Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


La inceput a fost CUVANTUL...- III -


(Antologie a Societatii Scriitorilor Olteni)

In demersul de a continua "nevinovata recenzie" a lucrarii cu
acelasi nume,am ales pentru acest numar alti trei
scriitori,pecare,desi fizic nu i-am cunoscut,ii stimez,ii iubesc si le port
un deosebit respect.
O parte din biografia domniilor lor se impleteste:
nascuti pe acelea-si meleaguri...:"un punct energetic neconventional
importantin care conflueaza trei rauri:Jiul,Gilortul si Motrul.Tot aici,dealurile
subcarpatice se termina si incepe Campia Olteana.
Varfurile acestor dealuri orientate spre apele care conflueaza,
concentreaza potentialul energetic neconventional,conferind acestui loc
un farmec si o chemare speciala."(Prof .univ.Dr.Tiberiu Puiu Gheorghisan).
Nobletea si sensibilitatea acestor oameni de aleasa educatie si cultura,
aprecierea si respectul lor fata de oamenii si locurile natale,se manifesta
adesea prin puterea CUVANTULU...



Ion ANASTASIA

S-a nascut la 25 iunie 1951,in orasul Filiasi,judetul Dolj.A urmat cursurile Scolii Generale din comuna Poiana de Sus,
judetul Gorj,apoi pe cele ale Liceului "Nicolae Titulescu",din Craiova(1970)
A absolvit facultatile de Filologie-Istorie,din Tg.Mures(1974) si Istorie-Filosofie,din Bucuresti(1982)
Debut in presa- cu versuri,1968,in revista"Ganduri tinere"(a liceului).
Debut editorial- O descriere a luminii(versuri,1994),in colectia
"Poesis"a revistei "Ramuri".
Alte volume: Descantece de pe valea Gilortului(1995),Trestia
ganditoare(1999),Istoria nebuniei,etc.
Versuri,culegeri de folclor,articole si studii de istorie
literara,arta,la revistele:
"Ramuri","Vatra","Luceafarul","Athenaeum","Literatorul","Romania
Literara","Arhiva Romaneasca","Museum","Povestea Vorbei"
TEOFANIE
Dumnezeu este lumina mea
mai luminoasa decat soarele;
este in fiecare din noi
desi nu se vede cu ochiul liber,
nici un intuneric nu este
Intr-Insul,
Marele Spirit gandurile mele
magnetice,
daruindu-le
sub forma efectelor proprii
am creat marete catedrale
ortodoxe,
in Limba Romana,
frumoase flori ale recunostintei,
umbre vulcanice ale realului,
cucii lumii vin sa ne cante
o singulara Rugaciune,clipa care ne cheama
sa ne oranduim spre galbenul Soare.

CU TREI INIMI BANUL MANTA
Cu trei inimi Banul Manta
pre statornice hotare
mana pasnic bidiviul peste soarele
Limbii Romane,
rodul,rodului
in muntii Carpati si in raul
de paine,
in iarba de pace si cumpana de suflet
a privighetorilor,
in fecundele vocale si in clopotul
de argint al copitei,
Fruntea Banului Manta plugarul
si sabierul
cantat cu sange pe toate hrisoavele
virtutilor romane.

TRANSHUMANTA
Bunicul meu cand cobora din munte
Pe albia Gilortului mai jos
lasa norocul si-nalta in frunte
lumina de la Soarele frumos.
Cu miei cinci sute,ajungea ades,
prin ploi cu cremene si zloata
dar buna ANIKYRA nu l-a inteles
ca-n drumul sau se cununa cu mila.
Cu nouazeci de ani peste lumina
bunicul meu de dincolo-a trecut;
intr-o valvea cu noptile vecina
luand in stapanire iarba de argint!

Eugen BRALOSTITEANU

Nascut la 10 martie 1935 la Scaiesti,Dolj;
absolvent al Liceului "Fratii Buzesti"din Craiova(1952);
licentiat al Facultatii de Filologie din Bucuresti(1957;
a debutat in 1956 cu ciclui Povestiri mici fara pitici
la"Arici Pogonici";
a colaborat la:"Tineretul Liber","Liceenii","Ratiunea","Cuvantul
Libertatii";
Carti publicate:Exercitii de respiratie,Flori de roua,etc
Coordoneaza cenaclul "Cuvinte potrivite"al
Colegiului National"Elena Cuza"si
revistele "Irizari"si "Caiet de compunere".

DE-A PURURI,EL
Este al 150-lea miez de Gerar de cand,intr-un ceas de indubitabila
gratie,Providenta ne-a binecuvantat ivindu-ni-L.
La vremea aceasta numele lui marmorean trece peste aripa durerii si a
zapezilor,picurandu-ne in suflet si in cuget stropi suavi de frumos...
Ii cuprindeam fruntea-nalta,instelata de neodihna si dincolo de ea
regasim siragul logodnelor;
al nelinistii arzande la portile ne-ntelesurilor cu susurul iubirii
ideale,angelice si-asa de dureroase,al dorului tainic deabsolut-cu vraja
visarii cutezatoare si tandre,al jarului intru cunoasterea si
cuprinderea lumii,cu viziunea rasarita pe versantii filosofiilor,al harului celui
ales sa fie ilustru iconar-cu soarta neucenicului...
Ii priveam ochii-I mari si limpezi,cautand departe:din ei se rasfrang
seninul boltii si iubita,imparatia codrului si secolii,minunile
meleagurilor si voievozii bravi,teiul in flore si civilizatiile...;si intuim ca
ei au fost calimara in care pana-I maiastra s-a muiat pentru ca slova
strabuna sa-si completeze zestrea c-un plus de fragezime,arome si
culori spre a se plia intreaga pe relieful cugetarii,pe adierile si
unduirile trairii...
Parca-I auzim si pasii...;poate-ispitite fiind de intrebarea daca va
mai fi ramas vreo carare ducand spre marile semne de intrebare ale
existentei,pe care El sa nu fi lasat macar o dara de lumina...
Omul s-a pierdut de mult in pulberea de diamante a impresionantei Lui
zamisliri;in curgerea sa fara intoarcere,timpul i-a inramat-o in platina
legendei;dar generatiile fascinate de inaltimile si straluminile
ei,l-au mitificat pe ctitorul-mester.
Dainuie aievea spiritul sau-Eminescianismul,caci toti marii stihuitori
care l-au urmat-de la Arghezii si Blaga pana la Nichita Stanescu sau
Marin Sorescu-si l-au asumat novator ca filon in spatiul tematic si/sau
in acela al conduitelor estetice,cum prea bine aveau s-o confirme
simbolistii si expresionistii.
Astazi e Duminica,fiinca-i ziua marelui Eminescu si anul pe care l-am
inceput va curge sub acceeasi preacurata emblema;sub semne de adanca si
vrednica cinstire atata vreme cat aceasta Cale Lactee neamul nostru isi
raporteaza fiinta si credinta spirituala,ethosul insusi.

"TARA"DE LA SCAESTI
Cand la... guvernare era tancul din mine,am aflat pe de-a-ntregul cum
se respira patriarhal aerul de vacanta,alaturi de cei de-o
seama,acolo...Am facut-o-n lung de ani si-n voie,impartit intre raiul bunicilorde La
Deal si al celor de La Vale,trecand in stapanirea hoinarului suisurile
cu vii si pomi pe rod,praful colbului din ulitele piezise,gradinile
inmieresmate cu busuioc,drumurile de tarla flancate de florile
campului,zavoiul adumbrit de plopi si salcii,nisipul si stioalnele de argint din
albia Jului...
Asta se intampla intr-un sat asternut discret sub lantul de coline-cand
cu basma de salcam,cand plesuve,risipit pe cativa kilometrii de-a
lungul soselei care uneste intr-un miraj orizonturile cepusculare;intr-un
sat care a refuzat mereu sa se revendice,macar ca numele lui Henri
Catargi i-ar fi fost de-ajuns...;intr0o asezare unde locuitorii au legamant
cu rostul lor,cu Cerul si cu pamantul,cu sangele mosilor si
stramosilor,cu legi nescrise,ancestrale,cu binele,adevarul,omrnia...;acolo unde au
venit pe lume si mama si tata...
Inaintea atator variante care ar pute-o strange intr-o definitie,vad in
facultatea rememorarii singura sansa de a recupera din pulberea vremii
urma unei clipe,a unui gest,pas ori imprejurare care ne va fi marcat
candva,fast ori dureros...Este poate chiar un dar serafic,ca-ci
tainica-i lumina-calda sau rece-inviaza numai dintr-un sentiment.
Ca entitate,Scaestiul mi-a ramas in doua imagini.De o parte e
Biserica-durata cu acuratete pe-un umar de deal,mai aproape de Tarii,si,intr-o
fulgerare de sublim,imprejmuita cu brazi...DE cealalta-parcaun lied sa-i
poarte durerea celei dintai spre marea simbolistica a mitului-dainuie
cea a Preotului-Apostol.
Nu stiu cat propovaduirea Celor Sfinte ii va fi profesiune,dar ceea ce
au simtit copilu si,mai apoi,tanarul a fost pilda intreaga viata din
launtrul fara prihana in conduita Omului-Misionar:calda
bunatate,intelegere de semen si duhovnic(deopotriva)a meandrelor sortii,parerea,povata
si imbarbatarea(egal mangaiere)impartite fara pic de trufie celor
pastoriti,surasu-i sfielnic si cinstirea boema de care s-a bucurat in
fiecare casa.
Parintele sandica,de ani buni a fost chemat de Domnulla cele
vesnice...Si poate ca aceasta evocare n-ar ar fi avut prospetimea vibratiei,daca
acea noblete arhiereasca n-ar fi fost s-o poarte fiul sau,artistul
plastic Eustatiu Gregorian;el a zamislit cucernic icoanele sfantului
lacas,ramase sa perpetueze Bunul Duh,acolo,la "Tara"aceea...
Orice frumusete-a stihuit Blaga-se-mbina/Cu zari si imagini,cu vraji
departate/dar prinde un chip de matase-ntre noi...
Indiscutabil,aducerea-aminte e o "mirabila samanta"pulsata doar de
datorie.

Marius COGE

S-a nascut la 11 mai 1954 in comuna
Bralostita,judetul Dolj.
Licentiat al Facultatii de Drept din
cadrul Universitatii Bucuresti.
Debuteaza in anul 1973 in revista
scolara "Bilete de ucenici"a Liceului Tudor
Arghezii din Craiova.Publica in revistelr:
"Ramuri","Tinerete","Munca","Ratiunea",s.a.
Colaboreaza la ziarele"Inainte","Independentul"
"Cuvantul Libertatii",Gazeta de Sud",
precum si la Studioul de Radio Craiova.
Debuteaza editorial in anul 1999 cu volumul
de epigrame Catrene cu migrene.

CHIPUL TOAMNEI
Au ramas ata de putine frunze
in copacul meu,
Toamna!
Si totusi,
parca ma simt mai bogat.
In ceata privirilor tale
nu mai vreau sa ma pierd,
caii mei inca alearga
cu narile frematande,
sunt atatea iubiri pierdute,
atatea picaturi susurand
pe crestetul tau roscat.


Chipul tau-
umbra leganata,
de fiecare data ma imbie
cu bucurii nepamantene
si cine poate rezista
ispitei?

POEM NESFARSIT
Daca as fi un vers
din poemul acestei lumi,
mi-ar placea sa cred
ca Dumnezeu ma va citi candva
asezat in fata semineului
intr-o dupa-amiaza de toamna.
Poate ca nu sunt un vers
ci mai degraba un semn
al mirarii
iar poemul e impecabil
si nesfarsit.
***
"Un OM BUN salveaza o cetate!..."
Iata cun oameni buni sfintesc locuri!
"Frumosi la suflet si luminati la minte care,harnici la carte,talentati,perseverenti si norocosi,au ajuns oameni de stiinta si cultura...",astern sub brazda nemuririi"mirabila samanta"!






Claudiu Coman    9/11/2007


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian