Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Un triptic de mănăstiri oltene...


După exact trei ore de la plecare din Bucuresti trenul ajunge la Craiova. Resedintă de judet, situat în lunca Jiului, municipiul Craiova, este un important centru industrial, cultural si comercial al tării, nod feroviar si rutier. În evul mediu, mosie si oras, stăpânite de influentii boieri Craiovesti, documentar, apare la sfârsitul secolului 15, când resedinta banilor Olteniei se mută de la Strehaia la Craiova. Orasul se dezvoltă în secolele următoare ca resedintă a banilor Craioveni, printre care si Mihai Viteazul, si apoi a caimacanilor. În secolele 18 si 19 se înfiintează mai multe scoli de limbă greacă si în anul 1826 de limbă română, institutul de fete Oteteleseanu. În anul 1837, Constantin Leca, a deschis aici o tipografie, iar în anul 1848 orasul avea clubul său revolutionar. (Si să nu uitam că aici a editat nenumărate cărti si Puiu Popescu.) Un an mai târziu Costache Caragiale si Mihăileanu au înfiintat la Craiova un teatru. În oras există importante institutii cultural sociale: Muzeul de Artă care cuprinde o importantă colectie a lucrărilor lui Th. Aman, picturi, desene si gravuri, precum si opere de N. Grigorescu, St. Luchian, G. Petrascu; Muzeul de istorie, etnografie si stiinte naturale, Teatrul National, Teatrul de păpusi, Filarmonica, institute de învătământ si frumosul parc.


BISTRITA


ARNOTA ARNOTA ARNOTA


HUREZI HUREZI HUREZI

Bistrita, Arnota si Horezu sunt cele trei mănăstiri din Oltenia, unde am poposit, în urmă cu câtiva ani. În aerul tare al înăltimilor, departe de orasele poluate si zgomotoase, clopotele si toaca, cheamă la ceasurile sorocite, preoti, călugări si călugărite la rugăciunea pe care poporul român o stie si o spune încă de la nasterea sa.
Albă ca o perlă, străluceste în Cheile Bistritei, mănăstirea cu acelasi nume, ctitorie din 1497 a boierilor Craiovesti: Barbu, Danciu, Radu, Preda si Mircea. Ridicată în locul unui mai vechi schit cu hramul Sf. Grigorie, mănăstirea adăposteste pretioasele relicve ale Sf. Ioan Decapoditul, 780-842, cumpărate se pare chiar de Barbu Craioveanul, pentru care în 1650 a dăruit un frumos relicvar de argint voievodul Constantin Serban. Clădirea originală, a fost ridicată de mesterii Dumitru si Chirtop, iar decoratiunile în piatră apartin mesterului Manea din Târgoviste. Mănăstirea Bistrita, a adăpostit prima tiparnită din Tara Românească, cea a lui Macarie, care si-a scos „Liturghierul” în 1508. Tot aici Mihail M., faimosul compilator a unei cronici universale, a tipărit la 1640, primul Cod de Legi, „Pravila de la Govora”. În 1846-1852, mănăstirea Bistrita, a fost reconstruită, biserica pierzându-si farmecul initial. De atunci datează si iconostasul în stil gotic făcut la Viena, în lemn de tei. Pictura în ulei este în stil opera lui Gheorghe Tatarăscu. Si în ultimul secol, Bistrita a continuat să facă mari servicii neamului. Au functionat aici scoala de subofiteri până în anul 1880, orfelinate, Seminarul Episcopiei Râmnicului, un dispensar, o scoală parohială pentru fete. Din nou restaurată, acum, la cinci sute de ani de la atestarea sa documentară, mănăstirea Bistrita rămâne un important centru al monahismului românesc.
În munte, la gura Motrului, strălucitul voievod Matei Basarab, a zidit mănăstirea Arnota. Nu se stie anul construiri ei, însă, în 1636, era pomenită în acte, clădirea îngustă, cu pridvor închis, destinată de ctitorul ei să-i fie si loc de mormânt. Piatra de pomenire a lui Matei Basarab este săpată în marmură si are o lungă inscriptie. Ca si Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, a dat o mare atentie lăcasurilor de cult din Oltenia sa natală. Arnotei, prea bine zidită de Matei Basarab, Vodă Brâncoveanu i-a făcut dar o fântână care spune inscriptia de danie: „ să fie de mult ajutor locuitorilor în sfânta mănăstire si domniei meale în veci”.
Traditia ortodoxă cere ca pomana să fie pusă într-o strachină de lut. Pentru împlinirea unor asemenea nevoi în apropierea mănăstirii Horezu s-a dezvoltat un sat de olari devenit celebru în timp. Ceramica de Horezu, initial simpla ofrandă folosită în momente sacre, a fost treptat înnobilată cu smalt pictat de mâini măiestre. Trecute din tată în fiu, atât mestesugul facerii strachinilor cât si al picturilor, s-au metamorfozat într-un stil unic si inegalabil. Brâncoveanu, cel atât de darnic fată de biserica ortodoxă, credintă pentru care si-a dăruit viata sa si a copiilor săi, a clădit aici la Horezu o mănăstire frumoasă pe care a dăruit-o cu multe lucruri. Este cea mai de seamă ctitorie a sa. Fată de Bistrita si Arnota, mănăstirea Horezu are avantajul completării arhitecturii cu minunate portice, brâie si coloane sculptate în piatră în stilul pe care învătatii l-au botezat, brâncovenesc.
Bistrita, Arnota si Horezu, un triptic de mănăstiri oltene construite de boieri si domni din marea si vechea familie a Craiovestilor, îsi onorează ctitorii si azi, după cinci si respectiv trei secole de existentă prin grijulia lor gospodărire de către colectivitătile de măicute, care duc în ele o viată dedicată lui Dumnezeu si Mântuitorului.


Fragment din: “VACANTE, VACANTE…ROMÂNIE PLAI DE DOR”
Editura ANAMAROL,




Roena Wolf    11/19/2006


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian