată de Cuba.
E un obicei Sud-American de a protesta blocând soselele, dar sunt afectati oameni nevinovati – în loc să înconjoare/blocheze clădirea guvernului sau presedintelui…

*
12 ore stau în Aeropuerto Internacional de la Ciudad de EL ALTO (care apartine capitalei La Paz) citind/studiind articole, despre distante metrice în rationamentul nesigur, ambiguu, paradoxist, folosit în cibernetică la fuziunea sensorilor (autori: Branco Ristic, răposatul Philippe Smets, Anne-Laure Jousselme, Dominic Grenier, prietenul Éloi Bossé) în vederea îmbunătătirii normei city-block.
*
Analog privind măsura de similaritate dintre probabilitătile subiective (autori: Javier Diaz, Maria Rifqi, Bernadette Bouchon-Meunier).
*
Mai am si-un eseu despre Unificarea Teoriilor Artistice, pe care îl purec, îi reordonez ideile, îl corectez. Trebuia să fi fost gata înaintea călătoriei de documentare incasă si pre-incasă, dar n-am mai avut timp.
*
Taxa de aeroport în La Paz: 24 $.
Cu AeroSur, companie aeriană, la miezul noptii, spre Lima, pentru a scăpa de blocadă – noroc că nu-s si avioanele… blocate.

23.05.2007

28$ camera la Hotel Recibe în Lima.
Ne-am culcat la 2:05 noaptea.
*
Dimineata ne mutăm la Hotel Europa, chiar în centru (Plaza San Francisco), cu numai 35 soles (≈ 11,24$) pe noapte.
*
Vizităm Mânăstirea San Francisco.
Ordinul Franciscan a fost infiintat de San Francisco de Assisi în 1210 împotriva cresterii rolului banilor în rândul clericilor dar si al laicilor. A fost aprobat de Papa Honorius al III-lea în 1223.
Franciscanii trebuiau să trăiască din munca lor si să predice prin orase.
În sec. 17 Ordinul se împarte în radicali (Spirituali), si moderati (Observanti).
Astăzi există trei ramuri: franciscanii propriu-zisi, capucinii, si conventualii.
*
Catedrala Santisima Virgen De Chapi.
Jesus Christus / Deus Homo / Vivit Regnat Imperat.
Domul de lemn construit în 1625.
Biblioteca mânăstirii, cu scări interioare în formă de melc, din sec. 17, continând peste 25.000 volume rare, incluzând primul dictionar publicat de Academia Regală Spaniolă.
Ceasloave vechi de-un metru lătime.
Sala de cor religios: cu sfinti desenati (stil baroc) si cariatide. Are 130 de scaune gravate, o tribună, si orgă.
*
Ghida grăieste numai în spaniolă, si repede – ciulesc toate urechile, de-abia pricep câte ceva...
*
Archicofrandia de la Purisima (1578-1998).
Muzeul de Artă Viceregală si catacombele.
13 tablouri de franciscani, printre care San Francisco Solano – decedat aici.
Sala de reuniune a franciscanilor.
Picturi murale anonime.
11 tablouri înfătisând „La Pasion de Cristo” [Pasiunea lui Christos].
Tehnica de clar-obscur în pictura religioasă.
La subsol un labirint plin de oseminte umane (predomină femururile), cranii (peste 25.000). Catacombele au fost descoperite în 1943.
Se crede că existau pasaje subterane secrete între Catedrală si Tribunalul Sfântei Inchizitii.


Autorul la Muzeul Arheologic Rafael Larco Herrera

Textile din pene – parc-ai pune mâna pe-o pasăre.
Vase de ceramică înfătisând o ceremonie în care oamenii se tin de mână, ca-n hora românească.
Sala erotică pre-incasă: sculpturi cu... penisuri umflate, mari... femei cu vagine largi... acte sexuale în diverse pozitii...
[Mai văzusem asa ceva pe templele din Kajuraho în India!]
*
Vânzători ambulanti circulă printre masini.
*
Muzeul de Cultură Natională, cuprinzând piese antropologice, etnologice, si etnoistorice. Clădirea proiectată de arhitectul polonez R. Malachowski.
Galeria artistilor traditionali.
Dintre cercetătorii culturali peruani: Max Uhle, Julio C. Tello, Luis E. Valcárcel, José Sabogal, José María Arguedas.
*
Plaza Dosa de Mayo: în formă circulară, având 8 clădiri de acelasi stil. Un politist mă avertizează să fiu atent să nu mi se fure aparatul de fotografiat din mână.
Frumoasă vreme în Lima: dulce, umidă, căldută – e plăcut să te plimbi.
*
Universidada Nacional Federico Villarreal.
*
- Nasul tău parcă e piele de sarpe care se jupeste, râde Lilia.
{M-am ars de soare, sunt si răgusit, ras în cap...}



Florentin si Lilia în Plaza de Armas din Lima (Peru)

Pe jos până la Piata San Martin, construită pentru aniversarea centenarului independentei (survenită la 28 iulie 1821) a Perului. Statuia, ridicată de Mariano Benlliure, reprezintă pe José de San Martin, eliberatorul.


Muzeul Aurului din Peru

Columb a plecat din Palos în 1492 cu intentia de-a găsi drumul spre Indii, unde se zvonea c-ar exista mult aur. A descoperit, în schimb America, iar pe băstinasi i-a numit, din greseală, „indieni”, fiindcă el credea că ajunsese în India! Si asa le-a rămas numele.
De pe vremea lui Pizarro, s-au născocit legende despre aurul „ascuns” de incasi, iar indienii care ar fi stiut unde se află ar fi fost spânzurati de crengile pomilor - ca să nu destăinuie locul.
Viceregii (guvernatorii din colonii, subordonati regelui) au efectuat săpături nestiintifice, distrugând multe obiecte de artă pre-columbiană. Căutătorii de comori au profanat tombe, monumente religioase.
*
Obiecte din aur, argint.
Mumii pre-incase. Cranii.
O colectie de arme din tări diverse.
Există si-un hol japonez cu armuri.
*
Aurul se topeste la 1063 grade centigrade [pe scara Celsius; termen adoptat din 1948], cuprul la 1083°, platina la 1773°. Însă prin combinarea metalelor, se poate scădea punctul de topire.

Estadio Nacional de Fútbol [Stadionul National de Fotbal].
El Palacio de Justicia [Palatul de Justitie].
Hotel Sheraton.
El Centro Civico [Centrul Civic], cea mai înaltă clădire peruană: 42 de etaje.
*
Hagi si Gică Popescu văd că sunt cunoscuti si-n America Latină, fiindcă au jucat la F. C. Barcelona.
Echipe de fotbal peruane: Alianza Lima, Universitario de Lima, Sport Boys Callao.
*
Basilica del Rosario. Templo de Santo Domingo. Slujbă la ora opt seara.
Iglesia Negresa la Mesa.
*
Moda la femei: pantofi cu botul foarte ascutit si toc cui.
*
Chicha = suc rosu-negru, fierbinte (0,5 sol = 0,16 $).
Churro espańol = un cornulet în formă de... penis, cu cremă la mijloc.
*
366 $ excursia la NASCA, o cultură pre-incasă între anii 100-600 d.C.
Indienii Nasca tăiau capetele inamicelor, le mumifiau, le cusau buzele, si le atârnau de curele... Ei locuiau în văile râurilor Grande, Ingenio, si Nasca.
*
Pe coastele peruane se manifestă un fenomen climatic, numit El Nińo [Copilul-Christos], printr-o încălzire anormală a oceanului, provocând o dereglare mondială a vremii. Acesta-i urmat de o răcire a timpului [fenomenul La Nińa = Fata], care aduce secetă.
*
Nasca au dispărut datorită secetei si războaielor cu alte grupuri etnice. Dar au lăsat celebrele „Linii Nasca”, în câmpia San Jose, la 440 km de Lima, investigate de arheologi din 1926, dar numite de profesorul Paul Kosok drept „cel mai mare calendar astronomic din lume”. Ele reprezintă păsări, pesti, plante, forme antropomorfice.
Maria Reiche si Paul Kosok sustin ca aceste linii ar reprezenta constelatii, solstitii si echinoptii, dar altii cred că ele sunt coreografii de dansuri religioase, ori halucinatii ale samanilor, sau ar fi fost desenate de către... extra-terestri!
*
El Puerto maritimo [Portul maritim] Callao.
Cică să nu mergem pe jos în zona asta, fiindcă e mafie si ne jefuieste...
Intrarea la Fortăreata Regală Felipe costă 6 soles pentru localnici, dar 12 soles (≈ 3,85 $) pentru străini.
Cazarmă pentagonală, la ocean, din sec. 16, dar activă si astăzi (vedem soldati făcând instructie).
Reflectă lupta Marilor Puteri pentru colonii. Spaniolii au fost atacati, începând din 1579, de englezi, francezi, olandezi, si chiar nemti – dar au reusit să-i respingă. Fortăreata avea trei rânduri de tunuri, pentru apărare.
Ne-a pus ghida o video în spaniolă despre istoria locului, dar nu se-auzea prea clar.
O machetă a fortăretei.
Casa guvernatorului era înăuntru.
O capelă.
Colectie de arme vechi.
Un muzeu de omagiu adus femeilor peruane căsătorite cu ofiteri spanioli, care culegeau informatii militare si le transmiteau luptătorilor pentru independentă.
Statuia Soldatului Necunoscut (Soldato Desconocido).
În depărtare se zăreste Insula San Lorenzo.
Există si un Museo de Marina în apropiere.
*
Are si Lima un China Town (cartier chinezesc). Multi asiatici au emigrat în America Latină, care-i încă slab populată prin comparatie cu Asia si Europa.
Dinăm la o cârciumă ordinară:
- sebiche = mâncare de vegetale amestecată cu peste murat, boabe de porumb copt, caracatită (!), melc, si sepie (!) [5 soles ≈ 1,61 $];
- apoi mimpao = o pâine albă precum coca, umplută cu carne;
- leche de coco = lapte de nucă de cocos (dulce, maroniu, prăjit);
- nispero = fructe rosii, cu zahăr ars deasupra.
*
Cimitirul Los Angeles [Los Angeles, mă gandesc si la orasul din Statele Unite, înseamnă Îngerii].
*
Cei mai multi turisti sosec în lunile iulie - octombrie, ne destăinuie taximetristul, în special din SUA, Anglia, tările sud-americane, Japonia, Corea de Sud.
*
Sunt mereu răgusit, cu usturimi în gât...
*
Folloto = foaie;
Rey = rege;
Puente = pod;
Pueblo javon = oameni săraci [trecem prin mahala].
*
Seara, nimerim în La Plaza Caruka Grande, denumită în onoarea unui compozitor.
Cântăreti folclorici îmbrăcati în panchio.
Melodii vesele - colorate as zice.
Spectacolul este dedicat interpretei de muzică populară Pastorita Huaracina.
*
25.05.2007



Pe salupă spre Insulele Palomino

Lilia arată ca o pisicută adormită.
Ni se dau pături să punem pe genunchi – e curent, răcoare.
Primim si câte-o pastilă de rău de mare (dimenhidrinato), cu un păhărel de apă.
Sapte insi ne legănăm în valurile salupei... Unul zice că nu-i e frică, el înoată mai bine ca... pestii!
Cerul noros, poluat.
Trecem pe lângă Insula San Lorenzo (8 km lungime, si 2,5 km lătime), militară, cu plajă prezidentială. N-avem voie s-o vizităm.
Ceată mereu.
O turistă chiar din Lima, Betsy Buitrón, este biologistă marină - studiază înmultirea pestilor.
Pe ghidă o cheamă Margot.
Simt goluri în stomac, mi se-nvârte capul...
*
O altă insulă, El Frontón, apare la orizont, fusese transformată în puscărie pentru cei mai înrăiti criminali si hoti (mi-aminteste de Alcatraz, fosta închisoare insulară din Golful San Francisco în SUA).
Aici s-au revoltat prizonierii, gardienii nu puteau să-i potolească, iar presedintele tării dăduse ordin s-o bombardeze în 1986. Puscăriasii stăteau liberi pe El Frontón, fiindcă apa era rece si insula departe de tărm.
Un infractor celebru, Guillermo Portugal, alias La Gringa pentru că mai scăpase odată de la închisoare travestit în femeie!, a reusit să evadeze. Cum? A prins o focă, i-a luat pielea si s-a învelit în ea pentru a-i tine de cald, s-a uns si cu grăsime pe corp - strat protector contra apei friguroase, iar când înota si-a pus deasupra un pelican mort ca să-l camufleze.
Apoi s-a refugiat în Ecuador. După multi ani de exil s-a-ntors în Peru, ca om serios, s-a făcut mecanic, si-a povestit pătaniile sale.



Insulele Palomino pline de foci

Urât miroase locul... ca la o cocină de porci. Margot ne dă vată cu alcool s-o punem la nări.
Animalele rag, tipă, mugesc... Stau la soare pe pietre, ori se-ncolăcesc prin valurile oceanului.
Focile sunt teritoriale, dacă intri în zona lor te pot ataca.
Există si pelicani, dar si-o pasăre numită piquero, care se-aruncă în picaj, câte 6-7 deodată, să prindă peste, dar orbesc deoarece pătrund în apă cu ochii deschisi.
La-ntoarcere n-am mai rezistat, si-am vomitat peste bordul salupei, linistindu-mă... după care m-am dus în spate si m-am culcat, acoperit cu o pătură... mă simteam bine.
Pe Lacul Titicaca nu erau valuri ca pe ocean.

26.05.2007

În timp ce Lilia probează zeci de perechi de sandale, pantofi, geici, pulovere si pantaloni, eu gust tot felul de fructe, sucuri, dulciuri, mâncăruri exotice.
*
Champa = o prăjitură mică, galbenă, precum cozonacul.
Chirinoya, lucuma = fructe.
Suc de quinua.
Cumpărăm 6 ouă fierte [1 sol ≈ 0,32 $], mici, pistruiate, făcute de-o pasăre numită codorniz.
Caldo de gallina y un poco de carne = ciorbă caldă de găină cu putină carne [2 soles = 0,64 $].
*
La tarabe vânzătoare cu copii legati în spate.
Am trecut peste râul Rimac, ce taie Lima, în cartierele mărginase. Trebuie să fim atenti la buzunare...

27.05.2007 (Duminică).

Pe strada Simon Bolivar luăm un taxi pentru Grădinile Zoologică si Botanică.
9 soles (≈ 2,89 $) intrarea.
Eram doar în cămasă, dis-de-dimineată, si mă luase cu frig.



Autorul la Grădina Botanică din Lima

Tipau papagalii...
Maimute mici ca sobolanii, de le tii în palmă.
Alte maimute cu... fundul gol (fără păr la sezut).
Lebede negre (paradoxismul naturii).
Acvarii pline de pesti pirana – cu dintii ca de fier.
Urâte jivinii serpii ăstia!
Insectare de fluturi la muzeul zoologic.
Pinguinii (Spheniscus humboldti) înoată prin apă ca niste avioane cu aripile deschise – mici precum rătustele.
Grădina Botanică – aprins colorată, ca un mozaic de flori, cactusi, lotusi pe lac.
*
O expozitie de minerale. Plătim încă un sol intrarea.
Există minerale metalice (aur, argint, cupru, plumb, zinc, aluminiu, etc.) si minerale nemetalice (sare, argilă, granit, marmură, etc.).
Procedee folosite la Institutul de Mine pentru depistarea diamantelor în pietre, zăcăminte.
*
Coborâm cu ascensorul într-o mină.
Metode de perfomarare si transportare a mineralelor pe vagoneti.
*
Vizităm Muzeul de Stiintă si Petrol.
Despre extragerea si prelucrarea petrolului.
*
Festival folclorico în complexul Jockey Plaza din Lima.
Triburi din Amazon cântă, dansează, îmbrăcati în vestminte populare. Unii mai goi –
ca-n junglă, legati cu frunze sau flori.
Nu stii la ce trib să mergi mai întâi.
Au improvizat mici lăcasuri, colibe specifice, ca la teatru.
Identific si descendenti germani (mai blonji); întreb o tipă, si-mi răspunde că nu mai vorbeste germană.

Festivalul Folclorului în Lima

Fanfara cântă si militarii defilează în Plaza de Armas.
Lume puhoi.
*
La restaurant urmăresc un meci de fotbal: Cienciano (din Cusco) – San Martin (din Lima) în timp ce mănânc, dar Lilia se enervează că nu poate pleca din cauza mea.

28.05.2007
Avionul nostru pleacă la 11 nopatea, deci încă o zi la dispozitie.
*

Centro Cultural de Escuela Nacional de Bellas Artes

Desi partial închis, mi-au dat voie să intru.
Scoala de Arte Frumoase pregăteste studenti în pictură, sculptură, restaurare si conservare, educatie artistică, si gravură.
Gravura cuprinde tehnici de:
- xilografie = tipărire cu ajutorul unei plăci de lemn cu fire gravate;
- litografie = imprimarea de desene făcute cu cerneală sau cu creionul gras pe o piatră calcaroasă (inventată de A. Senefelder în 1796);
- serigrafie = procedeu de imprimare folosind plăci cu anumite forme pentru a reda aceste forme;
- colagrafie si intaglio;
plus artă digitală, foto gravură, si reciclarea hârtiei.
Muzeul Inchizitiei si al Congresului

Intrare gratuită.
Tribunalul Inchizitiei a fost instaurat de papalitate (Innocent al III-lea, în anul 1199) contra ereticilor (musulmani si evrei), si a fost abolit la începutul sec. 18.

Tribunalul Inchizitiei din Lima

Se foloseau interogatorii, anchete (inquisitio, de unde si numele), torturi fizice, pedepse, cenzuri religioase - mai ales de către prelatii dominicani.
Ordinul Dominican a fost initiat în anul 1215 de Sf. Dominic, pentru a lupta împotriva ereziei, pledând pentru o societate comunitară unde se predică Cuvântul lui Dumnezeu.
Acest tribunal ecleziastic punea oamenii „să se confeseze” de păcatele săvârsite...
Femeile acuzate de vrăjitorii... Evreii sunt expulzati în 1492 din Spania, iar în 1496 din Portugalia. Ultimul bastion musulman rămas în Spania, la Grenada, este izgonit în 1492.
Muzeul prezintă Inchizitia din Peru, al cărei tribunal fu creat în 1569, sub regele spaniol Filip al II-lea.
Am văzut sala de tortură, unde „păcătosii” erau maltratati, apoi închisi în celule strâmte subterane.


Lilia zice c-a găsit un cadou... pentru ea (nu invers!)...un sirag de mărgele incase... să-l cumpăr...
N-am încotro!
*
Am pierdut dictionarul englez-spaniol / spaniol-englez, îl tineam în buzunarul de la spate.
Dar sunt bucuros că mă-ntorc acasă... Home, sweet home! [Acasă, ce bine-i acasă!]





Florentin Smarandache    1/29/2008


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian