Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Timisoara 1716 - 2006




Am cumparat zilele trecute, la licitatie, o carte intitulată The History of Francis-Eugene, Prince of Savoy, scrisă de un English Officer, al cărui nume a rămas tăinuit. Ofiterul englez a făcut parte din anturajul Printului Eugen de Savoia si el a consemnat constiincios toate datele biografice legate de Print precum si campaniile acestuia la care a fost martor ocular. Cartea are 360 de pagini si a costat destul de mult. Nu am spus la nimeni cât, pentru că ar putea jigni pe unii, dar cum eu nu dau doi bani pe hainele din Mall si pe alte milioane de prostii, nu mi-a păsat de pret, filosofia mea fiind că o astfel de carte va rămâne peste veacuri spre bucuria altora, pe când televizorul, covorul, pantalonii si ciorapii vor ajunge la gunoi; cât despre mâncarea excesivă ce o acumulăm în nenorocitul de stomac, ce să mai spun!
Licitatia a fost fierbinte, dar eram hotărât să obtin cartea, în primul rând de dragul Timisoarei. De copil învătasem să privesc la resturile Portii fosforoze pe unde se zice că a intrat Printul de Savoia în Timisoara; de mic învătasem că Timisoara devenise pasalâc turcesc si Printul Eugen de Savoia a eliberat-o de sub turci. Resturi ale ocupatiei turcesti au supravietuit până astăzi, iar eu chiar ajusesem în posesia unui iatagan turcesc din vremea luptelor de eliberare a Timisoarei, găsit în Bega. Multi turci au murit atunci când Printul a asediat cetatea de pe Bega, si mortii cu iatagane cu tot au fost aruncati în apele Begheului.
Cartea ofiterului englez se încheie cu anul 1736, când a murit Eugen de Savoia. Manuscrisul a ajuns la Londra si curând, după numai 5 ani, în 1741, a fost publicat de James Hodges. Această editie primă, din 1741, am reusit să o cumpăr si o am acum în fata mea. Ca bibliofil, am încercat o plăcere deosebită, dar adevărata plăcere a fost că o pagină din această carte veche e dedicată Timisoarei. Am să redau mai jos fragmentul:
„Înăltimea Sa a încheiat campania cu asediul Timisoarei, un loc fortificat puternic de Natură si de Artă, si pe care turcii l-au apărat cu mare îndârjire. Asediul a început în noaptea de 1 septembrie 1716 si a durat până pe 13 octombrie, când turcii, contrar obiceiului lor, s-au predat si au capitulat. Câteva atacuri mai importante au avut loc în timpul asediului, într-unul dintre ele turcii pierzând 4000 de oameni; iar în atacul din Palanca (un cartier al Timisoarei) imperialii au avut 2000 de soldati ucisi si răniti. Dar luarea Timisoarei s-a făcut cu succes, ceea ce a compensat pierderile. Turcii imediat si-au părăsit posturile si toti Valahii s-au predat Împăratului”. (Este de remarcat că în 1716 locuitorii Timisoarei erau în majoritate români, în afara stăpânirii si garnizoanei turcesti).
Au trecut 290 de ani de la eliberarea Timisoarei de sub stăpânirea Portii Otomane. E drept că Timisoara nu a fost cu adevărat eliberată, căci ea a trecut sub stăpânirea Imperiului Austriac si apoi Austro-ungar.
Totodată, se împlinesc acum, în decembrie, 17 ani de la o altă Eliberare, eliberarea Timisoarei de sub regimul comunist. Nici aceasta nu a fost chiar o eliberare, căci după căderea întunericitului ne-au năpădit neo-comunistii, parvenitii, ignorantii si demagogii.
Dar cu toate necazurile inerente istoriei, nu putem să nu ne bucurăm atât de evenimentul de acum 290 de ani, dar mai ales de cel de acum 17 ani. Că multi dintre noi au trebuit până la urmă să ia drumul bejeniei, după ce au rezistat sub turci, austrieci si unguri, dar nu mai au rezistat sub români, e o altă poveste.
De aici, de departe, urăm din suflet Timisoarei LA MULTI ANI!


Mircea A. Tamas/Toronto




Mircea A. Tamas    12/19/2006


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian