Capitalismul ca religie
De la Revoluția din 1989 la aderarea la Uniunea Europeana 2007, românii au trecut de la comunism la capitalism. Atât marxism-leninismul, care era o religie prometeică, anticreștină, ce urmarea realizarea raiului pe pământ, cât și capitalismul din vest, satisfac aceleași necesitați umane, ca religia.
Interdependența dintre ortodoxie, comunism și colectivismul slav, ca și cea dintre protestantism, capitalism și individualismul anglo-saxon au fost analizate când cele două Blocuri erau angajate în Războiul rece și despărțite de Cortina de fier.
Capitalismul - dreptul roman, contractele, organizațiile raționale, expansiunea schimbului de mărfuri și servicii, științei și culturii occidentale - e în conflict cu normele, valorile, organizațiile, culturile ortodoxo-comuniste din Europa de Est. Răsăritenii au interiorizat filozofia lui Platon, apusenii, pe cea a lui Aristotel.
Karl Marx a sesizat că mobilitatea, productivitatea, raționalitatea Capitalului nu se împăcă cu religiile neoccidentale, iar pentru Max Weber, capitalismul era un produs al Eticii protestante a muncii de neînțeles pentru neoccidentali. Ambii nu au sesizat însa că premizele societății capitaliste au fost puse de romano-catolicism.
După Marea Schisma 1054 călugării occidentali - celibatari, latinizați, specializați, f. mobili, - au pus bazele Teologiei muncii: a urmat o legislație de sorginte romană; o birocrație care rezolva conflictele rațional; instituții permanente care realizează investiții și eforturi fizice, intelectuale coerente pe durata a mai multe generații. Indumnezeria omului și obligațiile față de creația divină cotidiană practicate rațional de occidentali sunt necunoscute de orientali. Ei preferă contemplația divina.
Ortodocși refuză răceala concurenței, care lezează iubirea fraților, specializarea, raționalitatea și rentabilitatea modului de producție capitalist. Ei sunt fascinați de Iisus Cristos, se perfecționează spiritual și așteptă să se nască din nou în Ceruri. Norodul îi urmează și vede în occidentali anticristul, dușmanul de clasa sau roboței.
De la Schisma până la Conciliul de la Vatican II, Teologia muncii din occident era exact la polul opus contemplării creației divine și Odei repausului adânc din orient. Aderarea ortodoxo-comuniștilor moldo-valahi la UE, o creație catolică, implică o schimbare de paradigme. Idealul bizantin e înlocuit de contractul roman!
Astăzi când ortodocșii sunt în UE este necesar un dialog religios dintre occidentali, cei care au pus bazele capitalismul, și orientali. Pentru că ortodocșii urmăresc, pe buna dreptate, să contribuie cu performanțele spirituale ale contemplației lor milenare la mântuirea lumii, în care a învins Teologia muncii capitalismul ca religie.
Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania
|
Viorel Roman 1/28/2007 |
Contact: |
|
|
