Centenar Mircea Eliade - Despre Laurentia si Cersetoarea si alte povestiri
Un numar remarcabil alcatuit in mare parte de scriitorul Mihai Posada, cu numeroase articole substantiale scrise de scriitori din tara si de peste ocean mi-a parvenit la New York prin Profesorul Stefan Stoenescu. Fiecare articol din numar este rezumat intr-o limba de circulatie occidentala. Informatii noii abunda (una dintre acestea: mama printului Duda era verisoara sotiei lui Eliade.)Iconografia este la rindul ei unica datorita contributiei lui Stelian Plesoiu din Chicago, un apropiat al familiei Eliade. Semneaza Mac Linscott Ricketts, Stefan Stoenescu, Mircea Handoca, Mihai Posada, Marin Diaconu, F.I Dworschak, Angelo Mitchievici, Mihaela Gligor, Ioan Maris, Minodora Salcudean, Mirela Ocinic, Mara Magda Maftei, Monica Bors, Dragos Varga, Carmen Popa, Anca-Elena Costaru, Radu Vancu. In Mircea Eliade pe ecran, F.I Dworschak descrie un film inedit despre Mircea Eliade. Acest film realizat pentru televiziunea germana si subventionat substantial de dna Eliade nu a fost difuzat niciodata pe un ecran de televiziune. Tradus in engleza, poate fi procurat in format video de la compania Chip Taylor Communications cu titlul "Mircea Eliade, his Name, his Destiny".
Am cercetat bibliotecile din SUA si am descoperit ca 14 dintre ele il au in colectii:
Analist versat în crearea de atmosferă misterioasă, cu tensiuni difuze, nefățișe, Paul Tumanian mi se pare în mod fundamental un romancier care, din motive știute doar de el, publică fragmente ale unor șantiere epice în lucru. Această carte arată un talent rar de povestitor nelăsat uneori să se exprime până la capăt de dialoguri sau introspecții în exces. Paul scrie precis, tăietura povestirii lui este repede decisă, personajele repede conturate. Mi l-am apropiat prin duh de Gala Galaction în povestirile fantastice și în aplecarea către nelinistitoarele tensiuni ale copilăriei și adolescenței de Ionel Teodoreanu.
Cele unsprezece povestiri din volum sunt cu adevărat povestiri (stories sau tales, termeni foarte uzitați în engleză la cumpana veacurilor al XIX-lea cu al XX-lea) și nu nuvele sau short stories. Aceastea din urmă au o lege inflexibilă, care este întorsătura finală, producând o surpriză totală prin revelarea unui mister sau adevăr ascuns. Această întorsătură sau switch nu există la Paul. El nu vrea dramatisme, surprize care să ne dezechilibreze, el dorește sa ne introducă într-un mister difuz și delicat, în parfumul nopților bucureștene, al străduțelor pustii, în melancolia nopților, a stărilor de graniță, the twilight zone. Chiar și atunci când personajul este un ziarist prins în toiul demonstrațiilor furtunoase, ceea ce prevalează este realitatea sinelui.
Personajul acestor nuvele este un tânăr sensibil suferind parcă permanent din cauza agresiunii feminității. Slăbiciunea masculină, descoperirea sexualității, curiozitatea erotică la toate vîrstele, neliniștea dar mai ales frica îi leagă pe toți bărbații descriși de Paul, de la vârsta copilăriei la aceea a maturității. Suspicios, neîncrezător, nesigur, bântuit de demonii îndoielii, ros de gelozie, protagonistul povestirilor sale există prin grația femeilor care l-au ajutat să se cunoască. Ceea ce îmi rămâne în minte din cartea lui Paul este rememorarea caldă, plăcută, tonul de povestitor tihnit, calm, despicând în patru enigmatice întâmplări ale trecutului.
|
Mirela Roznoveanu 11/6/2007 |
Contact: |
|
|
