Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Enciclopedia Geografică a României autor Dan Ghinea (n. r. Dan Ghinea este stabilit acum in Toronto )

Dan GHINEA, absolvent al Facultătii de Geologie-Geografie a Universitătii Bucuresti, promoția 1966, a lucrat mai întâi ca cercetător la Institutul de Pedologie (aprilie1967-mai 1969) și apoi la Institutul de Meteorologie si Hidrologie (iunie-decembrie 1969) din Bucuresti, iar între 22 decembrie 1969 si 1 septembrie 2001 a fost redactor la Editura Enciclopedică din Bucuresti, de la care a plecat prin pensionare anticipată pentru a se stabili, împreună cu soția sa, Eliza, în Canada, la Toronto, la familia fiicei lor. În timpul celor 32 de ani la Editura Enciclopedică, Dan Ghinea a contribuit, ca redactor și ca autor al unor articole de geografie, la edițiile I (1972), II (1978) și III (1986) ale Micului Dicționar Enciclopedic, apoi la Dictionar Enciclopedic vol. I , literele A-C (1993), vol. II, D-G (1996), vol. III, H-K (1999), vol. IV, L-N (2001) și în continuare colaborează, din Canada, la pregătirea volumelor V (O-R) și VI (S-Z), precum si la redactarea altor nenumărate lucrări monografice sau cu caracter enciclopedic.
Dan GHINEA este si autorul mai multor lucrări enciclopedice, printre care: ROMANIA. Resorts and spas, Editura Enciclopedică, Bucharest, 1993; RUMANIA ‘95. Vision enciclopedica (capitolul de geografie), Editura Minerva, Bucarest, 1994; ROMÂNIA. Evoluție în timp si spațiu. Album (în colaborare), Editura Enciclopedică, Bucuresti, 1996; Localitătile din România. Dictionar (în colaborare cu Eliza Ghinea), Editura Enciclopedică, Bucuresti, 2000 si Enciclopedia Geografică a României, ediția I (în trei volume: vol. I 1996, vol. II 1997, vol. III 1998), Editura Enciclopedică, editia a II-a (într-un singur volum), Editura Enciclopedică, Bucuresti 2000 și ediția a III-a (un volum), Editura Enciclopedică 2002.

ENCICLOPEDIA GEOGRAFICĂ A ROMÂNIEI, ediția a III-a, revăzută si adăugită, apărută la Editura Enciclopedică din Bucuresti, în anul 2002 si imprimată la Tipografia Monitorul Oficial, este concepută pe baza unui bogat material documentar si a unor observatii pe teren si este structurată alfabetic.
În cele 1456 de pagini ale acestei enciclopedii se regăsesc aproximativ 5 000 de termeni (articole) geografici care tratează marile unităti de relief ale României (munti, podisuri, dealuri, câmpii etc.), râurile de peste 50 km lungime, cele mai importante lacuri naturale si antropice, depresiuni intramontane si subcarpatice, pesteri, pasuri, vârfuri muntoase si deluroase, locuri istorice si situri arheologice etc., precum si toate județele, orasele, municipiile, comunele si statiunile balneoclimaterice ale României. Cele 13 277 de sate ale tării nu sunt tratate în articole de sine stătătoare, ele fiind inserate, alfabetic, la sfârsitul fiecărui articol de judet sau în cadrul comunei de care apartine.
Articolele referitoare la cadrul natural cuprind diverse informații despre elementele fizico-geografice (poziție geografică, limite, suprafață, altitudine, lungime, lățime, adâncime etc.), iar cele referitoare la localități includ date despre localizare, demografie, economie, istorie, știință, artă, cultură, învățământ, turism, monumente etc., articolele fiind însoțite de câte una sau mai multe ilustrații, iar județele de câte o hartă.
Considerăm că această enciclopedie reprezintă un instrument util de lucru și de informare pentru o categorie largă de cititori și, totodată, o carte indispensabilă pentru familiile cu școlari și studenți, sau pentru cei ce vor să-și reamintească de locurile îndrăgite din România.

RECENZII

ANALELE ȘTIINȚIFICE ALE UNIVERSITĂȚII “Alexandru Ioan Cuza” Iași
Tom XLVII, seria II, c. Geografie, 2001, 1546 p.


Dan Ghinea, Enciclopedia Geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000, 1546 pagini


Enciclopedia geografică a României este un monument cultural nedreptățit. Când spun monument nu exagerez, nu șarjez, nu lansez un foc de artificii pentru a capta atenția cititorilor. Dimpotrivă, încerc un sentiment difuz de insatisfacție, convins fiind că, el, cuvântul monument, nu exprimă valoarea întreagă a acestei cărți cu adevărat impresionante, care n-ar trebui să lipsească din nici o casă de pe întinsul țării căreia îi este dedicat. Cu atât mai puțin din bibliotecile publice.
O carte monument desfășurată pe 1546 de pagini, cuprinzând circa 5 000 de termeni, sute de ilustrații și un volum imens de informații obiective, concrete, privitoare la geografia României. O carte fără pretenții fascinatorii și de eternizare a României, care fascinează însă și contribuie efectiv la eternizarea numelui România.
O carte cinstită cu ea însăși și cu cititorii ei, care reușește să fie ceea ce și-a propus: o enciclopedie geografică a României de un nivel științific elevat. Și chiar ce nu și-a propus: o operă fundamentală a geografiei românești și un monument cultural închinat României.
O carte cât o lume. O lume cât o carte. Lumea românească într-o carte românească.
Vrei să știi unde este situat satul în care s-a năcut Lucian Blaga și veșnicia? Deschide la pagina 386 și dorința de cunoaștere îți va fi satisfăcută. Vrei să știi ce opere de artă adăpostește municipiul Târgu Jiu? Deschide la pagina 1247 și vei afla că acolo neasemuitul Brâncuși a așternut masa tăcerii, a deschis poarta sărutului și a înălțat coloana fără sfârșit…
Sunt în această carte monumentală orașele mari și mici ale României, cu locuitorii și industriile lor, cu instituțiile și monumentele lor, cu rolul, cu specificul și cu tumultul lor. Sunt, de asemenea, așezări cunoscute pentru importanța lor balneoclimaterică, pentru tradițiile folclorice, pentru vinurile și apele minerale fără egal, pentru pitorescul plin de farmec și de umor, pentru evenimentele istorice care le-au marcat existența, pentru vestigiile unor vremi prea adesea întunecate și necruțătoare, după cum sunt și așezări care, fără să se fi impus cunoașterii generale prin vreo însușire aparte, au marea, covârșitoarea importanță că există și că poartă un nume.
Se găsesc în Enciclopedia geografică munții mai înalți sau mai scunzi de pe întinsul țării, dealurile cât de cât importante, podișurile și câmpiile, râurile care străbat toate aceste trepte de relief (până la lungimi de numai 10 km), lacurile și iazurile, heleșteiele, cheile și defileele, culmole și vârfurile, pasurile și trecătorile, circurile glaciare și ghețarii de adânc, luncile și canalele, grindurile și dunele de nisip, izvoarele și vânturile locale, parcurile și rezervațiile naturtale și toate subiectele ce pot prezenta un interes oarecare, fie și local, pentru cunoașterea cât mai exactă a geografiei pământului românesc.
Iar muntele de informații care constituie substanța celor 5 000 de termeni incluși în Enciclopedia geografică a României este înălțat, incredibil, de un singur om. Geograful Dan Ghinea. Omul de cultură Dan Ghinea. Căci din orice perspectivă am privi-o, această operă fundamentală a geografiei românești este un incontestabil act de cultură. Un monument cultural închinat României. Un monument care se referă la dimensiunea geografică a culturii sau la dimensiunea culturală a geografiei. În acest context, vocabula monument exprimă vastitatea și importanța covârșitoare a operei în discuție și nu încremenirea sau vreo prezumptivă funcție decorativă. Dimpotrivă, ea este, ca orice enciclopedie autentică, o lucrare vie, deschisă revizuirilor și reactualizărilor periodice, pe care autorul însuși le va face, desigur, până când pana obosită îi va cădea din mână.
Cu această lucrare, Dan Ghinea intră în rândul marilor geografi români. Este un statut pe care el nu-l reclamă în nici un fel, la care nu s-a gândit niciodată și pe care nici măcar nu și-l dorește. Căci Dan Ghinea este personificarea modestiei. Nicicând șerpii invidiei nu l-au mușcat. Iar dacă l-a încercat vreodată un orgoliu, a fost, neîndoielnic, orgoliul muncii, al faptei, care nu așteaptă altă răsplată decât conștiința lucrului bine făcut.
Avem convingerea că el va fi primul în dezacord cu opinia mea despre statutul care i se cuvine în comunitatea geografilor români. Dar dezacordul lui, deși admirabil, nu prezintă nici o importanță. Nu contează nici eventualul refuz al geografilor actuali cu adevărat importanți de a accepta opinia respectivă. Căci oamenii se judecă după fapte, iar faptele – după rezultate. Or, în cazul de față, rezultatul miilor de zile și de nopți pe care Dan Ghinea le-a sacrificat pentru elaborarea Enciclopediei geografice a României este copleșitor.
O carte uimitoare prin vastitatea și complexitatea ei, prin meticulozitatea și precizia informației, prin sobrietatea și eleganța expresiei, precum și prin curajul și dăruirea cu care s-a angajat în întreprinderea respectivă, de-a dreptul fabuloasă, dacă ne raportăm la puterile unui singur om.
Iar acest om, care a dat modestiei numele său, ne spune în prefața fugară a impunătoarei sale Enciclopedii: “Profitând de o îndelungată experiență profesională…, precum și de acumularea, de-a lungul anilor a unui bogat și variat material documentar, am început elaborarea acestei enciclopedii în 1992, conștient fiind de riscurile pe care mi le asum în vehicularea unui vast și complex volum de informații”. Ca și cum n-ar vrea să ne supere că a muncit atât și că ne dăruiește o lucrare de valoare inestimabilă… Ca și cum ar vrea să ne menajeze orgoliile, consideră că n-a făcut cine știe ce, că oricine ar fi putut realiza o astfel de lucrare, iar dacă a făcut-o el, este numai datorită experienței pe care a căpătat-o de-a lungul anilor mulți în Editura Enciclopedică.
Luate individual, articolele Enciclopediei sunt descrieri obiective și exacte, neutre din punct de vedere afectiv. Ansamblul însă este cu totul altceva. Chiar dacă răsfoiești cartea, de la un cap la altul, oprindu-te doar din când în când. Căci nimeni nu citește în întregime o enciclopedie. E suficient însă pentru a te face să simți că există o forță unificatoare care dă părților coerență, transformându-le în întreg. Că îara ta nu e tocmai o “țărișoar㔠și că spațiul mioritic, pe care intelectuali cu veleități “justițiare”, ajutați de veleitari cu pretenții intelectuale, l-au transformat dintr-un concept filosofic într-o sintagmă rușinoasă, nu este nici pe departe un spațiu al lașității și neputinței. Că oamenii acestei țări nu sunt cu nimic mai prejos decât alții de oriunde altundeva. Că nume de locuri precum București, Brașov, Constanța, Cluj, Timișoara, Oradea, Satu Mare, Maramureș, Suceava, Iași, Bacău, Severin, Gorj, Teleorman, Argeș, Ialomița, Vrancea, Galați, Sălaj, Sibiu, Alba Iulia, Arad, Covasna, Mureș, Harghita, Neamț și multe altele pot fi veritabile titluri de noblețe. În fine, că numai semănând încredere vei putea culege solidaritate și speranță.
Analiza sau doar simpla răsfoire a Enciclopediei lui Dan Ghinea inspiră și un gând… Acela că ea trebuie să facă parte, în chip obligatoriu, din bagajul de suflet al oricărui român pe care destinul îl înstrăinează de țara lui. Alături de cărțile de poezie ale lui Eminescu, Blaga și Arghezi, de cele ale lui Nichita Stănescu și Marin Sorescu, de Moromeții lui Marin Preda și de Îngerul… lui Fănuș Neagu, de cărțile lui Goga, Rebreanu, D.R. Popescu și ale altor câtorva mari sciitori români. În felul acesta el, românul înstrăinat, va purta cu sine atât țara de munți și de ape și de codrii, cât și țara de gând și de vis și de limbă română. Adică țara lor de dor, România. (Sublinierea aparține redacției ziarului Observatorul.)
Enciclopedia geografică a României este un monument cultural nedreptățit. Ca atâtea altele, din nefericire. Ca, de exemplu, monumentul cultural înălțat de Alexandru Mica, prin salvarea de la pierzanie a unui teazur inestimabil de vechi cântece populare românești. Ba chiar mai nedreptățit. Căci despre Enciclopedia geografică a României, deși se află la ediția a II-a (în anul 2002 a apărut ediția a III-a, nota redacției Observatorul), nu s-a vorbit aproape de loc, în public. Oamenii de cultură nu par a fi luat cunoștință de existența acestei opere. Nici măcar geografii. Mai grav este însă faptul că redacțiile de cultură și știință ale posturilor publice de radio și televiziune ignoră aproape total Enciclopedia geografică a României. Și aceasta în timp ce micile ecrane oferă, cu o frecvență exasperantă, imagini și informații “esențiale” despre lovitura genială cu călcâiul a nu știu cărui fotbalist, despre filme care nu ne învață nimic altceva decât că lumea este o junglă, despre cum putem obține un prăjitor de pâine, un ondulator de păr sau alte felurite “zdrăngănele”, cu prețul înșelător al unui simplu apel telefonic și așa mai departe.
Dar, în ciuda tuturor dificultăților și a indiferenței quasi generalizate, Enciclopedia geografică a României există. Grație sacrificiului obstinat al autorului, riscului financiar asumat de Editura Enciclopedică și generozității unor sponsori pentru care cultura este o zeiță și nu un profit.
Ce ar mai fi de spus?
“Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!”

Sterie Ciulache






Observator    3/25/2003


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian