Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Calatorii pentru weekend : Vestigii bastinase la o aruncãturã de bãt de Toronto

Vestigii bastinase la o aruncătură de băt de Toronto

Iunie 2007
Dana Mateescu
e-mail: danam1@sympatico.ca

Canadienii stiu să conserve foarte bine folclorul chiar dacă nu au muzee etnografice în fiecare judet asa cum aveam noi.
Am rămas foarte impresionati de satul Iroquoian situat în “Conservation Centre Crawford Lake” care este reconstituit pe o asezare a populatiei bastinase. Acestia se numesc “Populatia care traieste în Case Lungi” si cuprinde cele Sase Natiuni care au format Liga Iroquois. Dar nu numai ei traiau aici ci si Wendat (Huron –care este o denumire ofensivă la adresa populatiei dat fiind că în limba franceză Huron este un fel de porc mistret), Petun.

Am fost introdusi în lumea de basme a satului de o Pochahontas cu ochi adănci negrii care desena cu mîinile ei o lume veche, plină de taine. Si cu căt mai multe taine sunt cu atăt esti mai vrăjit.

Satul este din veacul al 15-lea. Este compus din cinci case lungi acoperite cu coajă de copac si sustinute de stălpi de lemn si putea cuprinde la un anumit moment păna la 250 de persoane. Intr-o casă lungă care arăta ca un hambar imens puteau să stea 30-40 familii. Înăuntru în lumina difuză puteai să deslusesti pe niste stelaje de lemn piei de animale pe deasupra multor crengi de cedru, coceni de porumb atărnati la partea de sus ca să se usuce, două vetre de foc, diferite ustensile naturale, prinzătorul de vise (care tine numai visele rele si le lasă pe cele bune să treaca printre ele vezi legendele Ojibwa), roata vraciului(cu cele patru sferturi care au diferite simboluri în filozofia indiană), papuci de zăpada (snowshoes).
Cel mai interesant a fost cănd femeia, cu siguranta pe care ti-o dă experienta mostenită de la bătrinii satului, ne-a arătat cum cu cremene poti să faci focul. Ca vreascuri se folosea puful de la o plantă autohtonă MILKWEEK iar ca element de întretinere a focului era coaja de mesteăcan.

Femeia ne-a povestit apoi despre cele trei surori care erau plantate pe o movilită. Sora Porumb se înalta în vănt, Sora Fasole se încolăcea în jurul Surorii Porumb si îi dădea putere să reziste văzduhului care se punea în miscare iar Sora Dovleac acoperea cu frunzele ei late picioarele Surorii Porumb ca să îi tină rece în timpul zilelor toride de vară.

Apoi ne-a povestit despre olăritul indienilor. Vasele nu erau rezistente la foc de aceea cu grijă străbunii din pietre, care au si ei spiritul lor, erau incinsi în foc si apoi lăsati în vase si astfel încalzeau măncarea. Tot asa se crea si siropul de artar sau “apa dulce” cum o numeste o legendă indiană.

Tot timpul un sunet duios de fluier însotea basmul si te simteai transportat cu 1000 de ani în urma cănd animalele erau din abundenta iar oamenii trăiau în armonie cu natura. R. Carlos Nakai este vestit pentru interpretarea la fluier a muzicii bastinasilor. Este nativ american iar CD-ul lui “Earth Spirit” a căstigat Grammy award.

O alta poveste a fost despre sauna indiana –SWEAT LODGE care nu se aseamăna cu saunele pe care le stim noi. Este ca o colibă acoperită cu coajă de mesteacăn în care se întretine focul si unde dacă strabunii pietre se crapă, pietrele devin străbune. Este un adevarat ceremonial pentru că aceasta este considerată o purificare spirituală în plus fată de curatirea corporală. Aceste ceremonii sunt private si nu se cade să se plăteasca la intrare, nu sunt făcute în scop comercial ci spiritual. La cele 4 porti trebuie să fumegi plantele sacre ale indienilor: cedrul, tutunul, salvia (sage) si sweet grass. Există înăuntru un Păstrător al focului. Sunt saune si in Toronto dar sunt rusesti care de fapt sunt un obicei originar din Finlanda. La început au avut de asemeni un rol de purificare spirituală dar ulterior li s-a dat o tentă comercială. Păna la urmă a devenit o traditie care este inclusă în faimosul film rusesc “ Ironia soartei”- IRONIA SUDBÎI care se arata la televiziunea rusa de Anul Nou asa cum este o traditie de Crciun sa fie televizat “It’s a wonderful life”, celebrul film american.

Temperatura înăuntru saunei finlandeze este de 80 de grade. Pietrele încinse se stropesc cu apă pentru a creste umiditatea înauntrul saunei. Se practică să mergi la saună după care să te răcoresti într-un bazin cu apă rece uneori chiar în zăpadă. Se repeta această procedură de căteva ori. Finlandezii se si flagelează cu nuieluse de mesteăcan care adaugă parfumul lor în văzduhul saunei.
În anii 1990 finlandezele dădeau nastere copiilor în saună dat fiind că era cald si exista apă în abundentă.

Ca si la indieni, finlandezii credeau că există spiridusi care au grijă de saună si de aceea nu se cade să vorbesti urăt sau să faci prea mult zgomot cănd intrii acolo. Aburul este denumit de finlandezi “löyly” care înseamna duh sau spirit.

Asa cum trăiau la un loc în viata asa trăiau si după moarte, indienii fiind îngropati în gropi comune dar nu înainte de a fi lasati în copaci sau pe anumite platforme pentru un timp. În sat exista o platforma din lemn care ilustrează cum erau asezati mortii.

Acesta Pochahontas părea să fie soră cu Margaret Craven care scrisese despre populatia aboriginala din British Columbia, Insula Vancouver, populatia pestelui somon. Cartea “I Heard the Owl Call my Name”, desi este scrisă de o americancă a fost publicata întii în Canada în 1967 si apoi în America în 1973 si a ajuns pe primul loc în topul lui New York Times. I s-a reprosat că este o persoană din afara si că nu poate să înteleagă întreaga filozofie a populatiei dar citind cartea te scufunzi într-o poveste tulburătoare a impactului între două culturi.

Sa nu uitam altă minunată urma a civilizatiei indiene, pietroglifele din “Parcul Provincial al Pietroglifelor” situat la 55 km nord de orasul Peterborough.

În mijlocul pădurii au fost descoperite stănci acoperite cu desene de animale (broaste testoase, serpi, păsari) si oameni. In total 900 de reprezentări . Locul este considerat sacru si nu se poate fotografia. Insemnările sunt vechi de 1200 de ani si într-adevăr te simti diferit în mijlocul naturii unde parcă spirite bătrîne îti soptesc la ureche.


Dana & Sandu Iaschevici


e-mail: danam1@sympatico.ca





Dana & Sandu Iaschevici    7/7/2007


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian