Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Valeriu Stancu

Poetul VALERIU STANCU
si MARIA sa
Eu, berbecul netemut, pasc prin (poate) inegalabila campie montrealeza de peste un spert de veac. Si tot Eu, poetul-reporter-planetar, cum ma autodefinesc, in acordul intregii comunitati romanesti din tara frunzei de artar,vin si graiesc voua: am fost facut KO pe teren propriu de catre confratele poet Valeriu Stancu din dulsile targ al Iesilor. Era insotit de megiesa de viata, Maria sa.In minunata zi de primavara tomnatica (sau invers)i-am dibuit pe musafiri in sala vopsita cu dumnezeire a Bisericii Sf. Nicolae din Montreal,mai exact cea pasto rita de parintele Cezar Vasiliu.
Cum m-a luat la ochi neobositul culturnic, prof.Vania Atudorei mi-a soptit cu un deget : iata-i acolo...
Poetul, strastranepotul lui lui Stefan cel Mare si Sfant, statea cumintel pe o banca iar in spatele lui era, incinsa la taifas cu Dumnezeu, o nepoata de-a Vitoriei Lipan, adica Dna.Maria,sotia impricinatului poet.
M-am asezat langa musafir si ne-am cunoscut repede, pe soptitelea,sa nu-l deranjam pe Doamne-Doamne.
Apoi ne-am spovedit si noi, ca toti crestinii, am desenat pe aer niste cruci care de care mai mari si am coborat in sala comunitara.
Din aceasta clipa scriu (vorbesc)despre scriitorul reporter Valeriu Stancu, dar nu exclud unele exceptii.
Maestrul(prietenul meu de-acum,fiindca ne mirosisem lezne)a tabarat sa-si lanseze o carte cu reportaje ultraliterare si minunat botezata "Trei rauri si un ocean de poezie".
Printre altele autorul le-a destainuit ascultatorilor ca a acumulat perlele,metaforele,datele,cunostintele si impresiile din carte cu vreo cinci ani in urma cand a fost invitat pentru intaia oara la a 22-a editie a prestigiosului Festival International de Poezie de laTrois Riviere, desfasurat in Tara Artarilor - Canada.
Nu-mi propun sa va povestesc aceasta carte pe care urma de fapt s-o citesc acasa, mai tarzior.
Dar pentru a-l lauda pe musafirul nostru imi voi trage un bobarnac in frunte,
pe un ring imaginar, in care subsemnatul(v-am mai spus si ma repet)am fost facut KO pe teren propriu.Cum asa? Pai cum "cum asa?" Foarte simplu.
Poetul-reporter, nu prea zambaret din fire, a vorbit despre sine si despre Montreal cu o dezimvoltura
demna de "invidia mea" ampli-ficata pana la maximorum.
Auzi...insul acesta care si-a balacit pruncia in apa coclita a Bahluiului vorbea despre imensul si captivantul si incomensurabilul fluviu St. Laurent de parca s-ar fi botezat in el si el l-ar fi adus la brasinar!
Poetul Valeriu Stancu a fost la inaltime pe tot traseul dialogului cu sala.In prealabil il prevenisem cum ca "eu sunt cel mai mare poet al tuturot timpurilor!"
Pisicherul mi-a dat replica in public. Asfel a afirmat ca celebrul Zaharia Stancu (nu bagati in seama coincidenta zicem coincidenta)i-ar fi spus mai odinioara:"mai Valeriu, nu te fac cel mai mare prozator fiindca acela sunt eu. O sa-ti dau insa locul de cel mai mare poet. Multumit?"
Dar eu cred ca colegul musafir nu stie cum ca marele Zaharia Stancu s-a nascut in satul Salcia de Teleorman, la doi pasi de satul Moldoveni,locul de origine al parintilor mei, asezari situate la cotul unde Oltul se perde in Dunare si nu stia poetul-musafir ca maestrul oltean imi spusese si mie candva ca "eu voi fi cel mai tare printre poeti!"
Discutabil...Meciul continua. Dar nu la Casa Pogor si nici la Bolta Rece,ci la o biata masa patrupeda langa care ne-am mai lungit la un pahar de vorba au nu cu un cotnarel ci cu un minunat vin de California.
Tot ca o replica spre binesudatul cuplu Valeriu si Maria, care s-au cam rasfatat prin "Montrealul meu",le-am spus ca pe la vreo cincisprezece anisori eu am vagabondat prin dulcele targ al Iesilor.
Fugisem de-acasa, de pe malul Marii mele cea Neagra,s-o fac pe Tarzan prein Ciric si-n insalubrul Bahlui.Gazda mea,de pe strada Zugravi, grasunul Domn Ciuraru imi zicea "spionul" fiindca nu aveam cu
mine nici-o legitimatie.Dar asa, clandestin, mi-am plimbat osatura pe Pacurari,prin marea piata cu multi vanzatori de loz in plic,, pe Dealul Copoului,la Teiul fratelui meu Mihai,pe la Palat,iar cu tanarul motociclist de la posta, numitul Nuca Petre, am ajuns chiar"qvoqve"pe la Popricani.
Le povesteam musafirilor de toate. Autobuzul ii astepta.
Si-asa au aflat ca intr-o toamna a vagabondajului meu, singura, de altfel,in piata mare,cu ultimii banuti, imi cumparasem o paine neagra, dubla. Langa mine s-a oprit un distins
domn, cu palarie. Abia acum il asemui cu Otaviano din Craii de la curtea veche, asa cum l-a retusat candva Mateiu Caragiale. Eu rupem dumicati mari din painea mea, inca aburinda.
- E buna ma?, m-a intrebat insul.
- Ia si rupe, l-am imbiat. Si domnul cu palarie a rupt din paine mea si a zis ca e buna.
Enigmaticul amic cunoscuse un vagabond veritabil iar eu respirasem impertinent langa distinsul poet Horia Zilieru!"
Ce te miri pustiule?,mi-a zis,asa ma cheama. A incheiat cu un ton amar:muncitor cu ziua, zilier. Mi-a dat un pol de lei.De-atunci nu ne-am mai reintalnit.Poate doar prin reviste, arare, fiindca din derbedeul de odinioara timpul a plamadit un poet.
M-a mai fulgera o amintire frumoasa.Ingaduiti-ma,va rog!
La o nunta mai sarantoaca,chiar pe malul Bahluiului, m-am implicat intr-o idila ad-hoc cu frumoasa Nour Ecaterina. Purta ochelari. Lumea se intreba ca de unde mi-s? Am auzit c-a devenit mare avocata.N-am mai reintalnit-o niciodata. Au trecut doar 53 de ani.Nu-i tarziu niciodata...
Acasa, Trei rauri si un ocean de poezie le-am digerat ca pe o carafa de Dragasani.
Astfel am inteles ca poetul Valeriu Stancu a fost invitat in Canada la Festivalul denumit mai inaintea scriiturii mele, de catre poetul Gaston Bellemare, de-al locului, caruia ii promisese atunci ca va reveni la a 23-a editie,deci acum, cu cartea despre care vorbin in brate. Sa ma intorc intre copertile
volumului. Scriitorul a bombardat cu pasii si a investigat Montrealul la metru patrat.Si-a adunat in demodatul computer -memoria-toate edificiile de cultura, arta,spiritualiteate etc.
Nu s-a uimit de loc printre strazile botezate cu toti sfintii din calendar.Cred ca premeditat poetul-reporter a cules doar bucuriile incomensuralile ale marii metropole.
Si am mai realizat ca Omul din Iasi nu masoara timpul si viata cu ornicul lui Cronos, ci cu pasiuni pe obiective fixe,cu observatii rapide si analize intrinsece,cu spatii,culori si chiar mari nedumeriri.Punctul lui obsedant si de referinta a fost,in toata cartea,auto-buzul,care l-a asteptat mereu,cu calmul unei bunici.
Si eroul evadarilor fantomatice a fost mereu punctual. Degeaba incearca el, maestrul, s-o faca pe mofluzul, incoruptibilul si pe inabordabilul fiindca l-am prins cu mata-n sac si nu-l cred.Redau cu fidelitate din cartea sa, pag. 120-121.Auto-rul era la Bruxelles, gazduit de prietenul sau Emile van Balberghe.Ascultati-l: "eram pe pe strada,scrie autorul cu manuta-i personala)cand in spatele meu am auzit vocile unor tinere care se contrazi-ceau : nu-i el,tu, ti s-a pus tie pata, da nu-i el!".Luat la fix de cele doua frumusele care "au batut seaua sa priceapa calul"poetul si-a dezvaluit identitatea.Ba chiar a doua zi maestrul le-a acordar o intalnire la "poarta Namurului" si a comentat indelung cu cele doua aspirante la gloria literara. Nu insinuiez nimic dar sper ca acest fragment sa-i scape de sub priviri "cititoarei"Maria Stancu.
Maestre, fiindca autobuzul si mai ales pauzele dramuite te zoresc meru tin sa te informez, totusi, ca ar fi fost minunat sa-i bagi in seama si pe closari (frumosii nebuni ai Montrealului),pe dragalasele vanzatoare de placeri,pe vanzatorii de droguri mai numerosi decat pietonii, echipele de caftitori de prin ganguri etc...
Si-am mai inteles ca la festival a fost invitat si minunatul nostru prieten-poet Cezar Ivanescu.Dar n-am inteles fita,rocada prin care in locul lui a fost prezentaindoielnica poeta si ambasador al Romaniei in Canada - Elena Sava (de o vreme fara Sava) Stefoi! Si-i reprosez poetului-gazda de la Troi Riviere, Gaston Bellemare, ca nu ne baga in seama si pe noi, cei 24 de membri ai Asociatiei Scriitorilor Romani din Canada, care respiram autentificat de vreo 2o de ani.In egala masura ne reprosam si noua ca nu ne bagam mai in fata, precum chiar unii dintre confrati.
Tot ca o replica vrau sa spun ca noi il avem la-ndemana pe scriitorul-reporter Alex Ceta
teanu, care ne basmuieste (si el) cu reportaje literare de prin toate Americile.
Iubite Valeriu Stancu, iti multumim pentru cele "Trei rauri si un ocean de poezie" Personal te declar invingator la puncte in deplasare si-ti propun ca la urmatoarea vizita sa-mi fii ghid prin Montrealul meu.Dar te previn ca la vara, cand voi veni prin Tara mea de doruri,voi colinda peste(cate?!)colinele
Iasului si va voi darui un reportaj scris cu lacrimi...
Dar sa nu uit.La despartire blanda si frumoasa Doamna Maria mi-a zis: Stimate Domn,sa stii ca am inteles multe si voi spune la Iasi cine este poetul G.F. Drept pentru care o sa-i dedic un buchet de poeme. Asa...ca sa priceapa si "altii" ce inseamna sa fii "cel mai mare poet al tuturor timpurilor"
Va salut de departe !

PS:
Dragii mei prieteni,
Cam atat mi-a dictat constiinta proletara sa scriu. Pentru mine,pe lume, cele mai triste imi sunt despartirile. Afara ploua, ati apucat ultima zi de vara, ieri am fost la munte, am vizitat un cimitir unde imi voi alege un apartament silentios, cu intrare separata si cu privire la ocean. Am multe de spus...o colaborare, un volum la Cronica etc. Dar pentru aceasta trebuie sa fiti de acord si voi.
Eu va iubesc de departe.
unul George Filip




George Filip    11/3/2007


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian