Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Expozitia jubiliară din 1906


La împlinirea a 40 de ani de la urcarea pe tron a lui Carol I, se considera necesar marcarea progreselor României printr-o Expoziție jubiliară națională. Cunoscută în epocă sub numele de „Expoziția Generală Română“, „Exhibitio daco-romana“ sau „Expoziția Națională“, evenimentul, s-a dorit a fi o manifestare națională a românilor de pretutindeni. Organizatorii au avut în vedere mai multe obiective: parc de distracții, muzeu al românilor, spațiu de cunoaștere a trecutului, dar și a prezentului (industria), glorificarea regelui Carol I. Nu era sărbătorit un singur eveniment: se marcau împlinirea a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, 25 de ani de la proclamarea Regatului, 1800 de ani de la descălecarea împăratului Traian în Dacia. Ideea organizării expoziției a aparținut lui Take Ionescu. Comisar general al expoziției a fost numit C. I. Istrati, doctor în chimie și medicină la Paris, fost ministru.
Expoziția a fost deschisa pe 6 iunie 1906. Ziarele, contemporane cu evenimentul au evidențiat participarea unui public imens:„animație neobișnuită, pe toate străzile, mii de oameni porneau pe câmpul Filaretului“. La inaugurare au participat întregul guvern, familia regală, membri ai administrației, oaspeți străini, membri ai corpului diplomatic acreditat la București, cu excepția legației Imperiului Otoman. Bateriei de la Calafat, numit㠄Carol I“ i-a revenit onoarea să tragă salvele de tun ce marcau deschiderea oficială a expoziției. Familia regală a fost întâmpinată la intrarea în parc, de către organizatori, guvern și un grup de 300 de notari, primari și săteni de frunte din toate județele țării. Prin alegerea mănăstirii Cozia, ca model pentru Pavilionul Regal, se urmărea evidențierea legăturii lui Carol I cu istoria românească și unul dintre eroii săi, Mircea cel Bătrân. Un strămoș al lui Carol I, Frederic cel Negru luptase alături de Mircea, împotriva turcilor, la Nicopole. La loc de cinste se afla coroana de oțel a regelui, înconjurată de 43 de drapele vechi.
Existau pavilioane ale Franței, Ungariei, Austriei. Pavilionul Bucovinei, construit în forma Bisericii din Radăuți, se prezenta ca o anexă a celui austriac. Se întâlneau obiecte istorice si de cult de la mănăstirile Sucevița, Dragomirna, Humor, Voronet.

De o afluență mare de public și de aprecieri elogioase, s-a bucurat pavilionul românilor transilvăneni, care expuneau separat de Ungaria. Acesta, construit în formaunei case românești din Transilvania, avea arborat tricolorul românesc. Existența pavilionului se datora societăților culturale și politice românești din Ardeal, în principal Astra.

Au participat români din Regat, Peninsula Balcanică, Transilvania, Banat, Bucovina. Amintirea Războiului de Independență, era un aspect important al expoziției. Era reprodusă casa de la Poradim, în care și-a avut sediul statul major al armatei române. Bateriei care a tras primul foc de tun în Războiul de Independență, i-a revenit onoarea să anunțe prin 101 lovituri de tun inaugurarea „Expoziției Generale Române“. Legația Imperiului otoman nu a participat la aceasta festivitate. Guvernul otoman nu admitea prezența în cadrul expoziției a bateriei de la Calafat,considerând-o drept ofensă din partea guvernului român.

Între 26-30 august s-a desfășurat în Arenele Romane, „Festivalul coral“. Pe 29 august a avut loc un mare concert la care au participat toate corurile invitate la festival (800 de voci); coristii din Banat reusind sa cucereasca inimile bucurestenilor cu “Ana Lugojana”. Pe 26 august au sosit în București peste două mii de ardeleni, adusi printr-o manevra iscusita a banatenilor Ion Vidu, Kiriac si fratii Brediceanu, care au reusit sa insele vigilenta granicerilor unguri. Au mai venit mii de români din Bucovina, sau români macedoneni (prin portul Constanța).

La jubileu au participat și înalte oficialități străine. De o primire călduroasă s-a bucurat Carl Luegger, primarul Vienei, cunoscut ca un prieten al românilor și un înverșunat anti-maghiar și antisemit. Cu această ocazie, strada Fântânii din București a devenit strada Carl Luegger. Nu a lipsit de la serbări delegația orașului Roma în frunte cu ajutorul de primar. Ca semn al latinității românilor, Bucureștiul a primit ca dar, din partea Romei, o copie a Lupoaicei. Un alt vizitator important al manifestărilor a fost ducele rus Kiril, a cărui soție era sora principesei Maria. La manifestările au luat parte și prințul Wilhelm de Hohenzollern, nepotul regelui și prințul Wilhelm de Wied, nepotul reginei. Expoziția s-a bucurat de interes în rândul oamenilor simpli din țările învecinate: grupuri de unguri si bulgari au venit să vad㠄minunea de la Filaret“.

Manifestarea din parcul Carol a fost per ansamblu o reușită, chiar dacă a necesitat mari cheltuieli: circa 6,5 milioane de lei. O parte din această sumă a fost recuperată prin veniturile realizate (1,5 milioane lei), crearea unui parc încântător, a unor frumoase edificii.

Nu au lipsit momentele dificile. Focul, iluminatul insuficient, o explozie soldata cu un mort și patru răniți. Totusi, in unele zile s-a trecut de 20000 de bilete vândute. Direcția Căilor Ferate a injumatatit tarifele. Exemplara este scrisoarea adresată de liceul „Știrbei Vod㓠din Călărași, prin care se urmărea obținerea reducerii de 75% pe căile ferate pentru cei 150 de elevi ai gimnaziului. Pentru directorul acestei unități de învățământ, vizita elevilor era obligatorie, „cu atât maimult cu cât este vorba de niște vlăstare de al căror patriotism și emulații la lucru va depinde viitorul țării“.

Festivitatea de închidere a avut loc în ziua de 23 noiembrie 1906. Expoziția a fost considerată un succes. Presa străină a publicat articole elogioase. Era lăudat poporul român și mai ales, cel considerat un adevărat suveran de presa occidentală: regele Carol I.

Românii din diversele colturi ale lumii au fost la curent cu ceea ce s-a întâmplat în țară. Ziarul de limbă română din Cleveland, „America“, descria expoziția ca un „sfânt și binecuvântat eveniment“. Anul 1906, cum arăta și Tzigara-Samurcas a marcat apogeul domniei lui Carol I, anul în care statul român a arătat că știe să-și prețuiască eroii, istoria și nu este cu nimic mai prejos fata de națiunile occidentale. Mesajul ce se dorea transmis era foarte clar: avem un trecut glorios, iar România poate deveni o tară importantă în Europa.

Andrei Florin Sora
Drd. Universitatea Bucuresti - Facultatea de Istorie si Ecole des Hautes Etudes en
Sciences Sociales, Paris

N.R.
Articolul a fost publicat in revista Erasmus




Andrei Florin Sora    11/22/2006


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian