Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


L U C E A F Ă R U L

A părăsit cele lumești în noaptea dintre 14 și 15 iunie, după cum spune Călinescu, plecând în ETERNITATE. Abia 39 de primăveri – și e chemat “să se odihnească puțin”, să plece în “lumea” lui, să devin㠓nemuritor și…”, alături de marii titani ai umanității. Se spune că geniile se nasc o dată la 500 de ani. Cert este că în provincia românească Moldova se năștea, în 1850, unul din cei mai mari poeți ai lumii.
Ca și cum Dumnezeu vroia să compenseze oarecum vitregiile istoriei (amintesc că Moldova gemea sub amenințarea celor trei imperii care și-o disputau – Imperiul Țarist,
Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic), ni-l da pe Eminescu. Încercați să vă imaginați literatura română, România însăși cu existența ei, fără Eminescu. Am fi mult prea săraci.
Atât de mult a devenit “al nostru” și este practic parte din noi, încât poezia lui circula prin viu grai, îmbrăcată într-o mantie muzicală, de multe ori fără să se rețină autorul și compozitorul, poezia și muzica integrându-se perfect într-o armonie sublimă. Nu știu câtă muzică s-a scris pe versurile lui Shakespeare, R.Tagore, Schiller, Heine, Pușkin etc., dar s-a scris foarte mult pe versurile lui Eminescu, în diferite variante și stiluri. Ce săracă ar fi romanța românească, aritmică de multe ori, doinită chiar, sau muzica corală românească, fără celebrele piese muzicale pe versurile lui Eminescu!
La “trecutu-i mare”, compozitorii au căutat să transpună în muzică ceea ce el făcuse cu atâta măiestrie în poezie, încercând să atingă măcar piedestalul geniului și reușind să îmbrace poezia într-o armonie inconfundabilă, nemaiîntâlnită până aici și nici după. O armonie și melodicitate pline de accente dramatice, precum viața, cu urcușuri și coborâșuri, o întreagă paletă a speranțelor și deșertăciunilor.
Dacă, filozofic, Eminescu s-a hrănit din gândirea germană, în speță Shopenhauer și Kant, simțindu-se în lumea lui “nemuritor și rece”, ne-nțeles și nepătruns, sufletește a fost un mare român romantic, adăpându-se din fântâna fermecată și nesecată a folclorului românesc. Apariția acestui miracol și-a pus pecetea pe destinul literaturii române pe care a făcut-o să sune altfel decât înainte, epuizând motivele și temele poetice, nemailăsând drum pe care să nu fi pășit el mai întâi, piatra unghiulară pentru tot ce s-a numit poezie după. Muzica interioară a poeziei lui Eminescu, această muzică divină, este de o măreție unică, îmbrăcată în mantia sonoră a vocii umane, cel mai perfect instrument muzical.
Ca un pios omagiu adus nemuririi celui care a devenit luceafăr printre luceferi, noi, Corala Româneasc㠓Armonia” din Toronto, departe de obârșii, pregătim un concert “unic” pe versuri de Mihai Eminescu. Multe din piese vă sunt cunoscute, într-o formă sau alta, într-o variantă mai mult sau mai puțin elaborat㠖 așa cum sunt “Sara pe deal”, “Doina”, “Mai am un singur dor”etc. Altele, adevărate nestemate ale genului coral – “Ce te legeni…”, “De ce nu-mi vii…”, “Dintre sute de catarge”etc. – sunt adevărate pietre de încercare pentru orice corală; odată depășite, ele devin o perfectă simbioză între tumultul muzical interior al poeziei eminesciene și sublimul sunetelor vocii umane.
Este pentru prima dată în America de Nord, la Toronto (după câte știu, nu a mai avut

loc un asemenea eveniment pe acest continent), când muzica și poezia eminesciană, înfrățite, omagiaza nu moartea, ci eternitatea, nemurirea celui ce este “miracolul” Eminescu. “Ars longa, vita brevis”, spuneau latinii. Cât adevăr în aceste patru cuvinte! Noi pământ suntem, sclipire de o clipă în a timpului veșnică scurgere. Unii din noi “umbră facem pământului” – mai mult sau mai puțin, după cum ne este sorocul. Singură Arta, ea rămâne nepieritoare, veșnică, semn al trecerii noastre prin cele lumești.
Încheind cele câteva reflecții, va invit cu căldură să vă alăturați nouă, Coralei Românești “Armonia” din Toronto, să trăim o seară de înălțare sufletească, să devenim pentru o clipă din nou tineri, romantici, să visăm într-o atmosferă eminesciană. Concertul va avea loc pe data de 14 iunie, la biserica “Our Lady of Perpetual Help”, 78 Clifton Road, Toronto (Mont Pleasant @ St.Clair). Vă așteptăm cu drag!
INTRAREA GRATUITĂ!
Corala Româneasc㠓Armonia” Toronto
Dirijor,
Profesor Augustin Medan





Profesor Augustin Medan - Toronto    5/4/2003


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian