Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Amintiri despre Sibiu



Sibiul nu este orasul meu natal, dar este locul unde si-au inceput parintii mei invatatura si in care a trait sotul meu.

Am simtit pe parcursul vietii legatura sufleteasca indisolubila cu acet oras – pentru mine un fel “de tranzit” spre satucul din Marginimea Sibiului, Cacova, unde ne-am petrecut, noi copiii si apoi nepotii, vacantele. Sibiul si toate aceste locuri poarta povara si dulce si amara a amintirilor mele…

Privind in urma imi revin in minte imagini familiare, serpentinele coborand spre orasul care se profila in zare sau batrana si pana nu de mult mereu aceeasi gara, semanand cu cele ale oraselor invecinate din Ardeal, avand amprenta momentului istoric in care au fost cladite.

Dela gara strada urca in panta, trecand pe langa Ursuline si Liceul Gheorghe Lazar. Pe ea se deplasa cu viteza masurata tramvaiul, atat de iubit de sibieni si plin de farmec pentru vizitatori. El traversa Piata Mare, veche decand lumea, strajuita de toata istoria concentrata
in cladirile din jurul ei, astazi monumente istorice.

De peste tot “ Ochii orasului “ te priveau iscoditori dar iubitori.

Din Piata Mare tramvaiul se deplasa pe strada principala la fel de potolit, iar de-alungul trotuarelor, in ordine se insiruiau casele caracteristice, avand curti interioare si mici magazine de tot felul. Toate apartin orasului vechi. Si tot oras vechi aflam cu surpriza si placere daca, aflandu-ne inca in Piata mare treceam pe sub portal. Ne aparea in fata vestitul “Pod al minciunilor “ de unde se desfasura “orasul de jos “.

Reveneam pe alt drum la strada principala trecand pe langa cladiri si monumente de arhitectura.

Reluam tramvaiul de unde se termina strada principala. Acesta, batran si rabdator, dar rosu si cochet, cu un claxon aparte, ne ducea incet spre Dumbrava Sibiului, un parc intins unde se afla si vestitul Muzeu al tehnicii populare. Dumbrava, cu gradina zoologica era - si a ramas - raiul copiilor si locul de destindere al tuturor. Drumul tramvaiului spre Dumbrava trecea pe marginea vestitului parc “Sub Arini” martor si al amintirilor mele din tinerete.

Sibiul atat de particular ca infatisare era locuit si fusese cladit de nemtii - din care putini au mai ramas acum - si romanii traind in cele mai armonioase relatii interetnice. Este un exemplu de toleranta absoluta dela care multi ar putea invata. Eu am trait-o in familia sotului meu. Aceste relatii si-au pus amprenta pe ce a fost mai bun in oamenii Sibiului. Acestia sunt de un fel aparte si a te recomanda ‘sibian’ era o buna carte de vizita.

Este vorba despre “caracter”, subiect tratat de Domnul profesor Silvestru Moraru in ultimul numar al revistei “Observatorul”.

Gandindu-ma la trecut cu duiosie am in fata ochilor mintii atatea imagini si oameni din partile acelui loc. Ma bucur ca am putut pastra in familia mea amintirea lor si traditiile legate de influenta acestui oras. Chiar trecand peste anii de dictatura comunista care ne-a alterat sufletele - inca distorsionate - si ne-a imprastiat in patru vanturi.
“Observatorul” ne ajuta sa ne vindecam ranile si sa renastem si noi odata cu Sibiul !

N .R .

In continuare prelegerea pe care Doamna Dr. Lucia Dusleag a prezenta-o in cadrul cenaclului Observatorul din 21 Ian a.c ;

Pe marginea albumului de arta “SIBIU 2007, CAPITALA CULTURALA EOROPEANA “ de Gheorghe Leahu


Anul 2007 asteptat cu infrigurare si sperante de romani a coincis cu alegerea Sibiului, alaturi de Luxemburg, drept capitala culturala europeana.
Frumosul oras medieval din inima Transilvaniei a concentrat mari eforturi spirituale si financiare menite sa restaureze, sa conserve si sa valorifice bogatia si frumusetea unor creatii arhitecturale unice.
Acestea au fost momentele care l-au inspirat pe arhitectul Gheorghe Leahu stimulandu-i entuziasmul artistic creator.
Albumul de arta “ Sibiu 2007 capitala culturala europeana “ este omagiul adus acestui oras indragit si nenumaratelor generatii de sasi si romani care l-au cladit, intr-un context semnificativ pentru istoria Romaniei. Albumul nu este doar o lucrare obisnuita de arta a unui talentat arhitect si om de cultura ci izvoraste din dragostea si pretuirea a tot ceeace a insemnat arhitectura pe pamantul romanesc fiind alcatuit cu toata grija si competenta unui mare specialist.
Primul meu gand la lectura acestei carti a fost sugerat de paragraful care incheie prezentarea facuta de autor :

“ La sfarsitul acestui periplu, imi exprim dorinta ca acest album al comorilor de arhitectura ale Sibiului vechi, pictate in acuarela, sa se adreseze atat oaspetilor nostri de inalt nivel, marelui public, miilor de turisti, vizitatori romani si straini, precum si numerosilor sibieni, sasi si romani, care vor veni din Germania sau din alte colturi ale lumii sa regaseasca aici orasul natal si al stramosilor lor “

Oportunitatea si utilitatea acestui album este evidenta.
Suita celor 50 de acuarele in nuante vii, autentice, zugravind cele mai importante monumente de arhitectura ale Sibiului reflecta innoirea orasului aflat in curs de restaurare si certifica in plus valoarea Sibiului ca un complex monument de arta.

Acuarelele sunt precedate de expunerea datelor de istorie si arhitectura caracteristica fiecarui monument prezentat. Aceasta introducere faciliteaza intelegerea semnificatiei acuarelelor continute si a contextului istoric in care toata aceasta arhitectura a aparut. Cu atat mai mult cu cat, prin frumusetea lor particulara – cum bine a remarcat Vivi Leahu, sotia autorului si neobositul lui suporter - unele constructii pot parea ireale, elemente de décor, ‘butaforie’.

Imbinand studiul istoric cu remarcabilul sau talent de acuarelist - – arhitectul Gheorghe Leahu ne pune la indemana un ghid original, consemnand si apreciind cum se cuvine contributiile anterioare, albume de arta sau studii consacrate Sibiului. Paginile albumului pastreaza o farama din sufletul generos, plin de entuziasm si caldura al autorului profund atasat locurilor unde si-a petrecut adolescenta si si-a aflat implinirea destinului profesional si familial.

Gheorghe Leahu isi iubeste tara, cu toate comorile ei de arta si arhitectura, a fost indurerat si a incercat sa protesteze la tot ce a insemnat un ultragiu si o crima la adresa culturii noastre, prin distrugerile ireparabile in anii de comunism.

Trebue mentionate in incheiere conditiile grafice exceptionale in care a aparut lucrarea purtand girul foarte prestigioasei edituri “Monitorul oficial RA”

Sa deschidem Albumul si sa pornim prin Sibiu. Avem la indemana un itinerar perfect si imagini pe masura ineditului si semnificatiei locurilor. Vom descoperi - fara indoiala - un univers pe langa care am trecut, poate, uneori – fara sa-i banuim frumusetea si valoarea.




















Lucia Dusleag / Toronto    1/22/2007


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian