Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


La inceput a fost CUVANTUL… ( IV )

Atata timp cat oamenii vor comunica prin vorbire,
va exista si literatura!”
Nichita Stanescu, Rolul literaturii.


Dedic acest numar pleiadei de dascali din Oltenia,si in mod special,dascalilor mei din orasul Filiasi si de la Liceul de matematica informatica « Stefan Odobleja »Craiova,
care prin CUVANTUL…lor si harul de a comunica prin vorbe,au facut si fac sa existe nu numai literatura ,ci si istorie…

Nicolae ANDREI

Nascut in comuna Podari(sat Livezi},
judetul Dolj,la 28 august 1924.
Absolvent al Scolii Normale « Stefan
Velovan »din Craiova si al Facultatii
De Romana-Istorie din Bucuresti.
A condus in calitate de director,vreme
De peste un sfert de secol actualul Colegiu
National « Carol I »din Craiova
Profesor emerit.Cetatean de onoare al
Municipiului Craiova.Membru al Societatii Scriitorilor Olteni.
Veteran de razboi.Vicepresedinte al Societatii Ptietenii Stiintei
«Gh.Titeica »si al fundatiilor « Scrisul Romanesc »si « Jean
Negulescu ».Presedinte al Fundatiei Colegiului National
”Nicolae Balcescu”-Craiova.
A elaborat(singur sau im colaborare cu ptof.univ.Ion
Dumitrescu si prof.univ.dr.Gh Parnuta)si publicat urmatoarele
Lucrari :Munca metodica in scoala generala si liceu ;Contributii
la studiul istoriei Liceului « Nicolae Balcescu »din Craiova ;
Ani de lumina,istoria Liceului « Nicolae Balcescu » ;1907 in
Oltenia ,Contributia intelectualilor la marea rascola ;In dialog
Adolescentii si adultii ;Activitatea educativa a dirigintelui ;
Aspiratii si atitudini in adolescenta ;Conducerea stiintifica a
Unitatilor de invatamant.Teorie si metoda ;Tineretul,azi ;
O prestigioasa institutie scolara.Liceul de istorie filologie
(azi « Elena Cuza »din Craiova);Revolutia de la 1848 in
judetul Dolj ;Istoria invatamantului din Oltenia(4 vol.) ;
Istoria cartii,presei si tiparului din Oltenia ;Timpul inceputului ;
Oltenia in 1877 ;Biografii triste ;Voievozi ai spiritului.
A contribuit,prin intense si documentate studii,la realizarea
unor lucrari colective,intre care :Istoria invatamantului din
Romania(2 vol.) ;Istoria Craiovei ;Srisul Romanesc-75 ;Craiova-
Pagini de istorie si civilizatie. 150 de ani de la Revolutia Romana
din 1948 ;Institutul de Editura si Arta Grafica «Samitca»Craiova ;
Interferente spirituale oltene ;Dictionarul personalitatilor doljene.

CONSTANTIN D FORTUNESCU<1874-1975>
( din vol.Timpul inceputului –fragment-)

In Craiova la mijlocul acestui veac al nostru,care coboara catre asfintit,putea fi vazut,aproape zilnic,trecand grabit-plutind,parca-cu pasi marunti,cam la aceleasi ore si strabatand mereu acelasi intinerar,un batranel,cu trupul firav,imputinat de ani,apasat de singuratate si(de la o vreme)chinuit de boala,imbracat ingrijit,in mereu acelasi costum de culoare neagra sau im largu-i pardesiu,care punea in evidenta minunatu-i chip de dascal cu fata uscata-fata de schivnic-si obraji brazdati adanc,cu fruntea luminata de ganduri inalte,cu ochii pierduti in departari…un zambet amar si trist flutura pe chipu-i taiat in linii subtiri si aspre.
Parea un pelerin venit de pe alte meleaguri,ce ducea cu el o bogata si inestimabila comoara de amintiri.
Avea ceva din Iisus-in care a crezut intreaga viata si cu toata puterea fiintei si ceva din Tradem-poetul craiovean pe care l-a apreciat si iubit ca putini altii.
Suflet chinuit- i-a murit tovarasa de viata,o frantuzoaica,pe care o cunoscuse,in tinerete,la Paris,in urma unei calatorii facute in Franta si si-a pierdut,pentru o vreme,
libertatea,fiind in mod nedrept si abuziv,arestata si intemnitata de organele de securitate ale regimului comunist totalitar-pe langa venerabilul carturar craiovean,in ultimii sai ani,bucuriile vietii au trecut in mare graba,ca un cantec de pasare, ca o ploaie scurta de vara,ca o adiere usoara de vant…
Omul acesta,asupra caruia trecatorii isi indreptau privirile,pline de admiratie si il salutau cu un nemasurat respect,face parte din galeria marilor profesori-carturari ai Craiovei de odinioara.Numele sau :Constantin D.Fortunescu.
A slujit,in mod exemplar,Colegiul craiovean « Carol I »,vreme de patru decenii-din septembrie 1898 si pana in aceeasi luna a anului 1938.Intelectual de intinsa cultura.
Inzestrat cu ceea ce se numeste,in mod obisnuit, « vocatia ctitoriei »,a fondat,de-a lungul anilor,o seama de institutii si de publicatii craiovene de mare prestigiu.Animator cultural-alaturi de C Saban Fagetel,unul dintre cei mai reprezentativi animatori ai vietii spirituale a Olteniei de odinioara.Poet talentat-« poet erudit ,veritabil artizan,deplin stapan pe mestesugul poetic »,cunoscut cronicar cultural,rafinat colectioner de opere de arta,impatimit bibliofil,apreciat cercetator stiintific…

NICOLAE BALCESCU<1819-1850>
(din vol.Biografii triste -fragment-)

El,Balcescu-a carui viata « a fost o flacara »-ese carturarul- patriot care a militat-din convingere si cu toata puterea fiintei-pentru implinirea unor idealuri scumpe noua,romanilor.Este omul politic,istoricul,economistul,diplomatul si ganditorul democrat roman caruia-privit cu vrasnasie de cei aflati,atunci,la putere-nu i s-a permis,nici chiar in ultimele momente ale vietii,sa revina in tara si sa se stabileasca,asa cum dorea,in Moldova :la 8 septembrie 1852,trece Dunarea pe malul romanesc si,doar pentru cateva ore,in pichetul de la Turnu Magurele,si-a putut vedea si imbratisa,pentru ultima oara,buna lui maicuta si sora,pe Sevastita.
Indurerat, « pribeagul »se indreapta spre Italia,trece prin Neapole si se opreste la Palermo,orasul inecat de verdele puternic al gradinilor cu lamai,portocali si mandarini,asezat la capatul Vaii de Aur(Conca d’Oro),sub umbra muntelui Pellegrinio si de-a lungul digului arcuit al golfului Marii Tireniene.Clima blanda a locului,dar mai ales bogatia documentara a arhivelor si bibliotecilor orasului Palermo,l-au determinat pe Balcescu sa-l viziteze,prima oara,in 1847,cand a poposit acolo timp de trei luni,impreuna cu Vasile Alecsandri si Ada Negri,nefericita muza a poetului moldovean.Aici,intr-o modesta casa taraneasca,ascunsa,la marginea orasului,in holdele unor maslini seculari,a scris capitolele fundamentale din operasa capitala :Romanii sub Mihai-Voievod Viteazul.
Cea de-a doua venire a lui Balcescu,la Palermo, a avut loc in ziua de17 octombrie 1852.Venea,de data aceasta,alungat din propria-i tara,singur si foarte grav bolnav.
Mistuit de dorul de tara,pribeagul exilat a vazut,pentru ultima data,zorile palermitane la 29 noiembrie 1852,intr-o camera modesta din hanul « Alba Trinacria ».
Si avea,atunci-sa retinem !-doar…33 de ani…
La Palermo,vechi oras cu traditii culturale si revolutionare,interesul fata de amintirea lui Balcescu a fost si este unul deosebit.Astfel,poetul sicilian Salvatore Lo Voi i-a inchinat strofe de lauda istorica si patriotica.Din initiativa Facultatii de Litere,sectia de carti romanesti din cadrul Bibliotecii Universitatii de la Palermo a primit numele lui Nicolae Balcescu.La academia de Stiinte,Arte si Litere din Palermo,la institutele locale de istorie a Italiei si « del Risorgimento »,s-au prezentat,de-a lungul anilor,numeroase comunicari si s-au tiparit diferite studii despre activitatea revolutionara,istorica si patriotica a lui Balcescu.La un veac de la moartea exilatului,s-a organizat acolo(la 25 noiembrie 1952),o inaltatoare comemorare.Cu aceasta ocazie,una dintre strazile de seama din Palermo a primit numele lui Balcescu.In parcul Garibaldi a fost asezat un bust al lui Balcescu,alaturi de marile figuri revolutionare ale Italiei din
secolul trecut.
Craiovenii,la randul lor,l-au pretuit pe Balcescu.O strada din Cetatea Baniei,Institutul Agronomic(intrat intre timp,in componentaUniversitatii craiovene)si un prestigios ansamblu artistici-au purtat,de-a lungul timpului,cu mandrie,numele.Si-cu prilejul Centenarului Revolutiei de la 1848-luind in seama faptul ca exemplul,ideile si indemnurile sale patriotice au gasit un puternic ecou si o fericita implinire in activitatea Clubului Revolutionarilor ce si-a avut sediul in cladirea Scolii centrale de baieti-continuatorul acesteia-Colegiul National craiovean,a primit-la cererea elevilor,cadrelor didactice si a mii de cetateni-numele lui Nicolae Balcescu-una din personalitatile de prim-plan in procesul de renastere spirituala si politica a Romaniei,in secolul al XIX-lea.
De atunci,vreme de 50 de ani,Marele Martir i-a fost,Colegiului,patron spiritual.Si i-a calauzit drumul.Din toamna anului 1998,numele sau a coborat de pe frontispiciul cladirii centrale,pe care a « luminat-o »cu pilda vietii si jertfei sale,iar Colegiul a primit,din nou,numele regelui Carol I,o alta personalitate demna de stima si pretuirea noastra,a romanilor…

***

Gela ENEA

Nascuta in comuna Bistret-Dolj,la
14 ianuarie 1960.A urmat cursurile Scolii
Generale din localitatea natala,apoi pe cele
ale Liceului Pedagogic din Craiova.A absolvit
Facultatea de Filologie din Bucuresti,sustinand
examenul de licenta cu lucrarea Motivul copilariei
in creatia lui Tudor Arghezii.Profesoara delimba
romana la Scoala Desa.
A publicat grupaje lirice in revistele « Ramuri »,
si « Mozaicul »,precum si in cotidianul « Cuvantul
Libertatii »din Craiova.In anul 1997,la Editura Aius,din
Craiova,i-a aparut volumul de versuri Dati-mi voie sa trec,
distins cu premiul « Marin Sorescu » de catreInspectoratul
de Cultura al judetului Dolj.Tot in 1997,i s-a decernat
premiul I la festivalul de muzica si poezie Floare de Ger,
de la Calafat.

SENZATII

Orasul isi joaca ultima carte,
brancardierii i-aduc luna pe targa,
in transeele caintei-Petru,
vanzator ambulant;
nu-i cer amulete,maruntis sau glume,
trec mai departe,socotind pe degete cat am pierdut;
imi vad frica asezata-ntre fese si pense
in inventarul chirurgical ;
sa strig:
universul exista pe schema unui joc de noroc,
pietris imi creste pe limba,
ploua cu piatra,si-arata sagetile sfantul.

CE VREMURI

Mi-e dor de vremurile cand
cadea copacul odata cu privighetoarea,
Ca sa ramana cantecul in memoria zilei
biciuite de farse ;
barbatii apucau destinul de toarta,
parand o anfora
cat exista femeia…
Am aruncat norocul acesta ca pe o minge de trente.

RUGA

Cauta-ma la marginea acestei lumi
pline de malformatii,
ai carei nebuni imi cutreiera trupul
cu lampioanele dorintei,
da-mi un leac
pentru febra sentimentelor,
chiar daca folosesti indulcitori sintetici,
eu te voi astepta diminetile,
band caimacul obisnuintei,amar,
si voi ghici,din ochii tai,
cat mai am de trait.

***

Adrian I BUTOI

S-a nascut la 29 iunie 1935,in comuna
Morunglav,judetul Olt.
Absolvent al Scolii pedagogice “ Stefan
Velovan”,Craiova,promotia 1952/53.
A fregventat patru ani Facultatea de
Filologie-Istorie,Bucuresti,dupa care s-a retras.
Institutor la Colegiul National « Fratii
Buzesti »din Craiova.
A colaborat la reviste de specialitatae ale micilor scolari …
Are peste 150 de aparitii in presa vremii.
Volume publicate :Dincolo de manual(versuri),Urme de impliniri(note si insemnari),Razlete((anthologie din creatia lui Mihai Ghenescu)
Plachete :Memoria inimii-Manastirea Caluiu-altar de credinta si glorie romaneasca ;Si pasii lor au urcat treptele Liceului « Fratii Buzesti » ;Biserica Stanesti Lunca(Valcea),ctitorie de slava si pomenire pioasa ;Popasuri in timp la mormintele scriitorilor olteni.Panteonuri craiovene.
Documentare :Contributii la cunoasterea istorieiColegiului National « Fratii Buzesti »(2 vol.-in colaborare).


BISERICA SF.NICOLAE OT HARALAMBIE,UNA DINTRE
BISERICILE CRAIOVENE DISPARUTE
Foarte putini craioveni stiu ca pe terenul pe care astazi se afla cladire Colegiului National “Fratii Buzesti”a existat o biserica cu hramul “Sfantul Nicolae”,zidita,se pare,de catre Constantin Haralambie,camaras si mare boier,care primise diferite titluri si avantaje materiale din partea Austriei pentru serviciile aduse acesteia in timpul razboiului Austro-Ruso-Turc din anii 1788-1792.
Biserica paraclis « Sf.Nicolae ot Haralambie »era inzestrata cu toate odoarele crestinesti,fiin loc de inchinaciune numai pentru familia Constantin Haralambie si mai apoi pentru familia Dimitrie Haralambie,fiul acestuia, « cel mai mare boier de aici si unul din cei mai bogati din toata tara »,asa cum rezulta din caracterizarea dr.N Hanselm pe care i-o face lui Dimitrie Haralambie in drumul sau la Viena pentru o consultatie la dr.Iosef Skoda.
Biserica avea gradina si doua izvoare : « unul cu apa dulce si altul cu apa puturoasa ».
Dupa moartea lui Dimitrie Haralambie(1867) perioada de inflorire a bisericii incepe sa scada,aceasta datorita deselor procese dintre fii lui Haralambie din prima casatorie si Alexandrina Haralambie,cea de-a doua sotie,si fiul acesteia,Mihail.
Trebuie mentionat ca cea de-a doua sotie a colonelului,si mai tarziu generalul Dimitrie Haralambie,era fica generalului Gheorghe Magheru,luptator neobosit in Revolutia de la 1848.
Pe la 1876,Alexandrina Haralambie vinde terenul,biserica si casele Haralambie ministrului Cultelor si Instructiunii,aceasta reprezentand o parte din mostenirea ce i se cuvine dupa sotul ei.Din acel an,Ministerul Cultelor si Instructiunei devine proprietar de drept.
Biserica incepe a se ruina mai ales dupa moartea Alexandrinei(20 febroareie 1877).
In casele cumparate de Ministerul Cultelor si Instrctiunei vor fubctiona dormitoarele si scoala de aplicatie a Liceului Pedagogic de satazi(1895-1901).
Dupa anul 1901-1906,vor urma adrese intre Minister,Primaria Craiovei si Sfanta Episcopie a Ramnicului si Noul Severin cu privire la demolarea Caselor Haralambie si a bisericii « Sfantul Nicolae »care devenisera adevarate ruine ce periclitau viata locuitorilor Craiovei si a intretinerii curateniei.
In anul 1903,Casele Haralambie sunt demolate,materialele de constructie sunt impartite scolilor care apartineu de ministerul de resort.
Biserica paraclis”Sfantul Nicolae ot Haralambie”ramasese singura pe un teren viran,supusa degradarii,furtului de materiale.Devine repede « loc de refugiu al derbedeilor din oras,o ascunzatoare pentru satisfacerea nevoilor naturale ale trecatorilor,un loc de intalnire nocturn pentru desfranatii din oras »,asa cum reiese din Raportul serviciului tehnic catre Primaria Craiova.Terenul nu este imprejmuit.
In final,concluziile Sfintei Episcopii a Protoeriei judetului Dolj, a Prefecturii si Primariei Craiova,fac ca Ministerul Cultelor si Instructiunei Publice sa aprobe,prin adresa nr.14.717 din 1908,demolarea capelei.
Protoeria si Primaria ramanand ca «de Sfintele Paste sa aseze o cruce,cu inscriptinea in care sa se arate,pe scurt,macar istoricul acelei capele iar locul sa fie inchis ».Nu s-au gasit date,daca intr-adevar aceasta hotarare s-a realizat sau nu.
Avem date ca,in 1904,Primaria inchide cu gard inalt,de lemn,terenul unde fusesera demolate si casele generalului Dimitrie Haralambie.Locul se va numi pe viitor « punctul haralamb »,unde,pe viitor,multimea orasului va privi defilarea armatei si a manifestarilor culturale solemne.
Azi,pe locul unde a fost biserica »Sfantul Nicolae Haralambie »s-a amenajat prin staruinta copiilor liceului un parculet si o fantana.
Se impune ca pe viitor,Sfanta Mitropolie a Olteniei,Primaria Craiovei si conducerea Colegiului « Fratii Buzesti » sa imortalizeze printr-o placuta memoriala acest lacas crestinesc care,in acest an si-ar aniversa aproape 150 de ani de la constructia sa,iar scoala,118 ani de existenta.
(oct.2000)

***

Alexandru GHEORGHE


S-a nascut la 23 ianuarie,1935,in satul
Gubaucea,com.Vela,jud.Dolj
Absolvent al Scolii Normale de Invatatori,
Craiova,1954.
Debut in presa :1954 in « Albina ».
Prima carte:Trandafirii lui Gheorghita(1980).
Alte volume :povestiri :Baiatul curajos(1990),
Copacul vietii(1992),Vino asasa,taticule !(1993),Doina romaneasca(1994),Ce fel de copil esti ?(1995),Teatru istoric pentru copii si tineret(1997),Povestiri religioase-Revino Doamne,printre noi !(1998).
Gheorghe Alexandru este autorul a 14 lucrari de metodica si psihopedagogie.
Premii :Premiul « Elena Farago »-literatura pentru copii,acordat de Societatea Scriitorilor Olteni.

UN RASUNET

Era inceput de vara si soarele dogorea a ploaie.Toti transilvanenii aflasera ca si in Tara Romaneasca va incepe revolutia.In aprilie al aceluiasi an 1848 se declansease in Moldova,dar a fost inabusita. La 3 mai s-au adunat la Blaj o multime de tarani,meseriasi de tot felul si intelectuali.La inceputul lunii iunie,la Brasov,au sosit si fruntasii revolutionari din Moldova:Mihail Kogalniceanu,poetulVasile Alecsandri,iar din Tara Romaneasca,Gheorghe Magheru si Balcescu.Eftimie Murgu I-a intampinat.
-Ti-am adus si tricolorul romanesc,draga Eftimie !i s-a adresat Alecsandri.
-Esti un adevarat prieten,dragul meu !Dar crezi ca noi nu-l aveam?
-Poate ca am facuto din exces de zel.Insa mai stiu ca acesta este simbolul care ne uneste pe toti romanii…
-Hai,sa-ti mai spun ceva inreresant !a zis Eftimie Murgu.Poate nici nu-ti vine sa crezi.Stii cine vine la intrunirea noastra de-asta seara ?
-Cine ?
-Anton Pann,dragul meu.
-Foarte bine !Nici nu ma gandeam sa nu vina.De altfel,un om de cultura ca el care culege basmele,legendele si snoavele din popor,trebuie sa fie cu poporul.Si cine a mai sosit la Brasov ?
-Las’sa fie o surpriza pentru tine…
-Deci nu vrei sa-mi spui ?
-Nu…
Spre seara in casa familiei Andrei Muresanu,din Brasov,s-au intalnit toti revolutionarii romani :Cei din Transilvania,din Moldova si cei din Tara Romaneasca.Anton Pann venise cu o « traista »de snoave,de vorbe de duh si de cantece populare.
Inimile tuturor clocoteu de entuziasm.de altfel,in aceasta perioada,in fiecare sat si oras,oamenii se adunau,se sfatuiau,se organizau pentru lupta….
-Fratilor !a exclamat Alecsandri.Ne vorbeste gazda noastra,Andrei Muresanu
La aceasta invitatie,Muresanu s-a ridicat in picioare sa citeasca o poezie scrisa chiar in ziua aceea.Cu rabdare desfacu incet filele unui caiet si rosti :RASUNET.
« Desteapta-te,romane,din somnul cel de moarte
In care te-adancira barbarii de tirani !…
Acum ori niciodata,croieste-ti alta soarte,
La care se se-nchine si cruzii tai dusmani !… »
Cei veniti in casa lui ascultau cu totii absorbiti ca de-o vraja.Nu clipea nimeni…Parca si respiratia li se oprise.Numai inimile lor bateu ca niste ciocane in uriase clopote de arama.Trambitele cuvintelor scoteu un singur sunet :Unirea si infratirea tuturor romanilor.
Mureseanu citea mai departe,cu tot mai aprinsa patima :
« Priviti marete umbre :Mihai,Stefan,Corvine,
Romana natiune,ai vostrii stranepoti…
Cu bratele armate,cu focul vostru-vine,
Viata-n libertate ori moarte,stiga toti ! »
Adresandu-se acestor « marete umbre »,poetul revolutinar le arata plin de mandrie,cu un gest patetic,pe stranepotii lor.
Si poetul a continuat grav,gesticuland,aprins ca o flacara :
Pre voi va nimicira a pismei rautate
Si oarba neunire la Milcov si Carpati
Dar noi,patrunsi la suflet de sfanta libertate,
Juram ca vom da mana,sa fim purure frati ! »
Ca la un semnal,toti ca unul au sarit in piciore.S-au imbratisat,s-au sarutat
si-au exclamat in cor :
-Juram ca vom da mana sa fim pururea frati !…
Entuziasmul i-a impiedicat,o vreme,sa vada ca singur Anton Pann,vesel,cum nu-i era obiceiul,si cu privira intr-o parte,fredona in surdina ceva numai pentru el.
Dintre toti l-a observat Simion Barnutiu,care n-a indraznit sa-i reproseze :
-Ce-i,Antoane ?
Anton Pann a suras,s-a ridicat in picioare,a tusit usor si a inceput sa cante,cu glas puternic si cald,cum numai el stia sa cante :
« Desteapta-te,romane,din somnul cel de moarte… »
Toate privirile se indreptasera spre cel care canta cu patos versurile revolutionare ale lui Muresanu.Melodia sporea insutit vraja versurilor.Fara sa stie,fiecare a inceput sa murmure dupa Anton Pann…
Peste o jumatate de ceas,toti oaspetii din casa lui Muresanu cantau…poezia Rasunet.

Vecinii au iesit la ferestre.Trecatorii,care se tot opreau in strada,au inceput sa cante si ei…
In noaptea aceea de vara,tot Brasovul a cantat marsul revolutiei-Un Rasunet,numit mai apoic impropriu « Desteapta-te ,romane ».Si de atunci,romanii l-au cantat si-l canta mereu si nu-l vor uita niciodata !Este unul dintre cele mai dragi cantece ale poporului liber din tara noastra.
El a trambitat din nou la Revolutia din Decembrie 1989,chemand toata suflarea romaneasca sa rastoarne dictatura ceausista.A fost un adevarat imn de imbarbatare pentru toti cei care,cu piepturile desfacute si fara arme,au pornit REVOLUTIA.De atunci,el a devenit un simbol al puterii populare,al dreptatii si libertatii depline pentru romani,noi declarandu-l fara tagada IMNUL ROMANIEI LIBERE !
***

In fiecare din notele biografice ale celor patru scriitori-dascali,in fiecare din poeziile sau povestioarele domniilor lor,vad bunatatea,amabilitatea,nobletea sufleteasca si jovialitatea cu care ma intampinau dascalii mei de fiecare data cand ii intalnem.
Vroiam sa inchei aici,dar recirind notele biografice am retrait si revazut anii copilariei,mi-au revenit in minte versurile de recunostita dedicate ,la varsta de 10 ani,doamnei invatatoare Teodora Pescaru :
Recunostinta
doamnei invatatoare Teodora Pescaru

« O data cu alfabetul
ne-ati invatat ce-nseamna:
iubirea,dragostea,respectul
Pentru a mea prima dascalita,
Un simbol de recunostinta. »
(un buchet de « vestitorii primaverii »)
Cu ocazia zilei de 1 Martie !

Aceste randuri par simple si naive,dar in ele este adunata dragostea a zeci si zeci de generatii de copii !
Recunostinta tuturor dascalilor din lume !






Claudiu Coman    9/14/2007


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian