Poveste din ciclul de povesti “Gata de culcare, copii?”
Dragi copii,
Pe mine ma cheama Adriana Gheorghiu, locuiesc in Toronto si pentru voi am sa numesc D-na Gheo, ca sa va aduceti aminte mai usor cine scrie povestea pe care parintii vostri v-o citesc inainte de culcare. Si pentru ca sunteti copii cuminti, am sa pun creionul sa ticluiasca pe hirtie cite o poveste pentru voi, in fiecare seara.
Gata de culcare, Mirona….?
Ti-ai pus, de data asta, penarul în ghiozdan, pentru mâine? Stii că-l cam uiti acasă. Da?
Bine, atunci meriti o poveste. Aha! Nu vrei una despre penar? Bine, atunci, am să-ti spun una despre radiara pe care fratele tău, Marian, a uitat-o într-o zi acasă….
Eram în bucatarie si numai ce văd cum ceva mic dă fuga spre usa de la intrare…prima dată am crezut că este un soricel , dar nu. Era radiera lui Marian, toată tocită pe la colturi.
-Dar ce faci tu, aici? am întrebat-o eu.
-Păi vreau să mă duc la scoală.
-Cum…? Unde…? Dar tu nu poti să mergi la scoală asa singură, că esti mică si te poti rătăci…
-Nu, că eu stiu drumul. De multe ori Marian uită să mă pună în penar si apoi numai ce mă apucă în grabă, de pe birou, si mă bagă în buzunarul de la haină…si uite asa stiu tot drumul până în clasă…uneori, în buzunar, îmi tine companie si câte o bombonică…
-Esti sigură că ai să te descurci?
-Da, foarte sigură…
-Bine, atunci.Vezi să ajungi cu bine…! Mi-ar părea rău să te rătăcesti si să nu mai fii radiera lui Marian.
-Nu vă faceti griji, d-na Gheo!.Am plecat, că sunt deja în întârziere. Spor la gătit!
I-am deschis usa, uitându-mă dupa ea până la portită si apoi, m-am întors la bucatele mele, în bucatarie….
Nu stiu când a trecut timpul că numai ce-l văd pe Marian că vine într-un suflet, de la scoală.
-Mamă! mamă…!
-Da’ ce s-a întâmplat?
-Păi tu nu stii? Radiera a venit azi singură la scoală si s-a asezat pe banca mea, tocmai când făcusem o greseală de ortografie si nu mai stiam cum s-o scot la capăt…..ea, radiera asta mică, m-a ajutat să ies din încurcătură si asa să iau notă mare…..
-Vezi, altă dată să n-o mai uiti acasă si nici afară din penar…
-Da’ de unde stii tu, mamă….?
-De la radiera năzdrăvană, de unde… ?
Ne-am asezat la masă, când iar o vedem pe radiera cea nazdrăvană în pragul usii de la bucătărie.
-Să stii că nu întotdeuna pot veni la scoală. Astăzi, stiam că ai o lucrare grea…dar altă dată…să mă pui si pe mine în penar, alături de creioanele si stilourile tale….
După ce si-a spus of-ul, s-a retras în cameră la Marian si de-atunci n-am mai auzit-o, si tot de atunci, radiera a avut parte zi de zi de compania creioanelor si stilourilor din penarul lui Marian.
Noapte bună, Mirona…!
D-na Gheo
Contact :
adriana-gheorghiu@rogers.com
|
Adriana Gheorghiu 11/7/2007 |
Contact: |
|
|
