Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


De ce Canada si nu Romania



Am in fata foile pe care intentionez sa le trimit pentru a cere cetatenia canadiana, prilej de a arunca inca o data privirile inapoi. Hotararea de a veni in Canada a pus in cumpana sufletul meu cu cativa ani inainte, cand am decis sa vin aici. Acum privesc de la distanta ce mi-o da timpul petrecut in Canada si vizitele facute in Romania.
Cred ca nimeni nu poate trece usor peste un asemenea eveniment din viata lui. Nu e de ici de colo un asemenea pas pe care sa-l faci cu usurinta, oricate motivatii ai.
Oricate neajunsuri am avut de intampinat, Romania e tara mea de suflet si de sange. O port in inima si in suflet asa cum porti parintii si fratii indiferent cum ar fi ei. Legatura de sange nu o poti desface.
Romania e o tara a multor frumuseti lasate de Dumnezeu pe pamant. E tara in care m-am nascut, crescut, in care m-am format ca om, ca profesor, in care am muncit cu drag in profesia pe care am avut-o si care mi-a dat multe satisfactii si impliniri. E tara cu un noian de amintiri si bune si rele dar care inseamna viata mea. Romania inseamna pentru mine un anume climat, inseamna un anume mod de viata, inseamna locuri de care ma simt legata, inseamna o seama de prieteni, de cunostinte, de obiceiuri, traditii, si mai ales, inseamna limba in care gandesc si simt. Ca profesor de limba si literatura romana, cultura neamului meu face parte din mine. Un cuvant, o intorsatura de fraza poate trezi in mine o prapastie sufleteasca sau o inaltare Dumnezeiasca, poate sa imi deschida orizonturi largi sau sa imi dea emotii adanci. Figuri luminoase se perinda prin fata ochilor mei, figuri de dascali cu daruire care m-au ajutat sa ma formez, figuri de buni si dragi prieteni cu care am impartasit si bune si rele, figuri de oameni de toata omenia, tarani cu minte limpede si grai frumos si intelept… Se perinda prin fata ochilor mei imagini minunate ale manastirilor si schiturilor din diverse colturi ale tarii , ale maretiei muntilor semeti, ale frumusetilor speciale ale Deltei Dunarii, ale marii…Se perinda prin fata ochilor teatrele si salile de concert si conferinte, saloanele de epozitii, bibioteci… Ma cunosc multe pietre pe unde am calcat, mi-au ramas vii amintirile multor orase ale tarii si monumente importante si demne de retinut.
Cand am luat hotararea de a veni in Canada, stiam la ce renunt, stiam ca dorul de ACASA ma va invinge uneori, Daca am renuntat la tara-mama, am avut depina cunostinta de cauza.
Nu bunastarea si avantajele materiale au fost singurele motivatii ale venirii mele, nici dorinta fireasca de a fi langa singurul meu copil nu au fost suficiente. Daca nu mi-ar fi ajuns banii in Romania, sunt sigura ca fiica mea mi-ar fi indulcit viata. Cunosc multi romani veniti in Canada desi in tara au avut situatii materiale foarte bune. Pe mine, ca si pe ei, ne-a indemnat sa plecam in primul rand faptul ca nu mai puteam sa mai indur COMPROMISUL CA MOD DE VIATA. Suprasaturata de atatea si atatea umilinte si compromisuri de-a lungul multor ani cand trebuia si pe vanzatoarea de la alimentara sa o periem si sa ne guduram pe langa ea chiar si atunci cand era grosolana, pentru a nu ne arunca marfa sau cuvinte grele in obraz, acum cand se perpetua ace
easi stare doar putin mai altfel, e cu neputinta sa induri daca poti avea o alta alternativa Bubuiti de atatea amare nedreptati in anii comunismului, oamenii s-au strambat de atata suferinta.Dupa ce au sperat intr-o schimbara benefica, li s-au retezat brutal sperantele si acum sunt bubuiti din cealalta parte, schimbandu-si comportamentul si mai rau si sarmanii nu mai stiu ce sa creada si care este calea cea dreapta.
Viata asta pe care o traim, ea nu e o repetitie din care sa invatam cum sa traim in randul al doilea de viata. Asta este si atat si nu merita sa o degradezi pana la sfarsitul ei.
M-a gonit din tara ca pe alti multi romani, intregul mediu plin de CORUPTIE care poate face din Romania o tara mafiota, lipsa de perspectiva in care nu poti vedea luminita de la capatul celalalt al tunelului, AFUNDAREA IN MOCIRLA, DOMINAREA NEDREPTATILOR la fel de grave ca inainte, numai ca alt fel. Toate astea iti dau o stare abracadabranta, iti dau impresia faptelor intoarse pe dos, impresia de nauceala, parca te afli intr-un balci in care este posibil ca sarpele sa fie de 5 metri de la cap la coada si de 10 metri de la coada la cap. Acolo trebuie sa se fereasca omul in continuu de FURT, de prestidigitatori care te pot lasa fara banii din portmoneu, fara bijuterii, fara lucrurile din casa, fara banii depusi in banca, ba poate din nimic sa iti ia si viata.
STIRILE din ziare si de la TV se bat cap in cap. Se da anunt fulminant dupa cum are interesul cineva din potentatii vremii sa vanda sau sa cumpere un teren si sa poata alunga concurentii sau cine stie ce dedesubturi se mai ascund. Politicieni verosi se huiduiesc atingand cea mai de jos trepta. Nimeni nu stie ce sa mai creada. Oameni onesti, de toata cinstea si probitatea, pot spune lucruri competente si de bun simt, nimeni nu crede nimic.”Sa cred, sa nu cred, cine stie care e adevarul?”
Mi se intampla ca uneori sa transmit in Romania niste date precise, sa zicem, cam ce e de facut intr-o situatie sau alta, bunaoara cum sa se pregateasca cineva de drum pentru calatoria in Canada. Spre surprinderea mea, lucrurile stau altfel. Cand persoana constata ca nu e bine si intreb de ce nu a ascultat sfatul pe care i l-am dat, mi se spune;”nu credeam ca e chiar asa”.
Am fugit de uracioasa si nu de putine ori nefasta INVIDIE care roade sufletul multor oameni, parca un sarpe otravitor ar lasa venin galben in sufletele lor si le intuneca dreapta judecata si masura lucrurilor sau ii indeamna uneori la fapte josnice. Am fugit de usurinta cu care te poate INGENUNCHEA noua ciocoime. Am fugit de FETELE oamenilor strambate de suferinta, de invidie sau de neputinta. Aici toata lumea a invatat sa poarte zambetul pe buze ca o obligatie sociala, pentru a aduce seninul in ochii celui care te priveste. Am putea zice cam ca Adrian Paunescu:
“Nu exista sa existe
Cetateni cu fete triste”.
Am mai spus asta pe undeva, dar pentru ca este foarte semnificativa, o mai repet.
Am optat pentru Canada si acum o iubesc ca pe tara in care m-am nascut, fiindca aici oamenii isi au DEMNITATEA lor. Nimeni nu umbla cu caciula in mana, nimeni nu umileste cu aroganta lui si cu averea facuta in cele mai multe cazuri pe cai neguroase. Vecinii din dreapta casei unde locuiesc acum sunt simpli muncitori, veniti din Grecia. L-am vazut pe el carand marfa cu caruciorul in magazinul la care este angajat. Alti vecini si prieteni stau la cateva case distanta de noi. El e doctor si ea e pictorita, veniti din Germania. Nu poti sa faci deosebire care este doctor si care este simplu muncitor. Modul de viata este acelasi, educatia aceeasi, comportamentul este acelasi si se respecta reciproc. Citesti demnitatea pe fata fiecaruia si respectul reciproc pentru demnitatea de om. Si asa sunt toti vecinii si toti cetatenii acestei tari. Este foarte viu in mintile si in sufletul tuturor primul articol din Cartea Drepturilor Omului:” TOTI OAMENII S-AU NASCUT PE LUME EGALI SI AU ACELEASI DREPTURI“. Acest articol sta scris pe un monument mare in capitala tarii, Ottawa. Cand treci pe acolo si il citesti, esti cuprins de o adanca emotie si iti suna in urechi Simfonia a IX-a de Bethoveen “Toti pe lume frati noi suntem” si ideea inaltatoare a versurilor lui Schiller.
In Canada omul are sansa de a TRAI DECENT, din munca cinstita, fiecare dupa puterile si pregatirile lui. Daca esti titrat, asta este o caracteristica a muncii tale, dar nu iti da dreptul sa fii arogant sau sa privesti de sus pe cel cu mai putina scoala. Instruirea si cultura sunt treburi strict personale, ele nu se afiseaza, asa cum nu se afiseaza potenta, partile intime ale corpului … Nu te lauzi cu ce ai in casa sau cati bani ai in cont… Daca intalnesti pe cineva cu aceeasi pregatire si se deschid subiecte de discutie, atunci da, schimbi pareri fara sa spui cate diplome ai.
In ceea ce priveste munca, in Canada este o regula simpla:” muncesti- ai, nu muncesti- nu ai “ Ce e de admirat aici in mod cu totul deosebit este LEGISLATIA bine pusa la punct si respectata de jos pana sus fara exceptie, indiferent de statutul social. Asta iti da stabilitate si simplitate in luarea hotararilor. Iti da siguranta si liniste. Poti avea o ierarhie a valorilor si poti sa iti stabilesti prioritatile fara sa te incurci, sa revii sa te sucesti si in stanga si in dreapta, fara sa te STRECORI. Canada este o tara cu un INDELUNGAT EXERCITIU AL DEMOCRATIEI. In Canada simti ca ai echilibru si siguranta in tot ce intreprinzi. Oamenii sunt calmi si bine educati. Sunt educati din frageda copilarie cum sa se comporte in societate, ce au voie sa faca si ce nu, ce au voie sa discute sau nu… In Canada nu se confuda munca cu odihna. Munca e munca si odihna e odihna, de aceea exista temeinicia lucrului bine facut. Aici poti avea un trai decent si o senectute onorabila si lipsita de grija zilei de maine. Cunosc seniori cu viata foarte frumoasa care muncesc voluntar pentru binele tarii fata de care se simt indatorati. Am vizitat case de “ retragere “ cum se numesc aici casele pentru seniori (echivalentul Azilelor noastre de batrani). Adevarat Rai. Nu iti vine sa dai crezare ochilor, dupa ce ai vazut ce inseamna asta in Romania.
Imi place in mod deosebit in Canada faptul ca nimeni nu umbla sa te FENTEZE. Prieteni, colegi, vecini, frati, copii , parinti, de sus si pana jos in Romania poarta grija sa nu fie fentati sau daca pot sa fenteze. Cu cat fentezi mai mult, cu atat esti mai “destept” cu atat esti un om care se stie DESCURCA.
Am aratat doar cateva argumente care m-au determinat sa vin in Canada. Nu sunt de acord cu cei ce ponegresc Romania si nici cu cei care neaga valorile LUMII NOI. Cei care vad numai rau in Romania, in general sunt niste teribilisti, iar cei care vad numai negru in continentul Americii, sunt cei nerealizati ,care nu au putut sa renunte la vechile mentalitati si sa tina pasul cu lumea in care traiesc. Gandirea nu le-a dat aripi sa se inalte ceva mai sus ca sa isi ia o perspectiva atunci cand privesc noul mod de viata Nu inteleg ca SE POTE TRAI ALTFEL.
O concluzie se desprinde foarte clar pentru cei veniti pe noile taramuri: cu cat renunti mai repede la vechile mentalitati cu care ai venit din tara de origine, cu cat deshizi mai bine ochii sa vezi si sa intelegi ca SE POTE TRAI SI ALTFEL, cu atat mai repede te adaptezi, cu atat mai repede inaitezi. Daca stai pe marginea drumului deplangand ce ai lasat in tara ta, bombanind ce nu intelegi, cum se intampla mai adesea despre sistemul de invatamant de tip tocilar din Romania, si cu cat lasi pe altii sa mearga inainte si nu tii pasul cu ei, cu atat te impotmolesti mai rau si ajungi la concluzii eronate si menite sa te tina pe loc sau sa iti amarasca viata. Concluzia e simpla si clara: incet renunti la vechile MENTALITATI, incet inaitezi. Cunosti cam pana unde a ajuns sau poate ajunge un nou venit dupa cum isi deschide gura ca sa spuna parerile depre noua tara, sau cunosti ce gandeste un om venit de cativa ani dupa cum s-a relizat in acest timp.
Imi lipseste uneori comunicarea cu un numar mai larg de oameni, imi e dor de pietrele pe care am calcat si care ma cunosc, mi-e dor de puritatea aerului si linistea manastirilor noastre, mi-e dor, de cate nu mi-e dor, dar stiu ca nu le pot avea pe toate. Canada ma resplateste cu prisosinta. Si pot iubi noua mea tara ca si pe cea in care m-am nascut. Le port in suflet pe amandoua, voi ramane mereu cetateana celor doua tari.
De aceea, acum cand am in fata hartiile pentru a cere cetatenia canadiana, fara sa imi uit tara mea de origine, eu nu pot avea decat multumire si ma mandresc pentru ca voi deveni si cetatean canadian si fata de aceasta tara eu ma simt indatorata fiindca imi da atatea, fara ca eu sa fi facut prea multe pentru ea, numai pentru ca sunt OM si TOTI OAMENII AU VENIT EGALI PE LUME SI AU DREPTURI EGALE.















Elena Buica - Pichering - ON     3/16/2003


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian