Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Sa nu-l uitam pe Amza Pellea



Repetitia era pe terminate.
Mai era de citit o pagină, pe care n-am mai apucat să o parcurgem pentru că usa dela intrare s-a deschis brusc si în cadrul ei a apărut AMZA !
Plecase dintre noi, tot atât de neasteptat ,în urmă cu doi,ca să filmeze în pelicula lui Sergiu Nicolaescu, Mihai Viteazul, rolul nebiruitului voievod a cărui imagine va rămânea mulți ani,de aici încolo, legată de chipul si statura lui Amza .
Aflasem însă, că se războieste neobosit pe cal si pedestru cu turcii,cu tătarii, cu lesii,cu cei din familia Bathory, pe câmpuri sau pe platourile dela Buftea si deodată, iată-l în fața noastră viu, nevătămat, surâzător si…fără barbă !
-Amzule am strigat toți în cor ce e cu tine ce ți s-a întâmplat,unde ti-e barba ?
-Barba o lăsai la garderobă, răspunse el hâtru ,cum îi era felul…se întâmplă că terminai filmul ăla cu barbă si începui repede altul, fără barbă, dar ne oprirăm, că fiind un film cu „probleme” mai trebuie luate niste aprobări , peste alea care s-au luat, că acu e cam nasulie.. se suflă și-n iaurt de frică …de nu mai poți scoate daravela afară de smecheri….
Dintr-o dată ne dăm seama că dincolo de jovialitatea lui arăta palid si obosit.
O vreme tăcu și nu mai spuse nimic,cum nu îi era felul.
Apoi trecându-și mâna dreaptă de câteva ori peste locul unde fusese altădată barba,într-un gest reflex, spuse ceva mai vioi :
„Nu dormii toată noaptea…toată noaptea nu dormii,că veniră pe capul meu un fel de rude dela Băilești. Aflaseră că mă mutasem într-o casă nouă și ăștia hop și ei ,chipurile că li se făcuseră dor de mine…și mă ținură cu povești de ale lor până-n zori. Până dimineța mă tinură cu povești. Ascultați si voi :
Ăsta de veni ,îi zice Gheorghe a lui Dămijeană și îi văr de frate cu Dumitru Țoi, de-o țâne pe Gherghița lu’ Stan a lu’Vadră, nepotu’ lu’Stăncel a lu’ Căldare,de-i zice lumea Fluerici și-l cunună nașu’ Pantelică a lu’ Marin Juvete…ăsta de-l luai eu ca model pentru drăciile alea ce le fac la televiziune”…

În timp ce vorbea se întâmpla un fel de năzdrăvănie. Colegul nostru Amza Pellea,pe care toți il știam atât de bine, care dăduse măreție si prestanță atâtor eroi ,devenea treptat,treptat,sub privirile noaste, un tăran oltean autentic, smecher si hazos ,nevoie mare.
-Ei..si Gheorghe ăsta a lu’ Dămijeană, fiind răsponzabil la Bufet,tot chefuind, băgase mâna până la cot în banii statului,reluă el mai alert povestirea, si-l apucă deodată frica…frica il apucă si venii la o gâcitoare vestită de prin Dămăroaia ce o chiamă Venera Covete, dar ea îsi zice Afrodita Galiturcii, ca să-i spuie ce-l asteaptă . Si ca să-si facă coraj nu veni singur, il luă si pe văr-su, Gigel dela Craiova, de ie frate cu Georgeta a lu’ Misu avocatu’…si pe Dumitrică a lu’ Trifoi ,de o tâne pe a lu’ Ciuciu Stan a lu’ Stirbu , care e văr de frat cu cuscra , mânsa, cu a lu’Dumitru Pătâtu, care a ținut-o pi a lu’ Cocosel ,de ie vară cu Veta a lu’ Marin Juvete…ăsta de-l luai eu ca model, cum vă mai spusei…si ie văr de frate cu a lu’ Ciuciulete, de-o țâne pi a lu’ Conovăț, frate de soră cu Tache Pecingine, de-i zice lumea Vitriol si măsa Otravă….ei si gâcitoarea asta îi zâsă să stea linistit, că nu vede în ghiocul ei decât un câmp cu verdeață, dar musai să nu dea pe acasă trei zile, asa că plecă omu’ fericit.
Dar unde să se ducă ? Au vrut , mai întâi, să-l calce pe unu Dumitrică a lu’ Spânu, care făcuse armata la călărasi cu schimbu’ cu Stănică a lu’ Spânzuratu, care stă cu fiesa în Balta Albă si ie măritată cu unu’ a lu’ Giubegea care lucrase la administrația financiară, dar acu se pensionase, dar nu-l găsiră acasă, că taman atunci, adică ieri , plecaseră la Băilesti, la nunta lu’ Marin a lu’ Ciupitu cu Marița lu’ Porunghelu, fata lu’ Petrică a lu Stănoagă si a Ioanei lu’ Căcărează , asa că se gândiră să vină la mine

-Auzi nenică,a mai rămas cineva în satul acela pe care să nu-l pomenesti ,că ne-ai amețit cu atâtea nume,il luă peste picior Stefan Tapalagă,căruia mai toți îi ziceam Fane Duru pentru că îi cam plăcea să împungă,obicei pe care il deprinsese de pe vremea când era campion la floretă.
-Sigur că da ,mă cârlanule ,răspunse Amza făcându-se că nu observă ironia.Păi să-i luăm pe rând ca la moară. Mai întâi bărbații : Gheorghe a lu’ Smucitu , Dumitru a lu’ Căpistere , Marin a lu’ Gâliceanu , Tănăsică a lu’ Colan a lu’ Miron , Ion a lu’ Zbangă , Stan a lu’ Plămădeală , Dumitru a lu’ Tătoiu , Gogu a lu’ Vârlan , Costel a lu’ Gogu lu’ Neacă , Fănică a lu’ Majuru ,Popa Vârlan , de îi iesi numele de Soni , ai lu’ Cocoșel , care sunt trei ,Radu , Ion si Vasile…Florică a lu’ Tăgălan , Sile a lu’ Măcelaru, Bobică a lu’ Mazăre , Petrică a lu’ Stănoagă , Gogu a lu’ Tămâie, Petrică a lu’ Mercea , care stătu o vreme la Cărbunesti…iar cu fomeile ar fi cam asa : Ioana a lu’ Floarea a lu’ Cătană , Mitra lu’ Sobolanu , Dumitrița lu’ Curmei , Catarița lu’ Pătrunjel , Domnica a lu’ văru’ Stan, Dada Floarea a lu’ Cocoșel , nașa Reta a lu’ nașu’ Pantelică , Stana lu’ Cal Alb , Stana lu’ Pecingine , aia care după ce și-a cumpărat pantofi cu tocuri ’nalte, i-a rămas numele de Stana Toace…Mitra lu’ solomon aia care ducându-se odată la un la doctor și acest întrebând-o,ca orice doctor,unde te doare femeie, ea arătat cu mâna un loc,ce i se părea ei rușinos dacă-i rostește numele.Adică mitra a spus doctorul. Nu Mitra sunt eu , pe mine mă doare p…
Deodată se opreste brusc,parcă speriat de ceva si întreabă cu falsă naivitate :
„Măi f fraților,acu vin si vă întreb ,ca si vestitul rabin din Buhusi :
Voi timp mai aveți,că eu rude mai am cacalau
--Ne dă bătuți oltene. Ni s-a făcut foame si ni s-a uscat gura ascultându-ți povestile, il sicanează iar Fane Duru - -- - - Au,au, parcă-mi lua-si vorba din gură…Vă invit la „Carul cu bere”. Fac cinste cu câte o halbă dă om.

Am plecat toți în grup . Dela teatru până la „Carul cu Bere” e doar o aruncătură de băț. Mergeam după el ca oile după cioban , iar lumea se ținea după noi ca după urs. Copii ,femei ,bărbați,oameni în toată firea,se înveseleau deodată când il vedeau si începeau să strige după el :
„Nea Marine ți s-au aprins tălpile la țară si venisi la oras ? O lăsasi pe Veta acasă? Vezi că vine Sucă cu racheta. Alți scandau :
„Foaie verde foi de crin, să trăiască nea Mărin !”
El trecea printre ei si părea fericit. Cu unii chiar se îmbrățisa. Din când în când se uita stânjenit la noi.
Si noi eram actori, dar pentru ceilalți parcă nu existam.
Inghițind în sec am intrat toți în restaurant si comandând bere ne-am asezat tăcuți în jurul unei mese si deodată, pe nesimțite se strecură printre noi o stinghereală.
Asteptam posomorâți ca el să reinceapă discuția ,dar el nu prea se înghesuia la vorbă Ne-am gândit că obosise .Si fericirea oboseste câteodată. Atunci unul dintre noi îi spuse în semn de încurajare :
„Te-ai cam flescăit oltene !”
-Nu,mă îngândurai o țâră .Doar o țâră mă îngândurai când văzui pe oamenii ăia de afară cum tăbărâră pe mine….și-mi amintii , că-mi spusese Domnica deunăzii , că o cronicăreasă la care țineam foarte mult ,că părea o femeie mintoasă,scrisese într-un ziar ,că nu cumva să public bazaconiile astea cu Nea Mărin,că ar fi ceva foarte rău ,zicea ea, ori pe mine tocmai gândul ăsta mă muncește de multă vreme….Dar dă-o-n măsa….mai bine să continuăm discuția că-mi adusei aminte că-l uitasem să-i pomenesc la catastif pe Radu a lu’ Zbangă și pe Tache a lu’ Smucitu…
-Nu,nu ,pe ăștia i-ai mai pomenit odată . Ce, faci ca Pristanda când numără steagurile în „Scrisoarea Pierdut㔠?, sărirăm noi toți cu harțag nejustificat de mare.
-Nu copchii lu’ neica,sunteți în greșeală ,zâmbii el șugubăț.L-am pomenit Pe Ion a lu’ Zbangă și pe Gheorghe a lu’ Smucitu, or în sâtuația asta pe care v-o spusei , Smucitu avu doi fii…pe Gheorghe pe care vi-l spusei mai înainte și pe Saiche de care pomenii acu. Iar cu Zbangă acesta e o daraveră mai coplicată,că el avu cu Floarea a lu’Clonț trei fii…pe Stan ,Ion și Vasile ,dar o părăsi și se încurcă cu Catarița lu’ Făsui, cu care nu se însură și cu care avu iar alți trei copchii,că așa e la țară, f…lumea nu se-ncurcă,să mă ierte doamnele,cărora lumea le zicea tot a Zbangă , că trăiau tot în grădina lui , iar Zbangă ăsta , să știți și voi, a fost nebun mare la viața lui .Nu vă spusei nimic de iel ? Cum se întânplă ? Zbangă ăsta e ala care-și bătu nevasta…c-a mâncat porcu’ cățaua, care mâncase gâsca…și a vrut să omoare cățaua, dar n-a mai apucat, că n-a avut grijă muiera…și-a rupt-o porcu’…și atunci el bătu nevasta, care plecă și acu iel o țâne pi a doua, că aia cu porcu’ s-a măritat cu altu’ ! N-ați aflat ? Și stați ca muți și beliți ochii la mine ca mâța la calendar.Păi ascultați ce vă spun, că e tărășenie mare…
N-a mai putut scoate nimeni o vorbuliță.
Pe timp ce trecea povestirile lui deveneau tot mai personale tot mai sincere, mai șocante .
A povestit de exemplu, ce osândă a pățit el la filmările dela filmul „Osânda” când s-a îndrăgostit de o tânără și frumoasă colegă și orbit de pasiune și-a părăsit soția și copilul, și cum frumoasa lui iubită i-a cerut să-i dăruiască de ziua ei , o blană de vizon și cum el ,nenorocitul,ca să intre în grațiile ei ,că era tare frumoasă și lipicioasă și avea niște picioare de porneau direct din gât ( zicea el și sunt nevoit să-l cred, că verificase la fața locului ) a făcut pe dracu’n paișpe și i-a cumpărat-o,dar când ea, tânăra lui iubită ,peste puțin timp,i-a mai cerut un vizon și cum el, săracu’, n-a mai putut să il cumpere , atunci ea,netrebnica, l-a părăsit, iar el ,văzând-o așa de materialistă și fără inimă ,deși o iubea a renunțat la ea și s-a întors acasă pocăit ,învins și cu coada între picioare…..
Aici colegele au suspinat și chelneri deși au lăcrimat au strigat din toți bojocii : „Ora inchideriiii” ,
O parte dintre noi l-au însoțit acasă și am aflat mai târziu că au dus „discuția” în continuare acolo.
Eu m-am dus acasă și m-am apucat să aștern pe hârtie ce auzisem având tot timpul ideia fixă de a scrie cât mai fidel ce auzisem,.dar amețit de fum de băutură și de atâta vorbărie nu mă dumiream deloc cine a mâncat porcu’ și cine gâsca și ce s-a ales cu cățaua,dar mai ales dacă pe Dumitra lu’ Vătrai o durea mitra sau dacă nu cumva cea cu durerea era chiar Mitra lu’ Șobolanu.
I-am telefonat a doua zi ca să mă lămuresc, dar nu l-am mai găsit . Domnica, nevastă-sa, mi-a spus că în zori a venit o masină cu doi gealați care l-au luat asa cum era,neras,nebărbierit si în pijama si l-au dus la o filmare,ca să interpreteze o scenă cu Lucrețiu Pătrăscanu în închisoare.
Probabil că de aia l-au luat asa,ca din oală,ca să pară mai autentic,s-a gândit ea.
Cât despre vizita celor din Băilesti mi-a spus ceva ce m-a lăsat cu gura căscată si anume că nu trebuie să punem bază pe tot ce povesteste Amza,că nu i-a vizitat nimeni de când s-au mutat în casă nouă.
Asa că am rămas în continuare cu gura căscată si cu povestirea neteminată si până la urmă m-am gândit că ce-l mai bine e să las lucrurile asa cum mi se pare mie că le-am auzit.

pentru Observatorul de la Candid Stoica




















Candid Stoica    5/24/2007


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian