Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Pornind de la realitate : Mentori


Motto:
“Indemnul spre carierile industriale formează astăzi un punct însemnat din programul învătământului nostru public. In ultimii ani el a fost practicat de toti oamenii politici, fără deosebire de partid. Toti văd în îndrumarea tinerei generatiuni spre carierile industriale un profit pentru tară; mai mult încă: o asigurare pentru viitorul acesteia.”
C. Rădulescu Motru – 1907

Trăim o perioadă tranzitorie în care demnitatea inginerilor, ca principal grup social în conducerea, organizarea si previzionarea dezvoltării economiei este puternic afectată.
Militând perseverent pentru proiectarea unui program sectorial de orientare viitoare printr-o abordare metodică si cu repere clare este interesant un excurs în gândirea unor mari înaintasi.
Evocândul, poate pe cel mai mare – MIHAI EMINESCU (1850-1889), există un interesant eseu din 1935 al lui MIHAIL MANOILESCU, inginer-economist, profesor universitar, fost ministru si presedinte AGIR, care revelează surprinzător capacitatea si conceptiile geniului nostru national ca “economist si încă unul de linie mare”.
- Eminescu si-a însusit o solidă cultură economică citind lucrările lui Adam Smith, Karl Marx si Friedrich List – teoreticianul interventionismului si protectionismului statului în industrie, ce a stat la baza politicii economice a României de după 1880.
- Eminescu a avut cunostinte matematice reale, întelegând profund valoarea acesteia în dezlegarea tainelor universului prin cuantificarea numerică a fenomenelor, ca în apologia savantului:
Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr
Asa el sprijină lumea si vecia într-un număr...
- Marele poet a fost concomitent si un gânditor metodic si riguros:
... liberalii iau în sens absolut ideile cetite si nerumegate din autorii străini, pe când pentru noi adevărurile sociale, economice, juridice nu sunt decât adevăruri istorice. Adică teoriile sunt valabile pentru un anumit popor si un răstimp din evolutia lui.
Corelând si noi, pozitia expusă se referă la epoca de criză economică produsă de tratatul dezastruos cu Austro-Ungaria, după care – si prin influenta ideilor poetului – la sfârsitul sec.XIX s-a marcat o cotitură radicală spre făurirea României moderne.
Ca în toate domeniile abordate, Eminescu s-a ridicat împotriva a tot ce era copie si import de gândire, fără discernământ (azi modelele “japonez”, “suedez”, “irlandez” etc):
Căci aproape tot ce a ajuns clasic în economia politică este – pentru o tară agricolă ca a noastră – fals.
Conceptia economică a lui a avut la bază ideea de dreptate, exprimată pe trei directii: independenta economică, dreptatea socială si specificul national:
Si în stiinta economică ceeace este adevăr în Occident, poate fi minciună în Orient.
Pornind de la realitate:
Cel mai rău pentru un popor este sărăcia. Conditia civilizatiei statului este civilizatia economică. A introduce formele unei civilizatii străine, fără să existe corelativul ei economic e curat muncă zadarnică.
Calitătile morale (mentalitatea?) ale unui popor atârnă – abstrăgând de climă si de rasă – dela starea sa ecnomică. Blândetea caracteristică a poporului românesc dovedeste că în trecut el a trăit economiceste multumit, că a avut ce-i trebuia (relativ)., Eminescu socoteste sărăcia ca o mare inferioritate natională care paralizează toate puterile sufletului colectiv.
Privind echitatea raporturilor de schimb (în epoca fals considerată a “leului-valută” si a “grâului de aur”) atrage atentia:
Tăranul trebuie să muncească o vară pentru a plăti un obiect de lux cumpărat din străinătate. O natiune care produce grâu poate trăi foarte bine – nu zice ba – dar niciodată nu va putea să-si îngăduie luxul natiunilor industriale înaintate.
Făcând apologia industrializării, Eminescu îl devansează pe Manoilescu:
Si ce e într-adevăr o natie agricolă pe lângă una industrială? Cât un răzes, oricât de vrednic, pe lângă un boier cu 100 000 pogoane într-un hotar.
Se opune deci hotărât acelora care vor să impună o activitate unilaterală, care anchilozează puterile nationale:
Să nu restrângem pe român numai la acel teren mărginit pe care mai poate suporta concurenta, la agricultură.
Este adeptul protectionismului statului, când într-un articol din “Timpul” exultă la stirea că Skupcina sârbească a adoptat un tarif vamal protectionist.
De mentionat că pentru încurajarea produselor autohtone prin forta exemplului, la Iasi, Eminescu si Creangă se îmbrăcau numai în haine de “siac” tesut în postăvăriile tărănesti.
Privind echitatea socială, poetul precizează:
Cine nu dă muncă muschiulară trebuie să dea muncă intelectuală.
Si parcă ni se adresează astăzi:
Si ca să stim că aveti dreptul de a pretinde, să întrebăm ce produceti? Arătati-ne în adunările dumneavoastră pe reprezentantii capitalurilor si fabricilor mari, pe reprezentantii clasei de mijloc, care să se deosebească de fabrica de mofturi ale “Telegrafului” si ale “Românului” si de fabrica dumneavoastră de palavre din dealul Mitropoliei?
Interesant că Eminescu a avut conceptii politice de dreapta, preconizând:
Solidaritatea de bunăvoie sau impusă prin legi a cetătenilor unui stat, o organizare strictă în care individul e numai mijloc pentru întretinerea si înflorirea colectivitătii.
Cu accente sociale:
Rau este că au căzut răzesii; rău că au căzut breslele.
Si elemente de logică marxistă, apreciind fenomenele sociale si nationale ca derivate ale transformării raporturilor economice.
Concluzionând, Mihail Manoilescu subliniază perenitatea ideilor si principialitatea lor: “Numai cine asimilează cultura Occidentului, dar îi răspunde cu o reactiune critică este un gânditor si o personalitate” iar “un geniu national adevărat se cunoaste totdeauna prin aceea că renaste cu fiecare generatie creatoare si înfloreste, din nou, cu fiecare primăvară a neamului!”


ing. Dan Ghelase








Dan Ghelase    8/5/2007


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian