Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Locuri spritiuale din Romania ( nr. 48 ) orasul Codlea si manastirea Lainici

Codlea
Municipiul Codlea se afla aproximativ in partea centrala a Romaniei, in judetul Brasov si in depresiunea Brasov, la poalele estice ale masivului muntos Magura Codlei, la 560 m altitudine, pe raul Vulcanita, la intersectia paralelei de 45ş41'49" latitudine nordica cu meridianul de 25ş26'38" longitudine estica, la 14 km Nord Vest de municipiul Brasov. Municipiul Codlea face parte din categoria oraselor cu populatie redusa, in perimetrul intravilanului sau, de 10 kmp, existand 24 164 locuitori, din care 12 058 de sex masculin si 12 106 de sex feminin, fapt ce determina o densitate de 2 392 locuitori pe kmp. Evolutia numarului de locuitori a fost de-a lungul deceniilor in permanenta crestere, fara a inregistra, totusi, salturi spectaculoase. Astfel, o consemnare documentara din 1510 evidentia ca asezarea Codlea numara 670 de suflete, apoi in 1765 se inregistrau 2 055 locuitori, in 1814, 3 264 persoane, in 1849, 3 764 locuitori pentru ca in 1890 sa aibe 4 035 locuitori, din care majoritatea erau de etnie germana, respectiv 2 680 locuitori (adica 67%), restul fiind romani (1 211 locuitori – 30%), unguri (44 locuitori – 1%) si 100 evrei si alte nationalitati (2%). La recensamantul din decembrie 1930 s-au inregistrat 5 219 persoane, din care 3 111 de etnie germana (60%), 1 916 romani (36%) si 192 unguri (4%), iar la recensamintele din 1966, 1977 si 1992 Codlea avea 13 075 locuitori, 22 744 persoane si, respectiv, 24 620 suflete. De mentionat faptul ca in 1699 au fost mentionate pentru prima data existenta a 23 de familii de romani stabilite la Codlea. Dupa 1989 a avut loc un exod in masa al familiilor sasesti din Codlea, sasii evanghelisti parasind locul natal. Astfel, 1 081 de persoane din cele 2 169 cate erau consemnate la 1 ianuarie 1990 au parasit locul natal pentru a se stabili in Germania. Activitatea economica a municipiului Codlea se remarca prin existenta unor fabrici de masini si utilaje agricole si forestiere (tractoare pentru viticultura, piese si subansamble pentru tractoare si masini agricole, filtre, tobe etc.), de unelte pentru minerit, de scule pentru prelucrarea lemnului, de coloranti si vopsele, de confectii, de tesaturi din bumbac, de mobila, furnir si placaj s.a. Abator de pasari. Ferme de crestere a porcinelor si a pasarilor. Sere de flori (55 ha) datand din 1886.
Istoric. Cele mai vechi urme de locuire descoperite pe teritoriul municipiului Codlea dateaza din Epoca bronzului (2000-1500 i.Hr.), apartinand culturii materiale Schneckenberg, descoperite in anii 1929 si 1940. Cavalerii teutoni, colonizati in |ara Barsei dupa 7 mai 1211 au construit o cetate in perioada 1211-1225 pe versantul nordic la Magurii Codlei, numita Cetatea neagra (Schwarzburg) cu scopul de a apara granita de Sud Est a Transilvaniei. Cetatea, care apare mentionata documentar pentru prima oara in 1265 cu numele Castro Feketewholum, a fost pradata si incendiata adeseori de turci si de tatari, respectiv in anii 1234, 1252, 1335, 1345). Dupa retragerea cavalerilor teutoni, cetatea a intrat sub autoritatea regelui ungur. {n 1267, printul mostenitor ungur, }tefan, s-a refugiat in aceasta cetate. {n 1307, contele Salomon de Brassau a ocupat cetatea pe care a cedat-o rudelor sale, Johannes si Jakobus. {n 1345, cetatea a fost distrusa de invazia tatarilor si nu a mai fost refacuta ulterior. Asezarea propriu-zisa Codlea a fost intemeiata de colonistii germani in perioada in care activa ordinul Cavalerilor teutoni in |ara Barsei. Localitatea apare atestata documentar pentru prima oara la 19 noiembrie 1377 cu numele Cidinis, iar dupa un deceniu este consemnata cu toponimul Zerden. La inceputul secolului 15, respectiv in anul 1414, asezarea figura in unele documente ca oppidum (targ) cu denumirea de Cydinum, pentru ca in 1536 sa fie consemnata cu numele Czaydin, in 1699 cu acela de Kotla, in 1808 Kottles, iar in 1854 cu denumirile, in paralel, Zeiden si Cotlea. {n Evul Mediu, Codlea a fost sediul unuia dintre cele 5 scaune de judecata din |ara Barsei. {n anii 1421, 1431 si 1530, asezarea Codlea a fost pradata si pustiita de turci. {n prima jumatate a secolului 16, in timpul preotului Lucas Weygander (1530-1554) s-a introdus, la Codlea, serviciul religios evanghelic, intraga comunitate trecand de la catolicism la evanghelism. {n 1628, Codlea a fost mistuita de un incendiu, iar la 3 noiembrie 1685 si 16 iunie 1701 Codlea a mai trecut prin necazul unor incendii devastatoare. La 16 ianuarie 1704 Codlea a fost pradata si incendiata de curuti (luptatori antihabsburgici). {n 1778, din ordinul imparatesei Maria Tereza s-a efectuat prima numaratoare a caselor din Codlea, iar in timpul imparatului Iosif II (1780-1790) au fost colonizati la Codlea tigani care practicau mestesugul fieraritului. {n 1540 a fost infiintata prima scoala saseasca, in 1800 prima scoala in limba romana, iar in 1870 prima farmacie. {n 1838 a luat fiinta prima fanfara germana din |ara Barsei (desfiintata in 1846 si reinfiintata in 1890), iar in 1926, compozitorul Gheorghe Lupu a inaugurat prima fanfara romana. Comuna Codlea a fost trecuta in categoria oraselor la 8 septembrie 1950, iar la 18 octombrie 2000 orasul Codlea a fost declarat municipiu.
Monumente: ruinele Cetatii negre de la poalele Magurii Codlei ale carei temelii (100 m lungime si 12-55 m latime) au fost descoperite in anii 1921-1923 si 1964-1966; biserica evanghelica avand dublu hram – “Sfantul Gheorghe si Sfantul Mihail”, a fost construita in a doua jumatate a secolului 13 in stil romanic, dar a suferit transformari gotice la sfarsitul secolului 15 si inceputul secolului 16. Sala bisericii are 30,5 m lungime si 13 m latime si este despartita de cor, care are 16,5 m lungime si 7 m latime, printr-un arc triumfal in stil romanic cu o latime de 80 cm. Altarul, in stil neogotic, opera a mesterului Johann Barthel din orasul Vulcan, a fost instalat in 1904 in locul celui vechi care fusese vandut in acelasi an parohiei evanghelice din satul Crizbav. Amvonul dateaza din 1841. Tavanul este impartit in 252 de casete pictate in anul 1702. Orga, construita de silezianul Johann Prause in 1783 si reparata in 1980-1986 de Hermann Binder, are 2000 de tuburi, doua claviaturi si 28 de registre. Biserica are dubla incinta fortificata cu ziduri de 8-10 m inaltime, construite in 1432, fiind cea mai mare biserica-cetate din |ara Barsei. Zidurile erau strajuite de patru turnuri de aparare, din care se mai pastreaza doar trei (turnurile tesatorilor, dogarilor si fierarilor – acesta din urma, de 65 m inaltime a fost transformat ulterior in clopotnita). Biserica a fost supusa unor ample lucrari de restaurare in anii 1972-1982; cladirea Primariei vechi (1724-1726, azi policlinica); casa parohiala (1864); biserica ortodoxa (1783); cladirea fostei judecatorii de scaun (1908), azi Oficiul Postal; hanul “Zum Sudpol”(1864); case vechi din anii 1647, 1769, 1857.

Manastirea Lainici
Situata in defileul Jiului, in perimetrul orasului Bumbesti-Jiu, judetul Gorj, la 32 km Nord de municipiul Targu Jiu, manastirea Lainici adaposteste 32 de calugari care duc o viata de obste, pastoriti de starostele Ioachim Parvulescu. Manastirea Lainici a fost ctitorita de calugarul Nicodim de la Muntele Athos in a doua jumatate a secolului 14. {n a doua jumatate a secolului 18, manastirea Lainici a fost distrusa de generalul Bukow din ordinul imparatesei Maria Tereza, dar si-a reluat activitatea la inceputul secolului 19 cand un grup de boieri, printre care Sardanescu, Brailoiu, Farcasanu, Poenaru, Maldareascu, Bengescu si Magheru au finantat refacerea fostului schit si reconstruirea bisericii. Biserica actuala, cu hramul “Intrarea in Biserica a Maicii Domnului”, cu o lungime de 18 m si o latime de 8 m a fost zidita in anii 1812-1817 si pictata la interior in 1860 (picturi murale de factura postbrancoveneasca). Fatadele, despartie in doua registre de un brau de caramida, sunt decorate sub cornisa cu firide pictate in care sunt figuri de sfinti si de profeti. Iconostasul este compus din icoane in stil bizantin. Turn-clopotnita in forma patrata plasat pe pronaos. {n 1817, la putin timp dupa terminarea constructiei, manastirea a fost devastata de turci care incercau sa-l gaseasca pe pandurul Tudor Vladimirescu care se ascunsese aici. Neputand sa-l afle pe Tudor Vladimirescu, turcii l-au decapitat pe calugarul Maxim, risipind obstea monahala. Refacuta ulterior, manastirea Lainici a mai fost distrusa partial in timpul primului razboi mondial de catre trupele germane care capmasera aici. {n 1926, cuviosul Visarion Toia a fost trimis cu 6 calugari sa refaca manastirea, lacasul fiind restaurat integral. {n 1947, autoritatile comuniste au inceput constructia caii ferate Bumbesti-Livezeni prin defileul Jiului fapt ce a facut ca manastirea Lainici sa fie ocupata temporar de brigadierii care lucrau in aceasta zona. Biserica a fost renovata in 1984 si a fost declarata monument istoric. Alaturi de vechea biserica, dupa 1990 a inceput construirea unei noi biserici cu hramul “IzvorulTamaduirii”, aceasta fiind finalizata in 1994 prin efortul arhimandritului Ioachim Parvulescu. Biserica noua a fost pictata de Grigore Popescu. In biserica noua se afla o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului adusa de la Muntele Athos, fiind pictata pe lemn de santal si incadrata intr-o rama de argint aurit. Manastirea Lainici poseda un muzeu cu colectii de icoane si carti vechi, obiecte de cult s.a.

N.O.

prezentarea oraselor si locurilor spirituale din Romania se face in ordine alfabetica de Dan Ghinea
( Budanu ) din Toronto






Dan Ghinea    7/6/2007


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian