Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinã
Note de carierã
Condeie din diasporã
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouã
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrã
Traditii
Limba noastrã
Lumea în care trãim
Pagini despre stiintã si tehnicã
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivã 2019
Articole Arhivã 2018
Articole Arhivã 2017
Articole Arhivã 2016
Articole Arhivã 2015
Articole Arhivã 2014
Articole Arhivã 2013
Articole Arhivã 2012
Articole Arhivã 2011
Articole Arhivã 2010
Articole Arhivã 2009
Articole Arhivã 2008
Articole Arhivã 2007
Articole Arhivã 2006
Articole Arhivã 2005
Articole Arhivã 2004
Articole Arhivã 2003
Articole Arhivã 2002


Carnetul locotenentului de rezerva Constantin Navarlie / roman



C a r n e t u l l o c o t e n e n t u l u i d e r e z e r v ā C o n s t a n t i n I. N ā v â r l i e

d i n R e g i m e n t u l 3 1 i n f a n t e r i e C a l a f a t C o m p a n i a d e m i t r a l i e r e

< C a m p a n i a 1 9 1 6 >

Volum îngrijit de
dr. Luchian Deaconu si prof. Tudorita Deaconu
C R A I O V A
2 0 0 6

Acum 90 de ani…
Constantin I. Nāvîrlie împlinise 34 de ani în momentul cînd România a declarat rāzboi Austro-Ungariei. S-a nāscut în 1882 la Plenita, în judetul Dolj. A absolvit scoala primarā în comuna natalā, dupā care a urmat cursurile Liceului Ģ Carol I ģ din Craiova. La 4 martie 1906 a fost declarat licentiat al Facultātii de Drept din Bucuresti.Fācuse primii pasi ai unei cariere juridice lungi si exemplare, îndeplinind demintātile de magistrat stagiar la Judecātoria Ocolului Cîlnic–Gorj, între 1908-1913, judecātor cu titlu provizoriu la judecātoria Ocolului Cîrligati, judetul Teleorman, din 16 iulie 1913 pînā la 12 martie 1914 si judecātor cu titlu definitiv la aceeasi judecātorie, începînd din 13 martie 1914.
La Cîrligati, în Teleorman, l-a gāsit mobilizarea din 1916 pe locotenentul de rezervā care s-a afirmat, în deceniile viitoare, ca un magistrat de prestigiu, ca filozof, prozator si om de culturā remarcabil.
A parcurs, de-a lungul celor aproape patru decenii de magistraturā toate demnitātile profesiei : judecātor de instructie si judecātor de sedintā la Tribunalul Mehedinti, procuror la Curtea de Apel din Timisoara, presedinte cu grad de consilier la Curtea de Apel, sectia I-a a Tribunalului Mehedinti, consilier la sectiile I-a si a II-a a Curtii de Apel Craiova, presedinte al
Curtii criminale de pe lîngā Curtea de Apel Craiova si consilier la Inalta Curte de Casatie Bucuresti .
Cariera juridicā de exceptie a fost completatā de o sustinutā activitate stiintificā, concretizatā în studii precum Ģ Pravila voievodului Matei Basarab ģ, apārut în 1943 în volumul Ģ Oltenia ģ si de , Ģ pasiunea vietii ģ, descifrarea unor teme de filozofie : Ģ Filozofia lui Schopenhauer ģ(1915), Ģ O nouā explicare a fluxului si refluxului. Observāri privitoare la teoria lui Kant-Lapalce ģ (1935), Ģ La force répulsive de la matičre cause de radiations et cause de l’évolution des mondes ģ ( 1935), Ģ Viata lui Schopenhauer urmatā de scurte consideratii asupra modului de a scrie a filozofului si de o schitā a sistemului sāu metafizic ģ (1943).
In acelasi timp, Constantin I. Nāvîrlie a fost un valoros om de culturā de un dinamism exemplar, calitāti care l-au propulsat pînā la demnitatea de presedinte al Comitetului Regional al Ģ Fundatiei Regale ģ Oltenia, în anii 1933-1940, rāstimp ce coincide cu una din etapele cele mai bogate în realizāri artistice, literare, muzicale, teatrale si stiintifice ale Craiovei interbelice.
Spirit enciclopedic, Constantin I. Nāvîrlie face parte din valoroasa si numeroasa pleiadā de oameni de culturā craioveni care au suplinit prin spectacole, concerte, conferinte, reviste, studii, simpozioane, congresele internationale de arheologie, al juristilor, al medicilor etc, lipsa Universitātii si a unui for Academic, asigurînd o prezentā remarcabilā a intelectualitātii, a artistilor si creatorilor din Oltenia la viata artisticā, literarā, stiintificā si culturalā a acelei epoci.
Ģ Chemarea spre culturā ģ si afirmarea literarā a acestei personalitāti dinamice, plinā de talent si pasiune, începe sā se manifeste, cel putin pentru sine si fārā dorinta de a o face cunoscutā semenilor, prin Ģ Insemnārile zilnice ģ pe care locotententul de rezervā Constantin I. Nāvîrlie din Regimentul 31 Calafat, compania de mitraliere, punînd în miscare proiectul ambitios, captivant si pretentios de a consemna, în zeci de carnete si caiete, pornind de la prima zi de rāzboi, 15 august 1916, si pînā la sfîrsitul vietii, în 1959, evenimentele pe care le-a trāit sau de care a auzit.O mare parte din carnetele de însemnāri au fost descoperite în anii 1980 si sunt pāstrate în colectiile Sectiei de istorie a Muzeului Olteniei din Craiova. Doar cîteva, cele care se referā la rāstimpul din august 1944 pînā în octombrie 1949, au apārut în Editura de Sud, în anul 2000, în volumele : Ģ Intre abandon si crucificare. România 1944-1946 ģ si Ģ Intre abandon si crucificare. România 1946-1949 ģ. Alte zeci de caiete, carnete si carnetele, însotite de numeroase tāieturi din ziarele vremii, de manuscrise de recenzii si studii, asteaptā sā fie publicate. Ele cuprind o multime si o diversitate impresionantā de date si informatii definitorii pentru cunoasterea si întelegerea evolutiei societātii românesti pe anumite segmente sociale si profesionale, pentru localitāti, zone, personalitāti si evenimente care acoperā o perioadā de peste cinci decenii, începînd cu 15 august 1916, zi istoricā înnobilatā de versurile si melodia imnului tuturor românilor, Ģ Treceti batalioane române Carpatii ! ģ pentru Ģ a-i dezrobi pe fratii nostri ģ, si pînā în 1959, anul cînd venerabilul autor trecea în nefiintā, lāsîndu-ni-le spre vesnicā amintire.
Anul acesta se împlinesc 90 de ani de la acele zile istorice si dramatice ale neamului românesc, pe care tînārul ofiter le-a consemnat în carentele sale, iluminate de entuziasmul general al celor chematii sub arme, plecînd spre granite Ģ chiuind ca la nuntā, gātiti de sārbātoare, jucînd si cîntînd ģ, si încununate, dupā lungi si grele suferinte si jertfe, prin izbînda idealului reîntregirii Patriei.
Editarea Ģ Insemnārilor zilnice ģ, redescoperirea generatiilor sacrificiului total pentru cauza libertātii si unitātii tuturor românilor, este o datorie sacrā. Mesajul însemnārilor este clar, curat, uman, pasnic, european. Gîndurile, dorintele, emotiile, sperantele, temerile exprimate de autorul lor sub amenintarea obuzelor de tun, a rafalelor de mitraliere, a gloantelor aducātoare de moarte, sunt o adevāratā odā închinatā vietii, pācii si întelegerii între neamuri.
Insemnārile au fost scrise, cum apreciazā si autorul unei cārti similare apārutā în Franta la Editura “Ennoīa”, în 2004, Arsčne le Breton, “Campagne de 1914-1918. Mon carnet de route ģ, Ģ într-o limbā strāinā si docilā ģ, autorul lor, ca si ostasul francez, fiind, pe de o parte, sub presiunea dorintei si entuziasmului declansat de ideea datoriei si sacrificiului, de un simtāmînt mostenit din îndepārtate vremi care trezea în sufletul ostasilor acel dor de libertate pentru care erau în stare sā-si dea viata fārā nici o sovāire, sentimente sādite de scoalā, familie, societate, si, pe de altā parte, a dramatismului confruntārilor, a neprevāzutului, a pericolelor iminente si inevitabile pe care rāzboiul le-a adus fata fiecārui ostas, a pericolului mortii, care pîndea de unde nici nu se asteptau.
Exprimarea este lapidarā, scurtā, concisā, directā, exactā, ca si Ģ sentintele judecātoresti ģ, fārā înflorituri, dar oferā numeroase figuri de stil, comparatii subtile (Ģ E cald, ploaia a încetat, cerul e senin, dar o ceatā subtire mai stāruieste pe vîrf. Bate usor vîntul dinspre apus si o risipeste, dar între douā spināri ale dealurilor spre noi, o ceatā groasā strālucind de soare – pare un fluture urias ģ ; Ģ a început o strasnicā toacā mitralierele ģ ; Ģ vîntul a început sā sufle si sā smulgā frunzele vestejite ale arborilor care zboarā ca stoluri speriate de pāsāri ģ ; Ģ Afarā vîntul vîjîie groaznic, se vaetā, în suierul lui parcā auzi chemāri de trompete sau zgomotul unei lupte. Ploaia cade mai tare chiar decît azi si întunericul este de nepātruns ģ), cu valoare literarā incontestabilā.
Ģ Pe la miezul noptii începe un ropot de împuscāturi si artileria geme si vîjîie din ambele pārti. Sîntem luminati de reflectoare. Cînd încetarā putin tunurile, începu un majestuos tunet al cerului înnorat de la rāsārit la apus. Pārea cā vrea sā spunā cā zgomotul acela urias si sublim aduce bogātia si rodul naturii, pe cînd grozavele tunete ale tunurilor distrugerea ei. ģ
Ce poate fi mai expresiv decît acest scurt dialog dintre naturā si rāzboi ?
Insemnārile ne dezvāluie forta, rezistenta (ĢCînd ne duceam cu sectia spre Arsana, ne-am întîlnit cu rānitii din comania 8. Unul fusese strāpuns prin piept, se vedea mantaua îngāuritā într-o parte si în alta, dar sîngele nu se vedea, semn cā fusese o hemoragie internā. Cu toate astea mergea, condus de mînā numai de un camarad… ģ), nobletea sufleteascā, conceptia de viatā a generatiilor lui ‘916, rezumativul sistemului educational de la începtul secolului al XIX-lea, cumintenia, puritatea, iubirea de tarā (descrierea sentimentelor trāite de autor dupā luarea la cunstintā a ordinului de retragere a armatei este elocventā : Ģ In acest timp mā gîndeam cu întristare la acest dezastru, cu atît mai mare cu cît privea mai multā lume. Cugetam ce se vor face ai nostri de acasā si îmi închipuiam cā poate vor pleca cu totii la Cîrligati, dincolo de Olt, unde viata lor ar fi fost oaresicum în sigurantā. Dar toatā averea, tot ce stînsese cu atîta muncā, grîu, porumb, vin, vite, trebuiau pārāsite în mîinile acelei osti învingātoare si mult doritoare de pîine… Iar altii, care abia o duceau cu sārācia lor, vor deveni si mai sāraci, si mai nenorociti, fārā pîine, fārā acoperāmînt, rātācind pe drumuri, avînd vietile lor în pericol. O mai dureroasā stare nu se putea închipui. ģ, ca si scena : Ģ Se zice cā regimentul nostru va pleca un batalion pe Valea Jiului. Mā cuprinde dorinta sā facem si noi parte din trupele care pleacā ģ), curajul, vitejia, dāruirea, dinamismul, Ģ nestarea ģ, spiritul de initiativā, resemnarea, umanismul, pacifismul ( Ģ Privesc, de la transee spre apus, dealul din fatā, cu o frumoasā poianā spre noi si cu pādure de fagi înapoia si drumul alb ce duce pe sub poalele acestei poieni spre dreapta, la Arsana. Privesc apoi muntii înalti de dincolo de Cerna, usor acoperiti de ceata albastrā. De pe granitā privesc apoi spre maizānoapte muntii mai mult golasi si stîncosi ai Domagledului, Grebeneacului, Sulitei. Drept în fata mea, pe muntele din fata Sulitei, se vād printre arborii goi de funze siluetele ascutite ale brazilor negri-verzi…In vale, adînc, Cerna ; dincolo lantul de munti, apoi vederea Mehadia pe Bega, a Bāilor Herculane pe Cerna. Si toate sub strālucirea blîndā a acestei toamne calde … Privesc îndelung si nu mā pot obisnui cu ideea cā, în mijlocul acestei naturi frumoase si pasnice, oamenii stau fatā în fatā pentru a se omorî. Se încinge un duel de artilerie cu explozii groaznice ale bombelor si toatā aceastā frumusete parcā e rānitā ģ), toleranta româneascā.
Ceea ce frapeazā este limpezimea ( ĢAfarā bate vîntul îngrozitor, pādurea mugeste, de sus vine burā rece ģ) si franchetea limbajului, inspiratia si talentul care-i dā autorului ocazia alāturārii unor fapte, fenomene, întîmplāri diverse si contradictorii în acel melanj care este rāzboiul, necesar dar nedorit si de neacceptat de firea si spirtitul pasnic al românului.
Peste vîltoarea ucigātoare a rāzboiului (unic în felul sāu fiind asaltul pentru recuperarea mitralierei : Ģ Ce era de fācut ? Puteam pierde mitraliera. Vorbesc cu comandantul comp. 5 si-i spun cā mitraliera a rāmas înainte, cā lantul trebuie sā înainteze pentru a putea-o lua. Atunci se dā ordin comandantului plut. 1 din comp. 5 ce se gāsea în rezervā sā trimitā o sectie care, împreunā cu plutonul dinainte, sā înainteze. Se strigā Ģ ura ģ, dar nu se poate încā înainta pînā acolo. Atunci încep actele de eroism. Sodatul Gîrelanu se repede ca cel putin sā spulgā alimentatorul, fārā care mitraliera nu mai poate functiona si care nici nu se poate înlocui; îl smulge si se întoarce înapoi. Dar, orisicum, dacā se pierde masina rāmînem fārā ea. Se repede deci prin ploaia de gloante soldatul tigan Mihāilā si cu Icu, ajutati de sergentul Brātan si un caporal din comp. 5 care înainteazā împreunā cu ei si-i sustin cu focuri. Ambii aruncā scutul la o parte, Mihāilā ia masina si i-o dā lui Icu care fuge cu ea. In acest timp înainteazā si soldatul nostru Petria, spre a ajuta la ridicarea afetului, dar e lovit în cap si se întoarce înapoi. Un soldat din comp. 5, care încercase sā ia afetul, fusese doborît si omorît chiar pe afet. Desigur cā restul nu se mai poate scāpa, sîntem multumiti cā am scāpat ce a fost principal. Icu, care luase masina în spinare, e lovit la mînā si soldatul Lungulescu o ia în spinare si o aduce înapoi ģ), autorul aseazā o informatie densā si o analizā profundā din care se degajā grija pentru viatā, pentru colegi si subordonati, pentru familie, compasiunea (ĢBrancardierii nostri au adus pe Cocos si pe bietul nostru caporal Papae. Parcā-i vād scrisorile pe care le trimetea acasā, pe care eram nevoit sā le citesc, si în care spunea cā cu voia lui D-zeu e sānātos si întreba ce mai e pe acasā, dacā s-a terminat cu culesul porumbului si altele. Il vād întins pe brancardā, lîngā bordeiul sectiei, teapān si încruntat, cu putin sînge pe fatā ; parcā nu-mi vine sā cred cā omul care pînā mai adineaurea a fost om viu a murit ģ), mila pentru dusman, nostalgia pentru convietuirea pasnicā, în bunā întelegere, fārā rāzboaie.
Modul cum se realizeazā trecerea de la momentul luptei la clipele de dupā încetarea focului este asemānātor scenariului pe care îl parcurge natura, de la furtunā la aparitia soarelui. Ģ Lupta a tinut cam o jumātate de ceas. Apoi tunurile dusmane au început sā batā spre Cocos, semn cā ai lor s-au retras. Ceata ce plutea azi dimineatā pe munti s-a risipit. Acum nu mai plouā si soarele se vede din vreme în vreme. Inimile parcā se mai înveselesc. Omul se învatā cu toate, si cu ploaia si cu neodihna si cu lipsa de mîncare si cu transeele pe care le socoteste ca pe un prieten ocrotitor. Azi dimineatā trecea spre miazāzi un sir de cocori; se duceau spre o tarā caldā si pasnicā unde nu sunt rāzboaie si māceluri. A amurgit, e senin si rācoare. E o lunā frumoasā peste munti. Pācat cā totul e întunecat de ideea cruntā a rāzboiului. ģ
Descrierea curge lin, ca o veritabilā scenā de film : Ģ Vîntul bate mereu, toatā ziua nor si a încercat de mai multe ori sā ploaie. Noroc cā bordeiul sectiei s-a terminat pe sarā, asa cā, pentru cîtā vreme vom sta aici, adāpostul îi e asigurat. Vine mîncarea ; soldatii trec pe rînd la cazan, îsi primesc ciorba si se asazā tācuti prin apropiere. Unii mānîncā repede din genunchi, rupînd pîine din sacul de la sold, altii taie sau rup bucātile si le dumicā în gamelā, dar nici unul nu se încurcā mult cu masa, parcā si-ar face o datorie.
Vine noaptea, pādurea, care a vuit toatā ziua, acum vuieste si mai trist si mai înfiorātor.Cînd cade noaptea neagrā, vîntul suflā lugubru în acesti munti cu pāduri seculare ce fac noaptea si mai de temut. ģ
Desi lapidare, descrierile sunt de o frumusete literarā iesitā din obisnuit : Ģ Vremea urîtā de asarā s-a limpezit în timpul noptii, iar stelele s-au arātat. Dupā ce s-au linistit împuscāturile, s-au auzit strigātele unui sir de cocori ce treceau muntii spre miazā-zi. Am iesit afarā si am vāzut cornul din urmā al lunii spre rāsārit si luceafārul de dimineatā ca o piatrā scumpā în apele limpezi si albastre ale cerului. La ziuā s-a vāzut funzisul pe jos alb de brumāģ. Ģ Cînd m-am desteptat azi dimineatā si am privit afarā pe usa bordeiului am vāzut crengile arborilor strîns înfrātite cu alte crengi de ghiatā, iar pāmîntul cu o slabā pojghitā de ghiatā pe deasupra. In timpul zilei, vîntul a bātut strasnic iar ghiata de pe crengi a pîrîit sau a sunat ca turturii unor vaste candelabre. Spe searā, ceata stāruind toatā ziua, ghiata s-a fācut de trei ori mai groasā decît creanga însā-si iar fulgii, sub greutatea poverii, au luat aspectul unor sālcii pletoase. Pe unele locuri, crengile s-au frînt si au cāzut jos, împrāstiind cristalele lunguiete de ghiatā ce s-au unit luînd forma unor pieptene strālucitoare de argint ģ.
In fiecare zi, în fiecare clipā, natura are o altā înfātisare, pe care autorul o retine cu māiestria unui scriitor: Ģ Frunza a îngālbenit aproape toatā si soarele spre apus transformā pādurea într-o pādure a aurģ. Pentru ca, dupā o lunā si jumātate de observare zlnicā a transformārilor suferite de peisaj sā consemneze. Ģ E soare, nu e frig dar bate vîntul. Frunza de pe arbori se duce vāzînd cu ochii. Din arbori întregi n-a rāmas decît scheletul si altii îsi mai tin a 3-a parte din podoaba lor de astā varā, podoabā pe ducā si de nerecunoscut. Piciorul se îngroapā în frunza strînsā de vînt în locurile adāpostite. Acum se vede spre apus, printre arbori, malul de dincolo al Cernii, si peste tot ni se descoperā pozitiuni care pînā azi nu s-au vāzut. Ce deosebire între acum si timpul cînd am venit noi întîia oarā pe Cocos, la decretarea mobilizārii ! Pādurea era ca un zid de umbrā ģ. Ģ Astnoapte s-a întors vîntul din spre rāsārit si a adus din nou ceatā si ploaie, care toatā ziua a învāluit Cocosul într-un zābranic des ģ. Ģ De dimineatā în vale, între Cocos si Visoca, se vedea un adevārat rîu lāptos de ceatā ģ. Ģ Azi noapte a fost senin si cald, zāpada de pe arbori a început sā picure în formā de apā. Azi e o zi frumoasā si caldā, soarele strāluceste, vederea se întinde foarte departe, dealurile strālucesc de albeata zāpezii luminate de soareģ.
Credinta în Dumnezeu, natura purā, curatā, oazā de liniste si neprihānire, familia sacrā, tara, unitā si solidarā (Ģ Mai facem la 10 km pînā la Vînj si mîncām azimā caldā cu murāturi, fripturā si bem putin vin, la cāldurā, la un tāran care a fost la Pelvnaģ) si amintirile (ĢMā culc dar nu pot sā adorm curînd, gîndindu-mā … si depānînd în minte întîmplāri ale vietii trecute, casa si pe cei rāmasi acolo ģ) reprezintā, pe de o parte, temeiurile încrederii si sperantei si, pe de alta, locul de refugiu al gîndurilor autorului pentru a scāpa de greutātile si suferintele prezentului. Ģ Dupā prînz se mai aud ghiulele cāzînd pe Padesi. Vreme frumoasā cu soare, scoatem cîte un scaun sau ladā de scînduri si stām la soare. Lumina si cāldura lui ne bucurā, cāci nu se stie cîtā vreme încā vom mai avea-o. Se aude trecînd un alt cîrd de cocori, care-mi aduce aminte de alte toamne frumoase si linistite, pline de poezia melancoliei si a tineretii. Atintesc urechea spre strigātul lor si-i ascult pînā ce trec, ca niste frumoase visuri trecātoare. Pācat cā lumea asta are unele fete asa de urîte…ģ. Sau. Ģ E amiazā ; o vreme linā si frumoasā de toamnā. Vāzduhul e limpede si rācoros, soarele strāluceste blînd, pāmîntul s-a svîntat. Frunza bātutā de brumele toamnei a început pe ici pe colo sā trecā într-un verde-galben. Fire de pāianjen strālucesc în soare. Una dintre cele mai frumoase zile de pe Cocos ; nici tunurile nu mai bat, pare cā si ele sînt pātrunse de frumusetea zilei ģ. La 16 septembrie, noteazā autorul Ģ am asistat la o slujbā religioasā pe care a fācut-o unul din preotii nostri de la regiment, pe compānii. Eu am luat parte cu compania 7. Preotul tine mai întîi o cuvîntare în privinta rostului pe care-l avem aici de a desrobi pe fratii nostri. Pe o masā improvizatā de compania 7 s-a pus crucea, o gamelā militāreascā cu apā, lîngā care se aflā busuiocul. Dupā cuvîntare, preotul cu doi cîntāreti, dintre care unul sergent din comania 7 si altul soldat din batalionul III, citeste rugāciunea spovedaniei. Soldatii îngenunchiazā si ascultā. In timpul slujbei se aude vîjîitul unui aeroplan, care se învîrteste ca un bondar peste dealurile noastre ; scopul sāu desigur e sā afle unde sînt asezate tunurile noastre. Un pluton trage cu pustile în el de pe poiana de la rāsārit de noi. Slujba se urmeazā înainte. Sārutām crucea si ne botezām. Mîine dimineatā se va aduce grijania, fiindcā azi soldatii au mîncatģ. Ģ Unde sînt plimbārile noastre de altā datā, ziua, pe soare, în toamna caldā si frumoasā, si noaptea pe lunā ? ģ, si exemplele pot continua.
Citind însemnārile, putem spune cā literatura, operele cinematografice realizate în perioada postbelicā poartā, sub povara Ģ povestirii ģ a Ģ amintirii ģ, amprenta imaginii soldatului traumatizat de cele vāzute si suferite de-a lungul unui conflict lung, dur si nimicitor, a soldatului înmārmurit, închis în el, oripilat de ororile rāzboiului.
Insemnārile dezvāluie trāirile soldatului dupā primele confruntāri cu dusmanul, dusman care nu mai Ģ coboarā ģ din definitia auzitā la scoalā, din povestiri sau cārti, ci apare alāturi, om, ca si el, cu familie, cu pārinti si copii. Luptele au asupra sufletului soldatului un impact complex în care sentimentul datoriei si sacrificiului sunt însotite de permanenta raportare la pretuirea vietii proprii si a omului de alāturi ( Ģ E vorba sā vinā generalul pe aici în anchetarea luptei de ieri. Luptele, pe care le dām mereu cu forte slabe, par a ne roade pe noi însi-ne, slābesc curajul soldatilor nostrii si întāresc pe al dusmanului. De la noi însā nu e nimeni vinovat, noi am lucrat conform ordinelor scrise ce s-au primit ģ), întelegere (Ģ zāpada a început sā cadā cu tot dinadinsul si s-a fācut mare. Acuma, seara, vîntul suierā puternic prāfuind-o. Cînd iesi afarā te îneacā, atît e de greu sā stai în bātaia vîntului. Mā rog lui Dumnezeu pentru cei care pe aceastā vreme nu vor putea sā stea undeva adāpostiti ci vor fi nevoiti sā stea cu arma în mina, afarā, luptîndu-se sau gata de luptā. Timpurile sînt grele si va trebui sā le îndurāmģ) si merge pînā la compasiunea pentru colegi si mila pentru Ģ dusman ģ( Ģ aflu cā douā ordonante neavizate au fācut prizonier un ungur dintr-o patrulā ; l-au surprins si i-au sārit în spate. Prizonierul a fost trimis la comandantul regimentului dîndu-i-se o jumātate de pîine de care nu avea si tutun ģ ; Ģ Tot aici vin si cei 24 prizonieri germani … Il întreb dacā au mîncat asarā si-mi rāspunde cā a mîncat māmāligā si ceva pe care nu stie sā-l explice. Māmāliga, zice el, e bunā pentru foame dar, în definitiv, n-are o pārere prea grozavā de ea. Intreb sergentul gārzii care îi pāzeste si-mi spune cā, pe cît se poate, se are grijā de ei. Desigur, dacā am avea obisnuita noastrā aprovizionare, ar trāi si ei mai bine. Unul din ei nu stiu unde a gāsit o bucatā de māmāligā si mānîncā din ea culcat. Un soldat de la artilerie vine si le dā cîteva turte de pesmeti, pe care ei le împart frāteste între ei. Eu dau convorbitorului meu un pahar de visinatā, pentru care îmi multumeste, iar cînd îi întind o bucatā de pîine caldā fācutā de tārāncile noastre se repede cu o vāditā foame, dar nu o mānîncā singur ci dā, cîte o bucāticā, la cei din jurul lui ģ).
Pierderile de vieti omenesti, moartea tinerilor camarazi ofiteri este resimtitā dureros de autor. Ģ Mā doare inima sā scriu cā Udrea, camaradul nostru rānit la cap în ziua de 19 august, a murit joia trecutā. Un soldat care a fost cu el la Craiova a adus vestea aceasta. Fācut ofiter abia anul trecut, tînār, blînd si cuminte ca o fatā mare, aproape niciodatā neîtrebuintînd cuvinte aspre cu soldatii, cuviincios si respectuos fatā cu toatā lumea, iubit si stimat de toti, el e dus mort în floarea vîrstei în satul sāu natal (Salcia-Mehedinti) la pārintii sāi care se uitau la dînsul ca la un luceafār. Cine a vorbit cu el si n-a rāmas încîntat de zîmbetul sāu bun si dulce, de vorba sa blîndā si māsuratā. Parcā-l aud cînd stāteam amîndoi împreunā la Ciresi în aceeasi camerā si cînd sara ne culcam, stingînd lampa el spunea : Ģ Noapte bunā, domnule locotenent ģ si aceastā blîndā urare pārea cā într-adevār îmi aduce o noapte bunā. Avea frumoase visuri de viitor, îl stāpînea un puternic instinct militāresc si voia sā fie de folos patriei sale. In ultimul timp ar fi voit sā se ducā la aviatie.
Dumnezeu sā te aibā în sfînta lui pazā, blînd si iubit copil. In viata ta ai fost asa de cuminte si nevinovat încît nici nu mai e nevoie sā mā rog pentru iertarea pācatelor tale… ģ.
Figura unui alt ofiter, adevāratā pecete a eroismului românesc, este descrisā astfel : Ģ Despre cāpitanul Popescu Ben(edict) se spune cā a murit, lucru care mā mîhneste foarte mult. Parcā-l vād cu figura lui zîmbitoare, cu vorba lui sigurā si îndrāzneatā care fācea din soldatii din subordinele sale adervārati eroi. Era din stofa oamenilor mari. Era tînār de tot si pentru calitātile lui extraordinare fusese decorat si propus pentru gradul de maior. Dacā va fi adevārat cā a murit, apoi a murit cu adevārat viteaz. Desigur, nu mā asteptam la aceasta ci mai repede asteptam sā aud în curînd despre isprāvile sale potrivite sufletului sāu mare ģ. Odatā cu scurgerea zilelor, obisnuinta ia locul fricii, soldatii se învatā cu pericolul, prezent peste tot si clipā de clipā, sifdeazā moartea, îsi bat joc de ea. Dupā trei luni de lupte, la 9 noiembrie, pe Vîrful Cocosul, autorul surprinde una din imaginile cele mai relevante pentru curajul soldatului român : Ģ Pe la 10, tunurile dusmane au început sā batā din nou, de astā datā nu Cocosul ci valea dinapoia sa. Oamenii sectiilor stau fārā teamā afarā, se uitā dupā ele cum vin si cum trec înainte spārgîndu-se, unele în vale, altele tocmai pe sosea. Pentru fluieratul lor au mai gāsit o comparatie nimeritā : Cavalul. Intr-adevār, suierātura - fluierātura lor se aseamānā cu a cavalului. Trec una dupā alta ca cocorii, în siruri. Ģ Se tin de poale ģ, zice unul, Ģ formeazā legātura ģ, zice altul. O veveritā neagrā sare din arborii din stînga, din creangā în creangā si din tufan în tufan, cu o uimitoare agilitate. Gonitā de strigātele soldatilor o ia în vale prin arbori. La Orsova se aud continui bubuituri de tun. ģ
Chiar si ciocnirea brutalā cu Ģ dusmanul ģ poartā amprenta tolerantei, a umanismului proverbial al românului. Ģ La vre-o 200 m de noi se ridicā un grup de soldati unguri cu mîinile în sus si cer sā se predea. Sînt vre-o 30-40. O grupā de soldati aleargā si-i aduc. Se leagā de mîini, se uitā fricosi la noi sā nu-i împuscām. Se trimit sub escortā (…) Pentru recunoasterea întregului deal se trimite un pluton din compania Negreanu, care tocmai a sosit, ca în trāgātor sā māture ce s-ar mai gāsi. Din transee mai sar vre-o 40 soldati unguri care se predau. Se aduc si 3 rāniti de-ai lor care sārutā mîinile ofiterilor nostri si-i roagā de iertare. Se aseazā la o cāpitā de fîn si 2 soldati milosi îi panseazā. Unii sînt strābātuti prin piept, altii prin burtā, unul e plutonier major. Ei tremurā de groazā si durere si împreunā mîinile în semn de multumire gemînd. ģ La fel si în imaginile de dupā o bātālie : Ģ vād mortii unguri ce au cāzut în lupta de alaltāieri. La distantā de cel mult 50 metri vre-o 10 soldati unguri morti, parte din ei desbrācati, în toate pozitiile. Ceva mai jos, unul lîngā altul, asa cum au cāzut, alti vre-o 20. Unii sînt trîntiti pe spate, cu fata în jos, - figuri strāine, dorm palizi în somnul încruntat al mortii. Privesc o figurā latā, fārā mustāti, lovit în cap. Sārmanii, au si ei o familie si o casā a lor… ģ
Contactul cu moartea, sentimentele de fricā, panicā, înfruntarea pericolului trezesc trāiri si comportamente din cele mai diferite. Ģ Un soldat mā anuntā cā sublocotenentul a fost împuscat în cap si în curînd îl vād adus pe o brancardā, întins, cu ochii închisi, plin de sînge pe fatā. Mi-e groazā sā mā uit si trec înainte, dar mila de el îmi strînge inima. ģ Ori : Ģ Mi-aduc aminte de ranitele, cāmāsile, cartusierele, scrisorile aruncate prin santuri si pe cîmp si mā cuprinde un sentiment al mortii si al pārāsirii (…) De ce toate astea ? Fetele triste si împietrite ale mortilor nostri si mortilor unguri aruncati în sant unul peste altul îmi vin în gîndģ. Ģ Ne aflam si noi tocmai la masā în bordeiul bine blindat al maiorului cînd s-a dat ordin ca artileria noastrā sā tragā. Ca rāspuns, inamicul a aruncat pe Cocos vre-o 30 proiectile care toate s-au spart prin apropiere. Noi ne-am vāzut de masā fārā teamā ģ
Unele din cele mai emotionane evenimente consemnate de autor sunt momentul cînd soldatii de pe Pades salutā victoria de la Jiu (ĢTocmai mā culcasem si asteptam sā vinā somnul, cînd primim din partea maiorului un ordin ca împreunā cu companiile sā iesim afarā pentru a ne comunica ceva. Iesim prin întuneric si noroi si ne strîngem sus ; maiorul ne face cunoscut cā chiar acum s-a primit un comunicat de la Armata I cā la Jiu azi au fost 2 succese strālucite … si sîntem chemati sā strigām de trei ori Ura puternic în onoarea fratilor nostri care au luptat acolo, - asa de puternic ca sā ne audā si ungurii de unde sînt. Un Ura formidabil într-adevār rāsunā de trei ori si o mare bucurie cuprinde pe toatā lumea) si cel cînd o unitate numeroasā din armata dusmanā s-a predat românilor : Ģ Evenimentul cel mai însemnat de azi a fost o companie din armata ungureascā de 250 soldati, dintre care mai bine de trei sferturi români si restul unguri, s-au predat unei companii din Dolj în dreapta noastrā. Ofiterii ei si comandantul, care e locotenent, sînt români. Au trimes mai întîi o patrulā care sā anunte si apoi, cînd au apārut în fata soldatilor nostri, comandantul a poruncit ridicarea armelor în sus si s-au predat. Ai nostri i-au vāzut cu mare dragoste. Ei au învātat un cîntec cu Ģ România Mare ģ si-l cîntāģ.
Cea mai dramaticā descriere rāmîne bātālia din 8 si 9 noiembrie 1916, momentul care precede începerea retragerii de pe pozitiile pe care unitatea le apārase cu dîrzenie si vitejie 86 de zile. Ģ Dupā prînz, pe la ora 2 Ŋ, dusmanul a începu o violentā bombardare a Cocosului si împrejurimilor. Am stat în bordei la mine si le-am ascultat cum veneau vîjîind si spārgîndu-se de la un cap al Cocosului pînā la celālalt. S-au tras mai bine de 150 proiectile care, din fericire, nu au fācut nici o pagubā, au rāscolit numai pāmîntul pe unde au cāzut. Unele au cāzut pe creasta Cocosului, altele mai în vale. Cele care cādeau în apropiere fāceau sā se cutremure bordeiul. De la mine, auzeam în bordeiul sectiei glume si rîsete pe socoteala vîjîitului si exploziei bombelor. Pe la 4 a mai încetat canonada dar, spre Visoca, au început sā se audā împuscāturi si acum ghiulelele treceau mult mai sus pentru a se sparge în vale unde, desigur, inamicul crede sā sînt rezervele noastre ģ. In ziua urmātoare, lupta continuā : Ģ Dupā prînz, ducîndu-se în ajutorul comp. a 8-a douā plutoane, unul din comp. 7-a si altul din comp. 9, s-a cîstigat un succes destul de frumos.
Un observator a fost urcat într-un arbor si, vāzînd lantul trāgātorilor inamici, a stigat sā tragā si, dupā linistea ce se pāstrase pînā aci, a izbucnit deodatā un pîrîit groaznic. Un pluton de ale noastre cāzîndu-le în flanc, ungurii s-au pus pe o goanā nebunā, ai nostri, chiuind si strigînd Ģ ura ģ, i-au gonit pînā ce au trecut douā rînduri de transee de-ale lor. Pe urmā s-au întors înapoi la māstile ce le fācuse ungurii pentru atacul lor si au adunat de acolo vre-o 20 de arme, pāturi, farfurii si alte multe ģ.
Intr-un rāstimp extrem de surt, de numai trei luni de zile, autorul ne pune în fatā un fenomen uluitor, fantastic. Cîteva mii de bārbati, avînd la îndemînā doar lopeti, securi, fierāstraie, experienta de viatā si calitāti de neimaginat, trasformā vîrfurile muntilor Cocos si Padesi în redute de rezistentā si apārare, desenînd cu sutele de bordeie (Ģbordei bine acoperit, cu grinzi de o grosime extraordinarā si cāptusit pe lāturi cu scînduri de fag de pe la conace ģ ; Ģ trasarea si sāparea unor noi bordeie pentru trupā … fācute în asa fel ca sā poatā rezista ghiulelelor de tun ģ) construite la iutealā si dotate cu tot ce-i trebuie omului pentru a trāi, a rezista si a lupta (ĢS-a început lungirea bordeiului spre miazā noapte pentru ca cei 50 de oameni ce locuiesc acum în el sā aibā loc îndeajuns ģ ; Ģ Seara stām multā vreme de vorbā la mine cu prietenul si camaradul Dim. cu care, dupā obisnuita discutie strategicā, intrām în discutia nevoilor poporului nostru de la tarā. Acum avem o lampā care lumineazā bine si dā bordeiului un aer de intimitate ģ ; Ģ Mi-am adus o oalā de pāmînt în care ordonanta îmi face o foarte bunā ciorbā de carne la cuptorul din bordei ģ), cu cāi de comunicatie pavate cu pietre, transee fortificate, adāposturi pentru mitraliere (Ģ facem spre rāsārit un adāpost pentru o mitralierā francezā, chiar pe trunchiul unui arbore pe care-l înconjurām cu un zid de piatrā ģ) , santuri de legāturā, o ipresionantā lucrare pe care doar închipuirea cea mai îndrāzneatā o putea imagina iar forta si dāruirea totalā o puteau realiza.
Ultima Ģ filā ģ a acestor extraordinare Ģ note de rāzboi ģ, retragerea prin luptā a esalonului care încheia sirurile fārā sfîrsit ale coloanelor militare si ale populatiei civile pornite în refugiu, acoperind toate drumurile de la sud ce Carpati ale României, înfātiseazā imagini incredibile, apocaliptice, de durere, de rezistentā, de neputintā, de disperare si sperantā, de credintā în Dumnezeu. Ģ Mā uit înapoi la tara pe care o pārāsim. La Severin se aude zgomotul unei lupte cu germanii. Detasamente au intrat, se zice, si în Craiova. Stām 2 ore la o casā în Bunoaica si primim ordin sā pornim. Situatia noastrā e grea. Plecām pe la ora 5 pe sarā si mergem continuu fārā oprire pînā la Jidostita si apoi pînā la Dudasi. De sus plouā, drumul e noroios. In drumul nostru ne ajung din urmā baterii de artilerie care trec cu zgomot sau ajungem din urmā mii de care care formeazā convoiurile. Asupra Severinului vedem fumurile alburii ale tunurilor ce trag de dincolo la care rāspund ale noastre de la Simian. Auzim cā în Severin e un detasament german care deocamdatā e închis acolo, dar care se apārā bine si stāpîneste totusi orasul.
La Jidostita mā întîlnesc cu Ionel si frate-meu Dumitrache. Mergem înainte, mereu înainte, prin ploaia care cade cu stāruintā, prin noroiul ca ciorba. Ne oprim putin într-o comunā, mai în vale, unde soldatii se odihnesc un sfert de ceas în ploaie. Ranita si cele 400 de cartuse precum si drumul lung a fācut si sā cadā multā lume. Apa surlue prin santuri, cîmpiile sînt pline de bāltoace si, neavînd unde sta, se asazā chiar în noroi… Auzim pe un om vāitîndu-se îngrozitor si rugîndu-se sā nu fie lāsat. Colonelul St. dā ordin ca 2 brancardieri sā se ducā sā-l ia. Un altul horcāie în stînga drumului. Horcāitul lui se aude la mari depārtāri. Aud cā sînt rāniti într-o luptā ce a fost azi contra detasamentului din Severin. Se … trag rachete si auzim pocniturā scurtā de alāturi, care n-am vāzut de unde pleacā. In curînd alte 2 … si atunci fac semn sā treacā cu compania santul pe lîngā curtea conacului din colt. Dar, un glont loveste un cal aproape de mine care cade icnind cu samarul. Fugim înainte, un alt glont loveste un alt cal care cade gemînd … Ce-a mai urmat îmi voi aduce aminte totdeauna …Sîntem ariergardā la convoi. Merge foarte greu. Armata se scurge amestecatā. In drum un om mort în dreapta, unul rupt pe jumātate în stînga. O cārutā fācutā praf. La un deal, convoiul nu mai poate trece. Pāzim cu mitraliera si infanteria sus pe deal trecerea convoiului, apoi rāmînem din nou în urmā. Mergem foarte încet, trāsurile se opresc rînd pe rînd si trebuiesc scoase cu boii. Pe la 11 noaptea sîntem prin apropiere de Balota. Oamenii sînt foarte obositi, se culcā pe marginea drumlui în umezealā si noroi tremurînd. Caii abia gāsesc sā mānînce. De obosealā, fiindcā nu li s-au scos de douā zile samarele, se trîntesc pe jos într-o rînā. Stau vre-o 2 ore într-un conac unde sînt mai multi ofiteri, mā încālzesc putin si atipesc pe un scaun…Se taie arbori si se lasā pe sosea, se fac santuri prin pādure de pionieri. Pe dum, o grāmadā de femei si bātrîni întrebā de ai lor, cu legāturi cu mîncare în mînā. Una, cāreia i s-a comunicat cā sotul sāu a murit, plînge cu sughituri. La Recea se rechizitioneazā porci, vite etc. Soldatii iau dintr-o magazie drugi de porumb pe care le coc la focuri de paie…Am cantonat asarā în Braniste…Lumea, vestitā din vreme, a pregātit mîncare pentru soldatii ce vor primi fiecare în casā. Oamenii au mîncat ceva mai bine si s-au odihnit...Se aude cā bulgarii ar fi trecut în vre-o 5 luntri Dunārea la Gîrla, desigur pentru prādāciuni. S-au vāzut venind dintr-acolo femei cu putinul lor avut în care. O femeie se plîngea cā i-au luat boii...Marginea soselei e peste tot plinā de lume care-si asteaptā pe ai lor…Azi, la prînz multi soldati n-au mîncat, cāci n-au avut de unde, si astā sarā nu se stie dacā vor gāsi. E vorba ca mîine sā plecām la ora 7. Bine ar fi, cāci si oamenii si caii sînt foarte obositi. Caii abia se mai urnesc, unii schioapātā, asa cā mi-e teamā cā, fārā odihnā, ne vor lāsa ģ.
Operatiunea militarā a Detasamentului Cerna, retragerea din Muntii Mehedintului pînā la Izbiceni, pe Olt, îsi meritā cu prisosintā calificativul de adevāratā Ģ Anabassis modernā ģ.
Românul care irumpe de sub pana scriitorului este o fiintā sublimā : harnic, neobosit, dinamic (ĢPlictiseala ģ a început sā ia proportii mari ; vîrful Cocosului într-adevār e prea îngust pentru activitatea organismului unui om ģ), rezistent, încrezātor, rābdātor (Ģ Nor, ploaie si vînt ca ieri. Afarā e un noroi si lacuri de ploaie peste tot, încît numai privind te simti tremurînd. Soldatii sînt uzi, cāci afarā e ploaie si-n bordei picā. Hainele de pe ei sînt nu numai ude dar si murdare de pāmînt, cāci sînt nevoiti sā lucreze afarā pentru a repara bordeiele, a aduna frunzā, a aduce lemne. Incāltāmintea se udā numaidecît si frigul si umezeala pātrunde la picioare. Cei care fac de gardā pe asemenea vreme, desigur, au multe de îndurat ģ ; Ģ Afarā bate vîntul îngrozitor, crengile se lovesc între ele si sunā a ghiatā. Cît de mult au sā sufere bietele noastre santinele, umede si rebegite si avînd pe deasupra în fatā dusmanul pe care-l pîndesc. Bocancii au început sā se rupā, apa intrā în ei, foaia de cort pe care unii o tin peste manta are pe ea cristale de ghiatā. Si ei se plimbā de colo pînā colo, bat din picioare, apoi atintesc urechea prin suierul groaznic al vîntului ģ) , blînd, jovial, vesel (Ģ Soldatii stau grāmāditi în picioare dar ei tot gāsesc cuvinte de glumā, ca si cum si-ar bate joc de împrejurārile cele mai grele. Acum, la ora 8 seara, dupā masā, din bordeiul meu aud la ei cîntece si rîs. Din sectia de la 41 e unu care le spune la povesti si glume nesfîrsite si de multe ori îi apucā miezul noptii ascultîndu-l. Relativ la asta, mi-aduc aminte cā zilele trecute cînd veneau srapnelele inamice, unul, suind cu un lemn în spinare striga, bineînteles adersîndu-se srapnelii, Ģ tine pe dreapta ģ. Intr-adevār srapnela, dupā vîjît, se vedea cā are sā cadā spre dreapta. Acum, nu stiu care din ei a imitat fluieratul pe sus al bombelor si spargerea lor : Ģ viu ! viu ! si Ģ vino, dā-te dracului ! ģ. Bātaia mitralierii e comparatā cu ciocānitul berzii. Ordonanta mea, vāzînd un briceag foarte mic la prietenul S. care sede la mine, cu o limbā foarte subtire, a spus cā limba biceagului parcā e o limbā de sopîrlā etc. Rābdarea tāranului nostru si gluma lui în orice împrejurare e demnā de admirat ģ), pātruns de spirit de sacrificu, curajos, viteaz, neînfricat (Ģ Toatā ziua am stat sub asteptarea bombelor ģ ; Ģ vāzînd cā focurile la Visoca în loc sā se domoleascā se întetesc, primesc ordinul sā trimit acolo o mitralierā. Propun sā mā duc eu însumi cu ea si pornesc cu mitraliera francezā comandatā de sergentul Leoveanu. ģ), devotat, disciplinat, omenos, respectuos (Ģ Am îngrijit ca sergentul Pîrvu, care dormea în bordei cu mine, sā fie bine pansat si, dintr-o pāturā ungureascā ce avea, am pus sā-i taie o suvitā cu care sā-i înfāsure mîna dupā ce-l va pansa din nou doctorul, neputînd sā-si ducā mîna în mîneca hainei si mantalei. A plecat luîndu-si rāmas bun si sārutîndu-mi mîna ģ), iubitor, îndrāgostit de naturā si de viatā, credincios, mîndru, talentat, inteligent (Ģ venind vorba de filozofie, arāt lui Gār. si Dim. care e obiectul filozofiei, lāudînd aceastā parte a activitātii spiritului omenesc care, la marii filozofi (Kant si Platon etc.) se ridicā mai sus chiar decît cea mai înaltā poezie. Le arāt cā filozofia e una singurā, cea metafizicā, orice altceva pretinde acest nume îl pretinde fārā drepturi ģ), prietenos, sāritor, tolerant, cooperant.
Pregātind manuscrisul pentru editare nici nu bānuiam cā vom gāsi, în intervalul de timp atît de scurt si în spatiul restîns în care a actionat unitatea militarā din care face parte autorul, vîrfurile Cocosul si Padesul, atîta actiune, atîta trāire si atîta simtire româneascā. Dinamica povestirii te captiveazā si te impresioneazā. Toate personajele naratiunii, soldati si civili, se adunā într-un sigur suvoi, se contopesc într-un ideal unic : Tara.
Scurtul rāstimp 15 august – 23 noiembrie 1916 rāmîne doar o Ģ clipā ģ a istoriei milenare, dar el reprezintā o Ģ clipā ģ de magie care spune aproape totul despre Român.
Participarea Ģ Diviziei Cerna” la rāzboi, de luni 15 august pînā miercuri 23 noiembrie 1916 st.v., cuprinde trei etape distincte : bātālia pentru stoparea încercārilor inamicului de a pātrunde dincoace de frontierā, retragerea pînā la Izbiceni, pe Olt, si cei doi ani de captivitatea în lagārele mortii din Germania si Austro-Ungaria.
Manuscrisul pregātit pentru editare cuprinde numai primele douā etape.
Am respectat textul original, pāstrînd ortografia, semnele, prescurtārile si notatiile autorului care a marcat unele fraze sau expresii cu paranteze, a subliniat cuvinte sau propoziti, toate fiind mentinute în textul tipārit. Pentru a încadra naratiunea în evolutia frontului românesc si european, am apelat la ordinele si rapoartele comandamentului Corpului I Armatā, la lucrārile care trateazā acest subiect.
Lectura ĢCarnetuluiģ locotenentului de rezervā Constantin I. Nāvîrlie este incitantā, captivantā, odihnitoare, emotionantā si pilduitoare.
Volumul este, în primul rînd, un document istoric de exceptie dublat de certe calitāti literare.
Fiind o naratiune consacratā rāzboiului te astepti ca lectura sā-ti ofere, în principal, descrierea luptelor. Surpriza pe care ne-o face autorul este cā el se opreste cu obstinatie asupra observārii si pezentārii naturii. Si, desi natura, muntii Cocosul si Padesul, piatra, pāmîntul, pādurea, apa si cerul, sunt mereu aceleasi timp de 86 de zile, autorul, observator sensibil si delicat, îti oferā o multitudine si o diversiate impresionantā de ipostaze ale ei . Sunt putine creatiile literare care reusesc sā demonstreze cu atîta convingere sintagma Ģ Românul frate cu natura ģ. Pentru cā, în sînul acestei naturi, deasupra muntilor înalti, autorul ridicā un neasemuit monument românilor, el ne oferā o întîlnire reconfortantā cu sufletul neamului, cu spiritul lui, cu trasāturile cele mai puternice si mai specifice ale acestui popor de oameni muncitori, modesti si viteji care, în împrejurārile cele mai dramatice, au probat lumii umanismul, toleranta si vitalitatea lor de neoprit.
Volumul de însemnāri este doar începutul povestirii Ģ Detasamentului Cerna ģ, pe care putem sā-l numim, fārā a gresi si fārā a supraevalua meritele miilor de ofiteri si soldati care l-au alcātuit, Ģ Detasamentul Sacrificiului Total ģ. Deliberat, Comandamentul Armatei Române a lāsat în muntii Mehedintului, la punctul cel mai avansat al frontierei de nord-vest a României anului 1916, acest puternic si viteaz Detasament pentru a obtine rāgazul necesar spre a salva grosul armatei, armamentului, munitiei, subzistentei, valorile de patrimoniu national, pentru a transfera în Moldova guvernul, administratia, o parte a populatiei si pentru a pregāti o nouā linie de rezistentā, cu scopul salvārii Tārii.
Dramatic si dureros, sfîrsitul misiunii Detasamentului Cerna prin capturarea de cātre inamic, nu este perceput de autorul însemnārilor ca o întrîngere, speranta soldatului român rāmîne, ea doar asteaptā si cautā prilejurile si solutiile pentru a continua lupta. Mesajul este unul singur : Idealul de libertate si unitate va birui. Ģ De data asta am visat, chiar azi la prînz….Visam cā comandantii nostri înaintau cātre inamic cu un steag alb…Tot asa am visat si retragerea noastrā pe frontul Cernii. Se pārea cā actuala noastrā reginā, însotitā de alte doamne, toate în negru, ne spunea sā trebuie sā ne retragem.
Eu, foarte supārat, strigam aceste cuvinte : Ģ Da ? Sā ne retragem ? Pentru asta ne-ati bāgat în rāzboi ? ģ
De azi, prin urmare, sîntem prizonieri. Vom vedea mîine, ce se va face cu noi ģ
Doar asa, cu sacrificii si suferinte imense, cu încredere si vointā nestrāmutatā în destinul Neamului, România a putut fi salvatā, acum 90 de ani, în noiembrie 1916.

24 octombrie 2006

Luchian DEACONU,
doctor în istorie
















CARNET DE INSEMNARI ZILNICE
LOCOTENENT DE REZERVA CONSTANTIN I. NAVIRLIE
REGIMENTUL 31 CALAFAT* COMPANIA DE MITRALIERE

15 august 1916
Ora 12 ziua. Sîntem pe muntele Cocosului. Batalionul 1 Dolj a ocupat o pozitie pe teritoriul inamic si trage focuri de azi dimineatā. De la ora 10 au început sā tragā tunurile noastre care au ocupat un munte inamic în fatā, în întāriturile unguresti. Se aude un Ģ ura ģ puternic, de sigur cā se ia cu asalt întāriturile inamice, dar nu se stie rezultatul. S-au luat 4 prizonieri unguri – Se aude din nou cornul strigînd atacul si un Ģ ura ģ ; si în acest timp împuscāturi, se vede din partea ungurilor (dealul ocupat se chiamā Drānic) – Se aud cornistii strigînd încetarea luptei -, dar împuscāturi se aud înainte.
Ora 4. A venit pîinea, dar fasolea nu, am mîncat putinā brînzā – bubuiturile s-au mai domolit. Se aude cā la batalionul 1 Dolj au cāzut rāniti 80 si 7 morti. Surdu Ion a adus de la pichetul de grāniceri o ranitā de pînzā cu o pāturā albā, cafea etc.

16 august 1916
Astnoapte s-au auzit din cînd în cînd bubuituri de tun si puscā. Somn agitat, îmbrācat. Pe la ora 1 noaptea a fost o panicā din cauza a 2 companii din batalionul Dolj – 57 si 2 comp. uu ocupat ieri crestele dusmane deasupra dealului Bârzei. Azi s-au auzit foarte rar împuscāturi. Tot astnoapte spre ziuā a fost si la noi un foc repede – dar fārā panicā. Cine stie cum un soldat a tras foc si ceilalti dupā el, mai ales cā comandantul le-a trimis vorbā cā de obicei inamicul atacā în zori si ei au luat-o cā atacā cu adevārat. Ora 5 p. m. se aude spre Orsova si deasupra Orsovei. Se zice cā Brasovul a cāzut.

17 august
Se aude cā a cāzut si Sibiul . Tunurile noastre bat la intervale transeele inamice. Bucātāriile sunt jos în vale, cazanele se aduc pe pari sus. In noi, care pînā acum n-am avut nici-o luptā, se desteaptā o vagā dorintā de a ne afla în pericol. Aci pare cā ne pare bine cā pînā azi n-am vāzut împrejurul nostru o patrulā dusmanā si cā deci sîntem în sigurantā, aci dorim sā iesim din nelucrare.
Strasnicā pādure aceea în care ne aflām ! Fagi seculari de cîte 30 – 40 m de înalti. Multi putreziti cāzuti de-a lungul. In fata noastrā spre Ungaria o vale împāduritā care abia se poate strābate într-un ceas .
S-a trimis intr-acolo, spre Pecinisca, o recunoastere, a cārei sosire se asteaptā .
* Regimentul I/31 infanterie Calafat a fācut parte din Armata I-a, Corpul I Armatā, Sub-grupul Vîrciorova, Brigada 2 infanterie. Corpul I Armatā avea o fortā de 10 batalioane, 9 baterii si un efectiv de 13.500 oameni care acopereau frontierade nord-vest; de la Bunoaica ( nord de Vîrciorova) pe Dunāre, pînā la nord de Hinova. In momentul declansārii operatiunilor, Grupul de acoperire Vîrciorova a avut misiunea sā acopere si sā protejeze înaintarea Diviziei 1-a spre valea Cernei .
Ordinea de bātaie a Diviziei I-a : comandant – general de brigadā Dragalina A. Ioan; Regimentul 1 vînātori ; Brigada 1-a infanterie ; Brigada 2-a infanterie ; Regimentul Dolj nr. 1; Regimentul Calafat nr.31; Brigada 31-a infanterie, Brigada 1-a artilerie(România în rāzboiul mondial, vol. I, cap. I-VIII, Imprimeria nationalā, Bucuresti, 1934, p. 181,184, anexa 35).

18 august.
Recunoasterea de ieri a dovedit cā la vreo 3 km pe dealul dusman, vecin din spre apus, se aflā transee si trupe. S-au tras focuri într-acolo si parte din soldatii dusmani ce se gāseau în primele transee au dat fuga în al doilea rînd, dar n-au tras.
Azi canonadā puternicā mai ales din partea noastrā. Lîngā pichetul de la stînga noastrā au cāzut obuze si srapnele dusmane, care au fācut ca telefonul sā plece de acolo. S-a dat ordin de facerea unor bordeie înapoia liniei de transee, acoperite cu frunzis, care s-au si fācut. Obuzele inamice unde cad, în pāduri sau cîmp, ridicā un nor de praf.

Vineri, 19 august
Padesul ! Prima zi de luptā pe care nu voi uita-o chiar de ar fi sā trāiesc mai multe vieti. Plecarea de pe Cocos dimineata la ora 5. Coborîm în Poiana Rachelii, unde lāsînd compania 1 la locul de plecare spre a face paza, adunarea în coloanā si citirea procl.(amatiei) de rāzboi care întîrziase a se citi. Oamenii îsi fac cruce descoperindu-se. Plecām cu comp. 4 în frunte al cārei comandant, locotenent Stānescu, cunostea mai dinainte, prin patrulāri, locul ce trebuia sā atacām. Ajungem la un pichet unguresc, format din barāci la mijlocul muntelui, acoperite cu carton gudronat de unde se deschidea vedere spre dealul întārit al Ungurilor. Mi se comandā sā recunosc în dreapta o pozitie de unde mitralierele sectiei mele ar putea sā batā. Privesc si vād cā distanta pînā acolo e mai lungā de 1300 m, si deci nu se poate bate. Rāmînem în pozitie de asteptare. Vine artileria de munte compusā din 6 tunuri de 56 mm sub conducerea locot. de rezervā Basarabescu. Recunoaste locul deja recunoscut de mine si aseazā tunurile. Compania 4 cu locot. Stānescu porneste spre a ataca din fatā dealul cu transee, a treia (cāpitan Georgescu) în stînga ei compania 2 (locot. Petrescu). I se comandā ca îndatā ce va sosi o sustinere din batalionul Dolj pentru baterie sā atace pe dreapta, din flanc. Cele douā companii din stînga încep focurile din locurile ce li s-au arātat. Compania noastrā stā în vale la barāci lîngā niste porumb. Se comandā ca sectia II-a cu comandant Isācescu si sublocotenent Udrea sā porneascā sā ajute înaintarea celor 2 companii. Esalonul nostru de luptā (caii) stā sus în deal, în pādure. Mi se dā si mie ordin sā însotesc comp. II, cāci a venit compania Dolj. Pornim, sublocotenentul Stefānescu îmi strînge mîna înainte de a porni. Eu mā cobor cam pe stînga într-o rāriturā de pādure si asez mitralierele. Tunurile noastre bubuie de tremurā pāmîntul. E ceatā pe dealul dusman si mergem cam la întîmplare.
Se aude de cîteva ori Ģ ura ģ. Companiile sue încet dealul foarte înclinat al transeelor. Pe deasupra noastrā trec mereu gloante fine si produc un tac scurt si sec acolo unde cad. Am transeele în fatā dar nu vād exact locul unde trebuie sā trag, totusi batem creasta dealului cu cîte o jumātate de bandā. Trec primii rāniti pe lîngā noi în sus spre ambulantā. Comndantul batalionului mā invitā sā-l însotesc mai pe dreapta la flancul inamicului. Pornim împreunā sā suim dealul unde parte din companii deja suise si pe lîngā noi trec gloantele în toate pārtile. E un loc prea bātut de gloante. Ne coborîm deocamdatā jos. Maiorul sue dealul dimpotrivā înapoi, cā aleg un alt loc de urcus mai putin bātut, si sui din nou dealul prin pādure (sefi de mitraliere Drugā si Misicu). Sus se aud rācnete de ale soldatilor nostri si glasul sectiei noastre 1 de mitraliere sub comanda sublocotenentului Udrea. Un soldat mā anuntā cā sublocotenentul a fost împuscat în cap, si în curînd îl vād adus pe o brancardā, întins cu ochii închisi, plin de sînge pe fatā. Mi-e groazā sā mā uit si trec înainte, dar mila de el îmi strînge inima. Sus a încetat lupta, inamicul a fugit, punem în bātaie pentru orice caz.
Un miros nemaisimtit al mortii. Aici locotenentul Petrescu, sublocotenentul Stefānescu, Popescu, Ulea încearcā sā punā în regulā soldatii zāpāciti, din care nu se aflā decît jumātate iar restul cu alti ofiteri rātāciti sau retrasi.
Acum se vād transeele inamice : formidabile. Cum au pārāsit ei asemenea loc de apārare, întārit cu 3 rînduri de sîrmā, e inexplicabil. Dar si soldatii nostri au fācut minuni de vitejie, stînd înaintea fortelor lor si tāind sîrmele.
La vre-o 200 m de noi se ridicā un grup de soldati unguri cu mîinile în sus si cer sāse predea. Sînt vre-o 30-40. O grupā de soldati aleargā si-i aduc. Se leagā de mîini, se uitā fricosi la noi sā nu-i împuscām. Se trimit sub escortā.
Sunā cornistii adunarea celor rātāciti, care încep sā vinā. Vine si comandantul care începe sā dea ordine în privinta organizārii. Pentru recunoasterea întregului deal se trimite un pluton din compania Negreanu care tocmai a sosit, ca în trāgātor sā māture ce s-ar mai gāsi. Din transee mai sar vre-o 40 soldati unguri care se predau. Se aduc si 3 rāniti de-ai lor care sārutā mîinile ofiterilor nostri si-i roagā de iertare. Se aseazā la ocāpitā de fîn si 2 soldati milosi îi panseazā. Unii sînt strābātuti prin piept, altii prin burtā, unul e plutonier major. Ei tremurā de groazā si durere si împreunā mîinile în semn de multumire gemînd.
Morti si rāniti de-si nostri umplu valea. Transeele sînt pline de soldati dusmani morti. Unul din ai nostri a cāzut în colt, aproape de transee, lovit în cap, trîntit cu fata în sus, cu capela lîngā el, plinā de sînge si creieri. Aproape de el un soldat din armata ungureascā care spune cā e român lovit în piept, dar care poate sā vorbeascā
Mā duc cu doi soldati, luām fîn, punem sub ei si pe ei si îi lāsām acolo. Pe camaradul meu îl cuprinde un plîns nervos de ceea ce a vāzut. Rānitii se culeg de brancardier si se transportā înapoi. Se aude cā a fost rānit la brat sublocotenentul Cadioschi si la picior sublocotenentul Anghelescu.
Ne pregātim pentru noapte, o noapte neagrā, cetoasā, cu burā de ploaie. Ne culcām pe niste fîn îmbrācati cu mantalele si acoperiti cu pelerinele. A venit si compania I acre ocupā dreapta batalionului pentru pazā. Se pune o ploaie grea si sîntem sub apāsarea temerii cā inamicul ne-ar putea ataca.
Atacurile de noapte produc tulburāri si dezordine, cāci nu stii de unde sā te aperi. Ploaia cade tot mai stāruitor, începem a ne uda. Mā ridic în capul oaselor, mā acopār cu pelerina pe cap si stau asa.

< 20 august>
In sfîrsit, se face ziua mult asteptatā. Un rānit ungur se vaetā în apropiere. Ne coborîm în pādure la un loc fācut de soldati si ne încālzim, uscîndu-ne. Se adunā mortii ale cāror gropi comune se fac. Ei stau cu fata în sus, albi, împietriti, cu piepturile sau fetele însîngerate. Unii stau cu mîna asupra fetiei ca si cum s-ar apāra, întepeniti asa. Sînt vreo 40 de morti si vreo 60 rāniti. Se aude cā sublocotenentul Udrea e cu putintā sā scape.
Se descopār depozite de munitiuni si efecte unguresti înapoia dealului. Soldatii nostrii gāsesc prin transee mantale si pāturi, ciorapi etc. cu care se îmbracā. Se strîng armele lor pārāsite si cartusele. De aici de sus se vede spre apus Cerna în vale, pe soeaua cāreia au trecut de ieri coloane de trupe si trāsuri.
In luptā comandamentul suprem se pierde, companiile rāmîn cel mult sub comnda sefilor lor si adeseori soldatii se conduc singuri. Prezenta ofiterilor si exemplul lor face foarte mult.
Ora 5 Ŋ p. m. Vine un preot, face slujba, noi ascultām descoperiti. Mortii se îngroapā, un frate îngroapā pe fratele sāu mort. Lacrāmi se aratā în ochii tuturor (39 morti si 60 rāniti).
S-au strîns si mortii unguri în transee ; figura lor streinā, blondā se deosebiste de a românilor. Se îngroapā acolo unde au luptat.
Vîntul a început sā batā dinspre apus, soarele se aratā si lumineazā scena sinistrā.
Dupā micile lucruri ce s-au gāsit în transee, se vede cā luptātorii inamici fac parte dintr-un popor civilizat, plicuri si hîrtie bunā de scris, chiar lucioasā, fotografii ale sotiilor si copiilor pierdute în graba plecārii etc.
Duminicā, 21 august.
Astnoapte a fost senin si frig. Acum e soare si bine. Nu ne-a atacat încā nimeni, desi noi ne-am asteptat. Sînt dealuri înaintea noastrā si la dreapta dealul Tepe întārit. Cu toate astea ei nu trag. Care sā fie tactica lor ?
Tocmai cînd stam si ne odihneam mai bine în marginea pādurii, auzim la dreapta noastrā un tun. Nefiind nimeni din trupele noastre la dreapta nu putea sā fie decît un tun inamic, care nu putea bate decît în noi. Prima loviturā cade la magazia de munitiuni a lor, aflatā lîngā noi, pe care au pārāsit-o si unde un pluton de oameni se dusese pentru a le ridica. Ei fug spre pādure si apoi vreo 4 srapnele la cîte 5 minute se sparg deasupra pādurii. Soldatii se retrag cam în dezordine pe vale, unde sefii îi adunā. Numai surdu rāmîne sa-si isprāveascā de copt porumbul, iar cînd vine spune celorlalti cā de ce au fugit pentru cîteva obuze sparte.
Aceastā întîmplare face pe maior sā ia urmātoarea dispozitie : compania 5 de Dolj si cu compania 1 si 31 sā rāmînā sā ocupe dealul cu compania de mitraliere. Eu la compania 1, sectia cealaltā la compania 5. Cu ocazia aceasta, aflîndu-mā pe vîrful dealului cel mai dinspre apus, am ocazia sā admir frumoasa priveliste a Cernei. Rîul Cerna, calea feratā si o sosea frumos încadratā de arbori la distante egele. Aceasta pe dreapta.Pe stînga am ocazia sā vād cu ochii liberi si apoi cu binoclul un prea frumos suvoi de munte ce curge spre Cerna si ocascadā bogatā ce cade spumegînd din munte. La cascadā se vede un pod si alāturi un chiosc. Pe pod trec soldati de care eu cred cā sînd de ai nostri dupā cum s-a vāzut în urmā, si care se opresc pe pod si admirā cascada.
Mai departe de Cerna se vede un pod mare. Sub mal orasul Toplet si ceva mai de parte satul Bîrza, case nu se vād dar despre care Trāilescu (tāranul) ne spune cā sînt foarte frumoase si bogate.
Maiorul auzind cā au trecut trupe pe aci pune artileria noastrā de munte sįtragā cîteva focuri în fabricā si pe pod, desi eu sînt de pārere cā trupele sînt ale noastre. Greseala se vede curînd cāci mai multi soldati trimisi dintr-acolo vin sā ne anunte cā Batalionul 1 Dolj a ocupat jos Cerna (cu satele) si deci sā nu se mai tragā. Cu acesti soldati vine si un tāran român bātrîn de jos. Ne strîngem grup pentru a vorbi cu el, dar pe semne cā tunul care a tras azi dimineata ne-a cāzut, cāci începe a trage srapnele.
Ne dām mai pe dreapta si ne adāpostim. Trece compania 5 jos spre a se întîlni cu restul batalionului. Intr-acolo mai trimite tunul cîteva srapnele. Se aud cînd pornesc, cînd trec deasupra noastrā fiuind si se sparg în depārtare. E senin, soare frumos sise rācoreste (ora 5 sara). Pe searā sosesc 2 companii din batalionul nostrru 2-lea care se opresc la bordee.
A înoptat, se vede luna nouā. Ne culcām pe fîn pe un loc prāvālit, cu toatā sectia la piciorul unui vechi arbore uscat. In fatā un arbore înalt, frumos prin care trece vuind trist vîntul. Deasupra noastrā transee din care s-au tras lovituri ale mortii, în fata noastrā valea pe care au înaintat ai nostri.
Mi-aduc aminte de ranitele, cāmāsile, cartusierele, scrisorile aruncate prin santuri si pe cîmp si mā cuprinde un sentiment al mortii si al pārāsirii…. De ce toate astea ? Fetele triste si împietrite ale mortilor nostri si mortilor unguri aruncati în sant unul peste altul îmi vin în gînd .
Am dormit o noapte plinā de neliniste si gînduri triste, alunecînd mereu spre vale, locul fiind prea înclinat.

Luni 22 august
O zi cu soare. Ne aflām tot la locul nostru. Pe la 10 începe iarāsi tunul spārgînd srapnele si obuze în dreapta si înapoia noastrā. Stām pe loc, culcîndu-ne pe burtā. Au cāzut de asemenea multe ghiulele spre Bîrza, pe Cerna, ocupate de trupele noastre. Sîn tunuri inamice ce bat de la confluenta Cernei cu Bela. A venit o baterie de 75 de ale noastre care observā si care de mîine va încerca sā reducā la tācere tunurile dusmane.
Spre searā sîntem chemati sā ne odihnim la bordee. E o lunā frumoasā peste pādure spre maizā zi. Vād o pisicā iesind din barāci, desigur pārāsitā de grānicerii unguri. O iau si o mîngîi aducîndu-mi aminde de acasā.
Mā culc îmbrācat pe un pat de paie în bordee.

Joi 25 august
Ziua de marti petrecutā la barāci a fost calmā . Miercuri însā a fost o zi nelinistitā si plinā de peripetii . Ne aflām cu (compania) o sectie de ale noastre tot la barāci (sectia II pe Pades), cînd auzim cā corpul I, cāpitan Urziceanu, si compania 7, cāpitan Stavarache, sînt atacate de infanteria si tunurile inamice. Cu Ŋ orā înainte, obize si srapnele începuserā de altfel sā cadā atît pe Pades cît si pe la noi. Se trimit spre ajutor compania 3 ( la compania 1) si compania 11 ( la compania 7). Compania 4 e risipitā în trāgātori pe un sant improvizat spre a para întoarcerea companiei 7 de cātre inamic. Acolo instalez si eu sectia mea de mitraliere. Au venit si tunuri de 75 mm (cu cāpitan Vlādescu, fost coleg al meu de liceu) si trage unul din dreapta noastrā si altele din stînga în spre satul si gara Peciniska, pe Cerna, unde s-ar vedea miscāri de trupe.
Trage mereu si bateria de 53 (acestor tunuri soldatii nostri au început sā le zicā berbeci), înapoia înāltimii Padesului. Canonada aceasta atrage asupra noastrā un adevārat potop de obuze si srapnele. Vreo 15 în sit trec exact prin acelasi loc pe deasupra noastrā. Cu mauzim bubuitul tunului dusman, ne asteptām la o bombā si ne culcām în santuri. Aproape imediat vine si ea suierînd. Un obuz (75) cade la 5 m în vale de noi si aruncā asuprā-ne pāmînt, dar din fericire altā pagubā nu face. Un soldat se duce cu lopata scobeste în locul unde a cāzut si-i gāseste fundul si sfārîmāturile. Alt obuz cade putin mai sus de noi. O srapnelā de asemenea se sparge pe sus, trimitînd alice rotunde ; cāpitan Urziceanu a fost rānit la brat si adus la barāci unde se aflā doctorul.
Alti rāniti vin, unii singuri, altii sprijiniti de brancardieri. Tîrziu, pe la 3, mîncām chiar
în santuri, soldatii pîine goalā, care li se aduce, cāci mîncarea e mai greu de adus pe linia de luptā.
Spre sarā împreunā cu comapnia 2 si 4 ocolim pe valea barācilor, facem un înconjur si ne gāsim pe Pades în dreptul companiei 1. La una din companii, asezatā deja de azi, gāsesc multā neregulā, arnajez pe trāgātori la locul lor si-i pun sā lucreze santuri. Din fata noastrā, de jos, vin gloante dusmane.
Sectia noastrā o oprim deocamdatā la vreo 50 m de linia I pentru ca aranjînd sā facem si pentru noi un sant de adāpost pe santul ce merge pe vale si unde am avea bun cîmp de tragere. Tocmai în acest timp se primeste ordin ca compania noastrā sā plece spre regiment, care se aflā la nord-vest de Cocos.
Innegureazā ; plecām cu cîtiva soldati din compania 2 care ne cālāuzesc pînā la poiana Rachela. Acolo e vorba sā gāsim o cālāuzā, dar n-o gāsim. Un biciclist ne conduce pînā la muntele Cocosului ; acolo cîtiva soldati stiu directia regimentului dar nu exact. Unul ne conduce cîtva timp prin mare întuneric, nu gāsim regimentul, ne e teamā sā nu fim atacati, ne întoarcem la Cocos unde dormim în poaie, dupā ce ne împiedecām de toate lemnele pînā a gāsi vechiul bordei construit de noi, dar prin frunzisul cāruia curge ploaiaca afarā.
Dimineata soldatul vine cu stirea cā a gāsit regimentul. Plecām prin ploaie si-l gāsim pe granitā. Ni se spune cā compania 8 în acea zi fiind trimisā sā facā recunoasteri e cuprinsā între 2 focuri inamice dupā douā dealuri întārite si pierde 50 oameni, morti si rāniti. Vine brigadierul si ne spune sā ne retragem pe Cocos si poiana Rachela. Noi venim la aceasta din urmā. Mānînc, stām putin la foc si mā culc ca 1 ceas.
Vine cāpitan Stavarache rānit la picior de un glont, pe brancardā. S-a trimis ajutor la Pades, compania 12.
A mai stat ploaia, se vede putin soarele dar bate vîntul.

Vineri 26 august
De asearā a început infernul . Sîntem chemati din nou la batalionul 1, pe Pades. Ocolim pe jos prin pādure si cum ne aflām în fata dealului ce avem de trecut, auzim o violentā împuscāturā sus, încît credem cā s-a început vre-un asalt. Apoi se vede cā observatorii unguri instalati pe malul drept al Cernei ne-au vāzut cāci artileria dinspre Peciniska începe spre noi o canonadā cum nu s-a vāzut. Se încruciseazā obuzele cu srapnelele pocnind. O cracā dintr-un arbore cade cu zgomot si pāmînt si fum negru se ridicā din dealul din spatele nostru.
Plutonier Ghetu e lovit de o spārturā în piept, nevāzut, dar abia mai poate rāsufla. In sfîrsit ajungem pe deal.
Ce a urmat, una dintre cele mai grele nopti. Plouā si bate vîntul îngrozitor. Mā culc lîngā o claie de fîn aproape de sectia mea asezatā în bātaia pustii, mai jos de creastā. Nu pot sā închid ochii de rāsletele împuscāturi si pe deasupra plouā.
Pe la miezul noptii începe un ropot de împuscāturi si artileria geme si vîjîie din ambele pārti. Sîntem luminati de reflectoare. Cînd încetarā putin tunurile începu un majestuos tunet al cerului înnorat de la rāsārit la apus. Pārea cā vrea sā spunā cā zgomotul acela urias si sublim aduce bogātia si rodul naturii, pe cînd grozavele tunete ale tunurilor distrugerea ei.
Dimineata plouā mereu si bate vîntul. Cum am petrecut aceastā zii ? N-as putea spune. N-am mîncat toatā ziua decît o bucatā de pîine si asupra capului au uruit bombele. Pe la 4 p. m., cred, începu un atac al dusmanului. Incep sā curgā proiectile. Geme pāmîntul. Comandantul companiei e lovit în spinare de o schijā dar, totusi, nu mai poate sta.
Rāmîn singur ca comandant. Sectia II-a se duce pe flancul drept, (sectia) I-a rāmîne si ocupā o pozitie de tragere. Impuscāturile tin mai bine de un ceas. Obuzele sfarmā pāmîntul în transeele din stînga si rānesc multi. Gloantele de asemenea îi lovesc si îi omoarā. Peste o claie de fîn cad mereu srapnele.
E pe searā, împuscāturile au mai încetat. Vine noaptea tot asa de grea, polioasā si cu vînt.

Sîmbātā 27 august
Astnoapte am rāmas cu o sectie pe Pades, ceailaltā fiind pe dealul opus. M-am retras ceva mai înapoia frontului, luptele de noapte nefiind prielnice mitralierelor. Iarāsi ploaie si vînt, pe la miezul noptii, iarāsi ropot de împuscāturi si lumini sinistre de reflectoare si bufnituri de tun cu scāpārāri orbitoare. Se bate toatā valea dinapoia noastrā si santurile. In sfîrsit totul se potoleste. Se pare cā dusmanul nu se gîndeste decît sā tragā din santuri, iar la nāvalā nu prea cugetā.
De dimineatā am mutat sectia I, care nu prea avea loc bun de bātut pe sea, între compania 1 si a treia pe dealul din stînga de unde se vād bine transeele dusmane. Am pus oameni de legāturā pe la copaci, am orînduit alti oameni de legāturā spre esalonul de luptā iar eu m-am instalat, ceva mai înapoi, lîngā un arbore unde mi-am fācut împotriva ploii un adāpos cu crengi si fîn.
Pe la ora 2 d. a. se aud deodatā groaznice împuscāturi pe muntele Cocos în dreapta noastrā. Desigur, dusmanul a încercat întracolo un atac care dacā i-ar fi reusit, i-ar fi folosit, cāci odatā Cocosul ocupat ar fi putut sā strābatā dincolo de granita noastrā, iar noi sā pārāsim Padesul mutîndu-ne pe dealul Bîrsa. Dar, înainte de a avea o stire precisā de acolo, cred cā lupta a fost cîstigatā de noi, cāci s-au auzit puternice Ģ ura ģ si chemarea din corn la asalt românesti.
Lupta a tinut cam o jumātate de ceas. Apoi tunurile dusmane au început sā batā spre Cocos, semn cā ai lor s-au retras. Ceata ce plutea azi dimineatā pe munti s-a risipit. Acum nu mai plouā si soarele se vede din vreme în vreme. Inimile parcā se mai înveselesc. Omul se învatā cu toate si cu ploaia si cu neodihna si cu lipsa de mîncare si cu transeele pe care le socoteste ca pe un prieten ocrotitor.
Azi dimineatā trecea spre miazāzi un sir de cocori ; se duceau spre o tarā caldā si pasnicā unde nu sunt rāzboaie si māceluri. A amurgit, e senin si rācoare. E o lunā frumoasā peste munti. Pācat cā totul e întunecat de ideea cruntā a rāzboiului.

Luni 29 august
Sfînta duminicā de ieri am petrecut-o pe acelasi loc. A fost vînt cam rece si aci soare, aci nor. Am trimis vorbā si soldatul de la cal mi-a trimis o cāmasā curatā, ciorapi si m-am schimbat. Am scris o carte postalā acasā.
Soldatii nostri si cu cei unguri, din transeele vecine, îsi trimit din cînd în cînd cîte un glont în loc de salutare. Ei s-au obisnuit în santul lor si teama s-a micsorat mult. Glumesc si rîd pe seama Ģ purcelelor ģ ce cad prin apropiere.
M-am dus adeseori sā-i vād si din locul unde se aflā mitralierele se vād în valea Cernii trecînd pe sosea care cu provizii pentru armata ungureascā, conduse de soldati unguri. Din cînd în cînd, se comunicā artileriei sā tragā în coloane mai însemnate. Acum, de curînd (chiar ieri), ungurii au asezat un tun chiar sub dealul unde sînt transeele lor si trag în artileria noastrā. Nu stiu ce fel de srapnele sau obuze au, cāci cînd trec produc un vuiet foarte puternic. Mai multe obuze si srapnele au cāzut pe lîngā santurile rezervelor noastre dinspre miazā zi de Pades si i-a fācut pentru un moment sā-si schimbe putin locul.
Pe muntii de dincolo de Cerna, ungurii au observatori care vād orice miscare si comunicā tunurilor sā tragā. Cu toate cā ghiulelele sînt aruncate mai mult la întîmplare, adeseori fac stricāciuni.
Din compania noastrā sînt pînā astāzi 9 insi rāniti de tun . Bucātarul nostru, care venea cu un tāran cu cazanul cu mîncare pentru soldati, si care, neobisnuit cu ghiulelele, de cîte ori le auzea se apleca în jos cu fricā, la plecare a fost rānit la ambele picioare de spārturi de obuz, iar tāranul lovit mult mai grav.
Spre searā, dl. maior de la (Regimentul) Dolj, sub comanda cāruia deocamdatā ne aflām, dā ordin ca o sectie sā o punem la intrarea vāilor de la rāsārit de Pades, pentru a apāra Padesul de un atac de flanc.
Este o lunā frumoasā si sub lumina ei pun o mitralierā la intrarea unei vāi, iar pe cealaltā ceva mai sus, spre artileria micā, la intrarea altei vāi. Se face adāpost (sant) pentru oameni si se lasā noaptea acum. Eu gāsesc ceva mai înapoi un loc pregātit de oamenii nostri de legāturā, înapoia unui copac gros pe lîngā care s-au adus si grāmādit lemne. Noaptea se petrece linistitā.
La ziuā cad cîteva obuze prin apropiere. E nor pe cer si se încearcā sā plouā. Cînd scriu aceste rînduri, un glont venit prin ricosat de la inamic fiuie în apropiere si mā face sā schimb locul de la fagul unde stam, mai în apropiere, la un alt fag. Dupā prînz vremea se mai limpezeste, dar tunurile inamice încep sā batā continuu dealul unde se aflā tunurile noastre si valea pe care ne aflām.
Soldatul nostru, Litrā, se duce cu mai multe bidoane la apā dar deasupra lui pocneste un srapnel, îi sparge un bidon, îi rupe mantaua, îi zdrentuieste pantalonii si îl rāneste în pulpa piciorului pînā la os. Nu se vaitā, rabdā, un soldat îl duce de brat si el schioapātā spre patul unde se aflā doctorul.
Soldatii nostri au cuvinte de glumā pentru toate. Cînd eram sus pe Pades (la stînga) si cînd armele se porneau pe pocnit pe deal, zgomotul lor sec, fārā ecou, semāna cu ceva pe care nu-l puteam defini. Un soldat de alāturi spuse cā ai nostri coc boabe de porumb si comparatia mi se pāru foarte nimeritā. Cînd te afli pe un deal si pocniturile încep pe un deal vecin, huietul lor capātā o mare amploare. Uneori un pocnet de puscā aleargā pe toate vāile mai bine de un minut.
Mā plimb prin pādurea bātrînā de fagi si dau de un fag gors în circa 70 cm, rupt de un obuz. M-am spāimîntat de aceastā fortā. Alti fagi sînt rāniti de gloante de srapnel sau spārturi de obuze.
Azi s-a dat trupei ceai si mîncare (fasole cu slāninā) de 2 ori. Ordinul e ca trupa sā fie bine hrānitā. Un soldat sîrb din armata austriacā a venit singur si s-a predat armatei noastre. Spune cā la ei mîncarea e foarte putinā, o jumātate de pîine pe zi si mai dā si alte lāmuriri. I se dā sā mānînce.
Artileria noastrā a lāsat ca tunurile vrāsmase sā batā dar, cînd le-a venit si lor bine, au început un foc repede, mai bine de 30 lovituri în mai putin de un minut, si acestea în douā rînduri. Desigur cā rezultatul a fost bun, cāci de observatorii lor de comunicā Ģ bine ģ. Trāgātorii si-au fācut adāposturi înapoia lantului si în timpul zilei se odihnesc, pāziti de santinele înainte.

Marti 30 august
Astnoapte, afarā de cîteva împuscāturi ale patrulelor în dreapta noastrā, a fost liniste. A început însā sā picure de ploaie. Dimineata de asemenea noroasā si cu burā de ploaie care însā peste cîteva ceasuri a stat. Tunurile inamice abia au tras cîteva focuri, ale noastre deloc. Pe la noi fluierā din cînd în cînd gloante, astfel cā atît din cauza lor cît si de teama ghiulelelor, sîntem nevoiti sā stām trîntiti jos si sā nu ne prea arātām în grupuri mari.
Pe la ora 2 a venit pe la mine frate-meu Dumitrache, atasat la brigada I (pichetul Siliste, ca cālāras de stafetā). E sānātos si spuse cā pe la ei e liniste, iar tunurile se aud numai. Ii dau sā bea tuicā si sā mānînce ceva. Imi povesteste cā s-a întîlnit cu I. Bālteanu pentru care i-am dat o scrisoare. Oamenii din companie neputîndu-se schimba de o lunā au început sā facā pāduchi si, tot stînd noaptea sub cerul liber, multi au rācit.
Pe searā cerul e senin, ceturi se lasā pe vāi.

Joi 1 septembrie
Ieri a venit o companie de mitraliere a Regimentului 1 Dolj si ne-a schimbat. A venit si generalul cu suita sa si a inspectat locurile .
Ocolim ca sā nu fim vāzuti de inamic si ajungem la bordeie unde gāsim pe comandantul companiei restabilit ; mîncām si apoi pornim spre Poiana Rachela, apoi spre locul unde stā esalonul nostru de luptā, adicā pe teritoriul tārii noastre de unde se vād muntii nostri si satele noastre pe munti.
A dat Dumnezeu soare ; e cāldut. Soldatii se schimbā cu totii, se spalā, se aerisesc. Mā rad si eu, mā spāl pe cap, mā frec cu o cîrpā umedā pe corp si mā simt alt om.
Se face apelul companiei strînse cu cai cu tot, mîncām devreme si apoi pornim, trecînd prin Poiana Rachela, unde curg bombe dusmane cāci a simtit aci artileria noastrā. Ocolim mai pe vale si o sectie a noastrā rāmîne aci la batalionul 3, iar eu cu una mā urc pe vîrful Cocos la batalionul 2. Aci mā simt ca la mine acasā cāci primele zile aici le-am petrecut linistit, iar pe de altā parte dusmanul cred cā a pierdut pofta de a mai ataca aceastā localitate de acum 3-4 zile de cînd a fost gonit 2 km. S-au stîns de pe locurile de unde ei au tras mari grāmezi de tuburi de cartuse.
Au fost de la noi si rāniti si cîtiva morti, Dumnezeu sā-i ierte. Mā culc noaptea în cortul unui camarad iar dimineata ne amenajām mai multe locuri de asezat mitralierele în jurul transeelor. Ne facem apoi corturi între compania 7 si 8. Numai dacā am sta mai mult aici.

Vineri 2 septembrie
Asearā era o foarte frumoasā lunā spre rāsārit, senin peste tot si cald. Priveam din cortul meu luna prin frunzis, cînd deodatā aud un tunet al cerului spre apus si, în mai putin de 10 minute, cerul fu înorat, un vînt puternic si ploaia începu sā cadā. Spre ziuā ploaia a stat, dar vîntul a continuat sā batā cu furie. Mā încālzesc putin la un foc mic fācut de soldati. De la casierie ni se aduce leafa de 390 lei din care trimit acasā 350, neavînd ce face cu ei aici. Trimit de asemenea nevestei o carte postalā, una lui frate-meu Alexandru si alta lui Isop, la Cîrligati, cerîndu-i lāmuriri ce mai e pe acolo. Primesc o scrisoare de la socru-meu care a venit la Severin spre a cere un permis de trecere sā ne vadā dar nu i se acordā.
Un consātean îmi spune cā a vāzut caii nostri la un tun (Reg. 21) pe vale. Dupā prînz cerul se însenineazā, soarele strāluceste dar vîntul bate tot asa de tare. Se aud tunurile bubuind din vreme în vreme. Azi pe la 5 Ŋ seara primesc un bilet de la socru-meu si Sp. Filimon cā se aflā la bucātāriile regimentului. Mā duc cu un soldat de la esalonul nostru de luptā pe jos, de aici încalec pe cal si urmat de alt soldat cālare coborîm o vale prin pādure, iesim la sosea si curînd ajungem la bucātārii.
Revederea e miscātoare. Stām pe fîn, mîncām si bem vin din ploscā, eu povestindu-le ce s-a întîmplat pe aici. Au venit cu cāruta cu caii direct de la Plenita. Mîne dimineatā vor pleca spre Vîrciorova prin Moisesti pentru a vedea pe cei 2 Ionel. Cei de acasā sînt sānātosi, dar sînt tare îngrijorati. Stām de vorbā pînā ce iese luna, ne luām rāmas bun si plec.
Prin pādure, pe unele locuri, e un întuneric orb si caii singuri mai vād drumul. Descalec de pe cal aproape de vîrful Cocosului si mā duc pe jos la cort, pe care-l gāsesc modificat. E o noapte seninā si friguroasā, am un somn nu tocmai linistit.

Sîmbātā 3 septembrie
Astāzi e senin si vîntul a mai încetat. Pun sā-mi scobeascā un loc pentru bordei. Trece un aeroplan alb cu cîte o cruce neagrā pe aripi, e aeroplan unguresc. Tunurile noastre trag cîteva srapnele dupā el dar nu-l ajung.
Bordeiul meu e de 2 m de larg, 2 Ŋ lung, scobit în pāmînt cca 80 cm, într-o parte 2 pari pe care se reazimā, unul peste altul, mai multi tufani uscati culesi din pādure. Acoperisul, dintr-o bucatā, se reazimā pe parapet si e construit din lemne tāiate din pādure si puse unul lîngā altul. La o parte îi las usa. Intr-un colt, lîngā usā, o gaurā scobitā în pāmînt care apoi rāspunde în sus pe lîngā bordei, soba.
Mai citim cîte un jurnal care vine si din care vedem cā diplomatii germani au fost expulzati din Grecia, cā cabinetul din aceastā tarā a demisionat, cā e vorba sā fie înlocuit prin Venizelos, ceea ce ar însemna rāzboi contra Bulgariei, cā în sfîrsit germanii preparā opinia publicā pentru o retragere din Franta pentru a-si scurta frontul, zic ei.
Seara seninā si rācoroasā. Pe la 11 noaptea se aud împuscāturi pe partea de nord a Cocosului, sînt sentinelele noastre de la barāci ; un pluton din compania 8 ce era postat acolo se retrage aducînd vestea cā s-ar fi vāzut inamicul ; focuri înspre noi nu se aud însā deloc.
Maiorul apare si dā dispozitiuni de apārare, eu asez o mitralierā la stînga tunului. Plutonul ce se retrāsese e întors înapoi pentru a se pune în cunostintā si în curînd ni se trimite vestea cā nu e nimic si cā companiile sā se retragā în corturi pentru a se odihni.
Ne culcām oarecum multumiti cā nu a fost nici un pericol, dar tot cu grijā. Se lasā un frig strasnic ; mā învîrtesc mereu pe fînul meu. Multi sondati nu pot sā doarmā de frig, se plimbā printre corturi.

Duminicā 4 septembrie
De dimineatā e senin si liniste. Pe la ora 9 trece un aeroplan dusman ; pe cele douā aripi ale lui se vede crucea neagrā. Peste un ceas se întoarce si ni se comunicā sā stām ascunsi, cāci a aruncat în Severin bombe. Oamenii se tund si se rad, apoi se apucā de lucru la bordeiul ce trebuie sā-i adāposteascā. Isprāvesc si eu pe al meu, acoperindu-l cu pāmînt. Cātre searā fac un foc în cuptorul dināuntru, care arde foarte bine. Vin la mine cîtiva camarazi ofiteri si fierbem tuicā cu zahār. Pentru noapte ridic foaia de cort de la usā pentru ca aerul îmbîcsit oarescum de fum sā se purifice. Spre ziuā începe sā se facā frig, dar e mult mai cald decît în corturi.

Luni 5 septembrie
Astnoapte a cāzut brumā ; se vede albā pe ierburi. Se aduce ceaiul, se face inspectia ratiilor de rezervā si se pedepsesc cei care s-au atins de ele. Se urmeazā cu sāparea bordeielor trupei. Cuptorul meu avînd cosul chiar sub streasinā are douā inconveniente, aduce fumul la usā si amenintā acoperisul. Ii fac deci un canal care conduce înapoi pe care-l acopār cu lespezi de piatrā, la capātul canalului ridic un cos de piatrā si pāmînt.
Aeroplanul de ieri trece din nou spre Severin. E soare, pāmîntul se uscā putin. Incep sā vād cum trece fumul pe serpentinā si vād cā focul arde bine si fumul iese foarte abundent pe cosul cel conic. Pare cā bordeiul meu e cel mai cālduros, desi altele sînt mai confortabile.
Sublocot. Strîmbeanu care a fost în recunoastere de ieri, abia azi pe searā s-a întors. Stirile ce se aduc pînā acum de la inamic sînt cā inamicul nu prea e numeros si cā nu prea se gîndeste la ofensivā .

Marti 6 septembrie
Zilele încep sā devinā monotone, soldatii lucreazā pe rînd pe la bordeie, ba la snaturi de legāturā cu transeele. Au început sā se facā pe ici pe colo adāposturi acoperite chiar pe transee. Sîrma ghimpatā s-a întins peste tot, afarā de o portiune spre rāsārit si spre dreapta, portiune care este prea spre teritoriul românesc si ar prezenta pentru inamic inconvenientul cā ar putea fi atacat prin spate de trupele noastre de rezervā. S-au mai lāsat mici deschideri între plutoane pentru contraatacuri.
Drumul cel mai usor pe unde ar putea înainta e cel de frontierā, unde e valea cea mai adîncā si pe unde au legāturā cu întāriturile lor. Acolo, în vale, la baracā, avem totdeauna un pluton de gardā. Pe aci au atacat ei Cocosul zilele trecute. Dincoace de Poiana Rachela se aflā batalionul 3, unde stā si colonelul ; jos, la bordeie, e batalionul 1, asa cā legātura e fācutā pînā la Pades.
Zilele au început sā devinā monotone. Sāpāturi si stare pe loc, vîrful Cocosului si altceva nimic. Unii ofiteri ar vrea sā se ducā în recunoastere pentru a iesi din aceastā monotonie. Toti ar vrea sā ocupām un sat sau Mehadia, pentru a trāi maibine în case. Si încā pînā acum vremea ne-a favorizat, dar acum bate vîntul dinspre rāsārit, e cam nor si teamā mi-e de vreo schimbare a vremii. Dām zor sā se isprāveascā de sāpat bordeiul sectiei. Plutonierul major pleacā psre Bāilesti, îi dau o listā de cumpārāturi si ceasornicul sā-l dea la ceasornicar si trimit împreunā cu el ordonanta la Sipinesti sā-i dea geamantanul cu cele neabsolut trebuincioase pentru a-l duce la Bāilesti si sā opreascā lada pe care va aduce-o la esalonul de luptā. Focul arde frumos în vatra lui.
Astāzi am fost de 3 ori alarmati. Odatā pe la 11, un pluton pleacā cu col. Olt. de la artilerie pentru a studia pozitiile învecinate. Se întîlneste cu o patrulā inamicā si se schimbā focuri, e rānit un artilerist care se pierde de pluton. De asemenea, colonelul se rāzleteste si numai cu 2-3 soldati, pe o altā cale, ajunge la Pades.
Iesim cu totii, auzind împuscāturile, gata de luptā, dar ni se spune care e cauza lor si ne potolim. Mai multe patrule se trimit dupā colonel si dupā rānit. Colonelul trimite vorbā în curînd cā a ajuns la loc bun, dar rānitul nu se gāseste.
Pe amurg iarā vin pe la mine camarazii Martian si Petrescu si punem o gamelā pentru ceai la foc. Cînd începe sā fiarbā, în aceeasi directiune ca la 11, se aud împuscāturi. Iesim buluc afarā împiedecîndu-ne de toate lemnele. Peste 10 minute ne întoarcem înapoi si punem zahārul în gamelā dar deodatā se aud aceleasi împuscāturi. Mantalele se încurcā, le luām pe noi de la poale etc. Dar si de astā datā nu e nimic. Credem cā patrulele unguresti speriate de azi se împuscā între ele.
Ne luām ceaiul linistiti, vorbim multe si mārunte si mai ales asupra rāzboiului. Ni se aduce vestea cā la telefon s-ar fi comunicat cā Turtucaia ar fi fost reluatā de ai nostri, cu mai multe mii de prizonieri si cu toate tunurile si cā bulgarii se retrag în dezordine. Vestea aceasta ne umple de o mare bucurie, cāci, dacā se adevereste, înfrîngerea Bulgariei e asiguratā .
Miercuri 7 septembrie
Zi noroasā cu vînt puternic si continuu din spre rāsārit. Continuarea lucrārii bordeiului sectiei. Pe Cocos, aceeasi treabā de toate zilele. Citesc ziarele Ģ Epoca ģ si Ģ Adevārul ģ apārute duminicā 4 septembrie si aflu cā sîrbii înaiteazā spre Mānāstire si cā armata lui Sarail a avut o victorie desāvîrsitā asupra bulgarilor, fācîndu-le mari pagube si luîndu-le tunuri si prizonieri. Pe sarā vine ordonanta mea care mi-a trimis geamantanul si mi-a adus lada la bucātārii. Mi-a adus si o sticlā de piperiment si una de tuicā. Aduce vestea cā sublocotenentul Udrea e aproape bine si cā poate umbla, lucru ce mā umple de bucurie. Am si astā searā musafiri cu care stau de vorbā la lumina focului. Noaptea visez o grāmadā de lucruri, mi se pare cā chiar am vorbit în somn. Nu a fost nici un incident de arme.

Joi 8 septembrie
Astāzi e Sf. Maria Micā si dacā nu-mi spunea un camarad nici nu stiam. Aici abia dacā se mai tine socoteala zilelor, nicicum a sārbātorilor. Se urmeazā cu sāparea si constructia bordeielor, cu adāposturile blindate de pe santuri si cu întinderea sîrmelor ghimpate. Se trimit mereu patrule în toate pārtile, care adeseori au conflicte cu cele unguresti si aduc diferite stiri.
Am fost invitat la masā la prietenul Martian si Petrescu care mi-au dat purcel fript si orez cu lapte si mai ales vin de care tocmai nu bāusem cam de multā vreme. Pe la ora 4 coborîsem putin valea spre rāsārit, cînd aud împuscāturi spre nord. Intr-un suflet sînt sus, cîtiva servanti trimisi dupā ferigā de acoperit bordeiul lipseau, dar repede improvizez din oamenii de rezervā ce aruncau pāmînt pe bordei. In curînd însā împuscāturile se linistesc. Peste un ceas aflu cā o recunoastere de ale noastre s-a apropiat prea mult de Arsana, au fost vāzute si s-a tras asupra lor. Ei însā n-au rāspuns dar, surprinzînd o santinelā de ale lor care s-a pus pe fugā, i-au luat pātura si gamela.
Vîntul bate mereu, toatā ziua nor si a încercat de mai multe ori sā ploaie. Noroc cā bordeiul sectiei s-a terminat pe sarā, asa cā pentru cîtā vreme vom sta aici, adāpostul îi e asigurat. Vine mîncarea ; soldatii trec pe rînd la cazan, îsi primesc ciorba si se asazā tācuti prin apropiere. Unii mānîncā repede din genunchi, rupînd pîine din sacul de la sold, altii taie sau rup bucātile si le dumicā în gamelā, dar nici unul nu se încurcā mult cu masa, parcā si-ar face o datorie.
Vine noaptea, pādurea, care a vuit toatā ziua, acum vuieste si mai trist si mai înfiorātor.Cînd cade noaptea neagrā, vîntul suflā lugubru în acesti munti cu pāduri seculare ce fac noaptea si mai de temut.

Vineri 9 septembrie
Astnoapte am dormit agitat ; de vreo 2-3 zile pare a se reîntoarce vechea perioadā intermitentā de indispozitie. Vise încurcate, lupte cu prāstii si cu pietre etc. Apoi mi se pārea cā nu sînt culcat în bordei ci undeva departe de sectia mea, lîngā cîtiva soldati pe care nu-i cunosteam ; întreb cu glas tare dacā nu e vreun soldat de la mitralierā pe aici : ordonanta mea nu stiu ce rāspunde de alāturi, îi cunosc glasul, mā destept si mā culc din nou asigurat cā sînt chiar lîngā sectia mea. Poate cā starea asta pe loc sā fie cauza indispozitiei.
Dimineata ceatā. Bate vîntul dinspre apus acum, o risipeste rînduri-rînduri si scoate soarele. E cald încît se poate sta numai în tunicā. La batalion vin sapirografiate informatiuni de la statul major : trupele noastre au ocupat Fāgārasu, Avrigul (satul lui Gheorghe Lazār) etc. Apoi pe frontul Oltului localitatea Bran si altele. Se confirmā ruperea frontului bulgar pe frontul Salonicului si luarea unui mare numār de tunuri, chesoane si prizonieri.
Mā doare inima sā scriu cā Udrea, camaradul nostru rānit la cap în ziua de 19 august, a murit joia trecutā. Un soldat care a fost cu el la Craiova a adus vestea aceasta. Fācut ofiter abia anul trecut, tînār, blînd si cuminte ca o fatā mare, aproape niciodatā neîtrebuintînd cuvinte aspre cu soldatii, cuviincios si respectuos fatā cu toatā lumea, iubit si stimat de toti, el e dus mort în floarea vîrstei în satul sāu natal (Salcia-Mehedinti) la pārintii sāi care se uitau la dînsul ca la un luceafār. Cine a vorbit cu el si n-a rāmas încîntat de zîmbetul sāu bun si dulce, de vorba sa blîndā si māsuratā. Parcā-l aud cînd stāteam amîndoi împreunā la Ciresi în aceeasi camerā si cînd sara ne culcam, stingînd lampa el spunea : Ģ Noapte bunā, domnule locotenent ģ si aceastā blîndā urare pārea cā într-adevār îmi aduce o noapte bunā. Avea frumoase visuri de viitor, îl stāpînea un puternic instinct militāresc si voia sā fie de folos patriei sale. In ultimul timp ar fi voit sā se ducā la aviatie.
Dumnezeu sā te aibā în sfînta lui pazā, blînd si iubit copil. In viata ta ai fost asa de cuminte si nevinovat încît nici nu mai e nevoie sā mā rog pentru iertarea pācatelor tale…

Sîmbātā 10 septembrie
Ieri dupā prînz am mai fācut oarecari ameloirāri bordeiului. Am mai sāpat înāuntru partea dinainte ca de o palmā, locul unde se umblā, iar restul l-am lāsat la vechiul nivel, ceva mai ridicat pentru pat. Marginea patului îmi serveste dealtfel bine si pentru a sedea. Am schimbat cuptorul pe care l-am fācut alāturi de celālalt, adicā tot aproape de colt, dar în stînga. E mare de coprinde cel putin douā brate mari de lemne si are deschidere direct afarā.
Astāzi de dimineatā ceatā si ploaie māruntā care a tinut toatā ziua. Multi dintre ofiteri, care pînā acum nu si-au fācut bordei, vin sā se încālzeascā si sā stām de vorbā cînd lucrārile le permit. Buz ne povesteste de moravurile ultra stricate ale unor pāturi sociale de oras, apoi alunecām pe panta spiritismului în care eu n-am nici o încredere. Apoi aduceri aminte de luptele avute, de oamenii pierduti si discutiuni de ce se mai prezintā pe alte fronturi. Ne-a cuprins o adevāratā sete de stiri ; un jurnal ar avea o valoare nemāsuratā. Ne întrebām unii pe altii dacā n-am cāpātat vreunul.



Duminicā 11 septembrie
Ast noapte m-am desteptat (dupā miezul noptii), împuscāturi în spre apus. Au tras santinele de la comp. 6 care au avut pārerea cā cineva înaintea lor se miscā. Iatā cum e fācutā paza Cocosului de companii : Compania 8 (cāpitan Ionescu) pāzeste creasta în spre m. n. de o parte si de alta a drumului de frontierā, cu santuri si adāposturi în santuri. Un pluton din aceastā companie e trimes în fiecare zi înainte ca la 2-300 m la locul unde se gāsesc barācile, spre stînga cea ungureascā, spre dreapta cea româneascā, acolo plutonul la rîndul lui trimete santinele si patrule . Spre apus are sectorul de pazā compania 7 (sublocotenent Petrescu), care de asemenea trimete la dumul de carā ce încinge muntele prin pādure, un pluton care procedeazā ca si cel de sus. Tot spre apus, dar mai pe stînga, pāzeste comp. 6 (sublocot. Gheorghiu) cu un pluton la Poiana Siliste si se leagā în vale spre Poiana Rachela cu batalionul 3 unde se aflā si colonelul. Spre rāsārit, comp. 5 (locotenent Magereanu) care nu are decît santinele înainte si care mai trimete si patrule de cercetare spre diferite puncte. Spre m. n. înspre Sulita sînt companii de la Dolj si 57.
Vremea urîtā de asarā s-a limpezit în timpul noptii, iar stelele s-au arātat. Dupā ce s-au linistit împuscāturile, s-au auzit strigātele unui sir de cocori ce treceau muntii spre miazā-zi. Am iesit afarā si am vāzut cornul din urmā al lunii spre rāsārit si luceafārul de dimineatā ca o piatrā scumpā în apele limpezi si albastre ale cerului. La ziuā s-a vāzut funzisul pe jos alb de brumā.
E Sf. Duminicā si o zi frumoasā cu soare, desi cam rece. Imi vin de la ladā rufe curate, mā spāl pe picioare, mā schimb si apoi mā rad. Drept lighean îmi serveste un trunchi de fag cam putred scobit la mijloc. Pe la ora 11 tocmai cînd mîncam, împuscāturi multe spre Sulita ; e putonul din comp. 7 plecat în recunoastere si care a tras în inamicul ce s-a vāzut în transee.
N-a fost nici o pierdere si unul din ei s-a întors cu centironul si cartusierele unei santinele unguresti care a fugit vāzîndu-i. Incepem a face si noi adāposturi blindate pentru mitraliere.
Dupā prînz se mai aud ghiulele cāzînd pe Padesi. Vreme frumoasā cu soare, scoatem cîte un scaun sau ladā de scînduri si stām la soare. Lumina si cāldura lui ne bucurā, cāci nu se stie cîtā vreme încā vom mai avea-o. Se aude trecînd un alt cîrd de cocori, care-mi aduce aminte de alte toamne frumoase si linistite, pline de poezia melancoliei si a tineretii. Atintesc urechea spre strigātul lor si-i ascult pînā ce trec ca niste frumoase visuri trecātoare. Pācat cā lumea asta are unele fete asa de urîte…
Sara am fost invitat la camarazii companiei 5 unde am bāut douā cesti de cacao, bāuturā aproape uitatā de mine ; apoi numaidecît dupā aceea la bordeiul cel nou al camar. de la comp. 7 mi s-a dat un pahar de vin. Bordeiul lor e mai înalt decît al meu, asa cā se poate umbla peste tot în picioare. E o negurā asa de mare cînd plec de acolo, încît e nevoie sā fiu condus pînā sus la drum de camaradul Mart. din cauza prea multelor pietroaie, trunchiuri de arbori, crengi, gropi etc. Noaptea se petrece linistitā.

Luni 12 septembrie
Astāzi iar o zi seninā ; cînd mā desteptai azi dimineatā si privi afarā pe usa bordeiului se vedea printre crengi si frunze vāzduhul asa de limpede încît pārea o luminā albastrā. Ne apucām sā facem adāposturi acoperite pentru mitraliere. Am fācut unul în dreapta drumului pe care-l va acoperi o grupā din comp. 8 care se va adāposti acolo noptile pînā cînd, începîndu-se vreo luptā, ei se vor retrage în stînga pentru a face loc servantilor nostri. Apoi începem un adāpost spre apus între comp. 8 si 7. In jurul nostru companiile lucreazā la alte adāposturi. E vorba ca în caz de atac rezervele sā tragā dinapoia adāposturilor pe deasupra primei linii de trāgātori.
Tocmai cînd lucram mai bine se înapoiazā dinspre Severin aeroplanul unguresc ce trecuse cu o orā înainte si un pluton de pe Rachela si altul de pe Cocos (plutonul pentru aeropl. din comp. 5), încep sā tragā în el. Se vede cā pilotul lui a vāzut de unde au pornit focurile, cā îndatā ce se coboarā artileria lor trage unul dupā altul douā srapnele dintre care unul se sparge spre barāci la m. n. si unul chiar pe creasta Cocosului. Rumoare si uimire mare : ne-au descoperit ! Pînā acum nu s-a tras o singurā loviturā de tun spre Cocos. Dar sā vedem dacā inamicul are credinta cā e cineva stabilit aici. In cazul āsta cred cā va mai trage .
Dupā prînz vin pe la mine camarazii Mart., Buz, Pop. si pentru distr. cu o pereche de cārti si pentru distractie jucām vreme de un ceas tablanet (101) si pantarola. Dupā aceea iesim sā mai vizitām spre apus santurile si adāpostul pentru mitraliera din acea parte care s-a acoperit cu crengi si pāmînt si trecînd linia sîrmelor ni se deschide spre apus o vale asa de înclinatā încît aproape cā n-ai putea-o urca dacā nu te sprijini de arbori si tufe.
Sara bordeiul meu e neîncāpātor pentru ofiterii care vin la mine. Eu le ofer o gamelā de ceai, iar cei de la comp. 5 vin cu tot restul lor de cacao din care bem cîte o ceascā. Se cîntā încet cîteva cîntece rāzboinice si se discutā multe si mārunte, pînā ce lumînarea sprijinitā de o scîndurā începu a se micsora. Tîrziu noaptea se aud iarāsi împuscāturi spre pluton dinspre m. n. al comp. 8, dar care se potolesc curînd.

Marti 13 septembrie
Iarāsi o zi seninā, frumoasā si mai caldā decît ieri. Dupā ce luām ceaiul pornim sā desāvîrsim tot spre apus (aproape de flancul stîng al comp. 7 spre a 6-a) încā un adāpost acoperit pentru mitralierā. Se aude aeroplanul inamic care a pornit din nou în recunoastere. La Pades cad cîteva ghiulele. Drept în fata noastrā, ceva mai spre dreapta, printre arborii Cocosului se vede un deal inamic : o poianā pe deal unde se zāresc cu ochii liberi parii pentru sîrmā ghimpatā, iar sus pe creasta pādurii cu trunchiuri albe, care ar fi frumoasā dacā n-ar fi atît de amenintātoare. Mā asez pe un trunchi de copac de unde privesc lucrul sectiei.
E amiazā ; o vreme linā si frumoasā de toamnā. Vāzduhul e limpede si rācoros, soarele strāluceste blînd, pāmîntul s-a svîntat. Frunza bātutā de brumele toamnei a început pe ici pe colo sā trecā într-un verde-galben. Fire de pāianjen strālucesc în soare. Una dintre cele mai frumoase zile de pe Cocos ; nici tunurile nu mai bat, pare cā si ele sînt pātrunse de frumusetea zilei.
O recunoastere din compania 11 si una din a 8-a a plecat spre Arsana. In curînd se aud pocnituri de arme si 4 soldati din compania 11 sînt rāniti. Dar cu aceastā ocazie s-au înmultit cunostintele despre inamic. Un soldat din compania 7-a s-a suit într-un fag drept în fata bordeiului mitralierei si priveste pe Poiana Torpesului care se zāreste putin si de jos. Vede soldati unguri miscîndu-se si comunicā camarazilor sāi de jos ; acestia înjurā teribil. Cînd s-au auzit pocniturile de arme, acelasi soldat a vāzut din fag pe un alt deal mai pe dreapta cā un pluton de unguri pornind în jos în ajutorul tovarāsilor lor ; iar imediat ce au încetat împuscāturile s-au urcat din nou sus.
S-a primit la batalion un ordin : cā în vederea unei actiuni ce se va întreprinde împotriva Arsanei, sā se facā dese recunoasteri. Ne putem deci astepta pe curînd la o luptā. Insereazā, cerul e limpede si vāzduhul linistit. Spre apus se vede lumina rosie a amurgului.

Miercuri 14 septembrie
Zi de sārbātoare : Cîrstovul. In alte vremuri în ziua aceasta gîndurile noastre erau la vii, la veselul cules al strugurilor. E si azi tot o zi frumoasā si senintā, si cald. Sectia azi s-a dezbrācat pînā la brîu si s-a spālat si frecat cu apā ; apoi si-au sters masinile, dupā care am asistat la o slujbā religioasā pe care a fācut-o unul din preotii nostri de la regiment, pe compānii.
Eu am luat parte cu compania 7. Preotul tine mai întîi o cuvîntare în privinta rostului pe care-l avem aici de a desrobi pe fratii nostri. Pe o masā improvizatā de compania 7 s-a pus crucea, o gamelā militāreascā cu apā, lîngā care se aflā busuiocul. Dupā cuvîntare preotul cu doi cîntāreti, dintre care unul sergent din comania 7 si altul soldat din batalionul III, citeste rugāciunea spovedaniei. Soldatii îngenunchiazā si ascultā. In timpul slujbei se aude vîjîitul unui aeroplan, care se învîrteste ca un bondar peste dealurile noastre ; scopul sāu desigur e sā afle unde sînt asezate tunurile noastre. Un pluton trage cu pustile în el de pe poiana de la rāsārit de noi. Slujba se urmeazā înainte. Sārutām crucea si ne botezām. Mîine dimineatā se va aduce grijania, fiindcā azi soldatii au mîncat. Azi e o zi mai mult de odihnā.
Tocmai cînd mā apucasem sā mānînc în bordei, vād cā înaintea deschiderii ce-i tine loc de usā apare frate-meu Dumitrache cu un cal vînāt dupā el. Mi-aduce o scrisoare de la cumnatul meu I. B. si niste lucruri ce i s-a dat de la Plenita sā mi le aducā : 2 perechi ciorapi grosi, o cutie de prājituri cu migdale fācute acasā, pîine de casā si vreo cîteva gutui mari, frumoase. Stām vreo trei ore de vorbā, dupā ce mîncām, apoi iesim afarā, ne plimbām pe la transee, i-arāt dealul din fatā întārit cu sîrme al ungurilor, apoi stām la soare pe creastā în fata bordeielor. Dupā care el pleacā promitîndu-mi cā cu ocazia ducerii lui prin Vîrciorova îmi va cumpāra si aduce lucruri de mîncare.
Cerul e de un senin neîntinat, soarele încālzeste asa de plācut, frunza începe a îngālbeni asa de blînd si linistit, cā parcā ar fi o toamnā de pace. Ce deosebire de zilele ploioase si cu ceatā de pînā acum .

Joi 15 septembrie
Astnoapte, aproape de miezul noptii sînt desteptat din somn de gorzave vaiete. Cornistul nostru fusese desteptat din somn de o teribilā durere mai jos de capul pieptului, iesise afarā si începuse a se tāvāli pe jos si a se face cîrcel, strigînd ajutor la mamā-sa si rugîndu-l pe Dumnezeu sā aibā grijā si de viata lui. Am crezut cā e holerā si l-am trimis la doctor.
Astāzi de dimineatā a venit de la ambulantā preotul care a citit sfînta grijanie, împārtāsind cu vin si pîine pe soldati. Am scris nevestii o carte postalā la Plenita. Restul zilei ne odihnim. E iar soare si senin, numai cā adie vîntul putin dinspre rāsārit. La unul din sergentii nostri am gāsit o carte în care se cuprinde de toate : anatomie, fizicā, chimie, mineralogie, alāturi de care e cusutā o geografie. A început acum sā aducā ceai si dupā prînz pe la ora 4.
De astnoapte nu mā simt tocmai bine. Simt înapoia umārului stîng vechea nevralgie, dureri dupā ceafā si oarecare durere de cap. Seara pun pe un brancardier sā-mi facā trāsāturi de gît cu unt vulcanic de la mitralierā în lipsā de altceva si durerea de cap aproape dispare. Mai vin pe la mine cîtiva bāieti (comp. 7 si B. din 8) cu care mai stām de vorbā. Cei din compania 7 aduc vestea cā li s-a comunicat de maior cā s-au primit vesti precum cā inamicul ar avea intentia sā atace astā noapte Cocosul spre vest. Recomand si eu santinelelor de la bordeiele noastre sā fie vigilente si mā culc cu oarecare grijā. Mā destept de nenumārate ori : la grijā se adaugā si enervarea la care sînt supus de ieri. Mā visez mereu undeva afarā, culcat sub cerul liber în pādure, aproape de niste artileristi pe care trebuie sā-i ajut la ceva foarte nelāmurit. Desigur scopul lor este sā aseze acolo tunurile, dar mijlocul ce se întrebuinteazā, grāmādirea pe pāmînt a unor lemne alāturi unul de altul, si alte nāzbîtii, nu pare deloc a ajuta atingerea scopului.

Vineri 16 septembrie
Cu toatā grija noaptea s-a trecut linstitā, chiar fārā obicinuitele focuri de armā. Inamicul poate cā s-a rāzgîndit, sau vestile n-au fost înemeiate. De astnoapte s-a pus un vînt strasnic dinspre rāsārit. Am iesit de mai multe ori astnoapte afarā pentru a vedea santinelele si vîntul aproape împiedica auzirea împuscāturilor dinspre apus. Le-am recomandat deci sā se coboare deseori pe panta de apus unde e adāpost de vînt si unde se poate auzi. De dimineatā gāsii în bordei frunze vestede aduse de vînt ; pe drumuri se plimbā frunzele toamnei anului acesta. Desi bate vîntul, e senin si cerul rosu spre rāsārit.
Ziua continuā a bate vîntul. Comandantul batalionului a plecat la ora 1 în recunoastere spre nord cu compania 5 si un pluton din a 7-a. Dupā vreo orā si Ŋ s-au auzit împuscāturi. S-au întors toti cu bine. Desi fusese vorba sā se înceapā o ofensivā spre dealurile dusmane întārite, acum e vorba ca Cocosul sā fie si mai bine întārit cu o altā serie de sîrme. Sara bate vîntul mereu dinspre rāsārit, nu prea friguros. Poate cā āsta e semn de ploaie. Spre pichetul de varā, unde se aflā plutonul companiei 8 se aude stāruitor un lātrat de cîine, desigur pierdut de unguri, care au cîni foarte bine dresati si care merg si în patrule.

Sîmbātā 17 septembrie
Prevederea mea de asearā s-a îndeplinit în parte. Cātrā ziuā a început sā polaie mārunt, dar mai pe urmā a stat. Continuā sā batā vîntul dinspre rāsārit, nu prea tare si nici prea frig nu e. Ce voi mai face si azi ? Dupā ce mā spāl si iau din ceaiul pe care-l aduce trupei, ies sus si mā plimb mai bine de un ceas pe dumul de pe creastā. Intri în bordei si te uiti în focul care arde, iesi afarā si te plimbi pe o portiune destul de scurtā. Acum mai iau cartea de geografie si fizicā si o rāsfoiesc citind cîte ceva din ea.
Vine plutonierul nostru major care a fost pe la Bāilesti si-mi aduce ceasornicul pe care l-a dres la Craiova (pārul rupt), bomboane, sāpun, ceai, o sticlā de coniac. Pe la Bāilesti lume multā, armatā de a noastrā si vreo 4 mii de rusi cu pontonier. Se mai asteaptā altā armatā rusā pentru a trece în Bulgaria pe la Vidin. Locuitorilor din Calafat li s-a comunicat chiar sā nu plece, cāci Vidinul va fi ocupat. In Craiova aproape acelasi aspect ca si altā datā. Mi-aduce 2 ziare : Ģ Dimineata ģ si Ģ Adevārul ģ cu data de 14 septembrie din care aflu cā aliatii de la Salonic au trecut rîul Struma ocupînd localitatea, cā în Grecia revolutia se întinde, aproape toate insulele proclamîndu-se independente. Venizelos e pe cale de a lua comanda revolutiei. Mai citesc de asemenea o descriere mai largā a marilor noastre lupte din Dobrogea (3-7) septembrie, în care scopul germano-bulgarilor a fost sā punā mîna pe Cerna Vodā ; dar rezistenta armatelor noastre si un atac vijelios asupra aripei drepte a inamicului l-a silit sā se retragā pe tot frontul. Numai pe frontul unei divizii s-au strîns 5 mii de pusti.
Astāzi, iesind din meniul obicinuit al mesii, care de mai multe zile nu a fost aproape decît partea de la cazan (afarā de prājiturile pe care le mîncam la sfîrsitul mesii), am mîncat ceva mai bine. Intr-o frigare am fript niste bunā carne de oaie, pe care apoi am pus-o într-o gamelā în care s-a tocat ceapā, punînd apoi gamela astupatā cu capacul pe spuzā. A iesit o mîncare bunā din care am mîncat cu poftā.
Mā uit la ceasornicul meu: e ora 12 fārā 7 min. A iesit din nou soarele, e senin si cald. Se zice cā regimentul nostru va pleca un batalion pe Valea Jiului . Mā cuprinde dorinta sā facem si noi parte din trupele care pleacā.
Pe amurg începe sā fulgere si sā bubuie. Nu e frig si desigur cā se pregāteste o ploaie. Mā aflu la camarazii de la a 7-a ca sā mai stām de vorbā. Prin intrarea bordeiului se vād luminile orbitoare ale fulgerelor si ne mirām cā la o asa vreme asa de înaintatā a toamnei, mai pot fi asemenea manifestatiuni ale toamnei. Camaradul M. prevede cā toamna din acestā cauzā va fi lungā. In curînd începe sā cadā o ploaie repede ca de varā si de afarā un pîrîu de apā, gāsind terenul priincios, nāvāleste în bordei. Ordonantele sar cu sapele sā facā un sant de scurgere afarā ; pîrîul înceteazā de a mai curge, dar siroaie de apā trec prin gîrliciul acoperit numai cu ferigā. In acest timp comandantul companiei e chemat la comandantul batalionului si i se pune în vedere sā trimeatā o corvoadā la trenul de luptā pentru a descārca chesoanele care se vor duce la Jupânesti împreunā cu trāsura de bagaje etc. Aceastā veste mi-aduce oarecare îngrijorare .
Ploaia mai înceteazā, plec spre bordeiul meu prin întunerec si acolo gāsesc cā ploaia a intrat si la mine în bordei pe la intrare ; vreo cîtiva soldati cu ordonanta au scos-o de acolo cu lopetile si au fācut un sant de apārare pe dinainte. Mā culc cu grije si visez poate din acestā cauzā o grāmadā de prāpāstii, case mari în constructie, copii multi, dintre care unul mi se pare cā e rāu crescut si din aceastā cauzā sînt pe punctul de a mā certa cu pārintii sāi, pe care nu-i vād, dar cārora le strig sā dea o mai bunā crestere copilului lor, carā ce pleacā dintr-un sat care pare a fi Plenita undeva într-un loc necunoscut, dar pleacā de o teamā oarecare etc . Mā destept de o grāmadā de ori si ies afarā si mā interesez dacā nu s-au auzit focuri undeva pe afarā.

Duminicā 18 septembrie
Se face ziuā. E cald, ploaia a încetat, cerul e senin, dar o ceatā subtire mai stāruieste pe vîrf. Bate usor vîntul dinspre apus si o risipeste, dar între douā spināri ale dealurilor spre noi, o ceatā groasā strālucind de soare – pare un fluture urias. Grija mea de astnoapte n-a fost neîntemeiatā, cāci odatā cu aparitia soarelui spre Vîrciorova sau Severin a început o canonadā repede, continuā, profundā . Cred cā artileria noastrā, dar nu stiu încotro si pentru ce. Dupā care tunurile dinspre Mehadia ale inamicului au început sā batā în Padesi ; s-a dat ordin ca si tunurile noastre sā rāspundā si de vreo 2 ore vāzduhul se cutremurā de bubuitul tunurilor noastre, de bubuitul bombelor dusmane ce se trag la noi. Infanteria a intrat prea putin în actiune, cîteva împuscāturi, cîteva ciocānituri de mitralierā. E vorba de vreo ofensivā dusmanā ? Vom vedea.
Desigur cā ziua de azi n-a fost o zi frumoasā. Atacul dusman a început pe Padesi. Pînā la ora 1, s-au auzit mai întîi tunurile, apoi a început o strasnicā toacā mitralierele Doljului împreunā cu ale sectiei noastre a doua, iar la rāstimpuri focuri de armā. Pe la 8 dimineata maiorul nostru primeste ordinul ca 2 companii sā atace Arsana. Plec cu companiile 5 si 8 si ca peste 3 sferturi de ceas se si aud împuscāturi în acea parte, de pārea cā se rāstoarnā pāmîntul asa de tare erea ecoul. Maiorul trimite raport cā a respins un post detasat si cā are intentia sā se îndrepte spre Arsana. Brigadierul îi dā ordin sā o ocupe. Peste cîtva timp se aud din nou împuscāturi. Apuc sā mānînc si eu si sectia si primim ordin sā pornim si noi în ajutorul celor 2 companii. Plecām spre nord pe frontierā si în curînd ajungem.
In ajutor mai fusese trimise douā companii din regimentul 1 ( a 10-a si 12). E ceatā, nu se vede de loc dealul pe care se aflā transeele si pe care sîntem chemati sā-l atacām, desi acei care l-au vāzut spun cā nu e mai departe de 250 m. Compania se dispune astfel : compania 5 în stînga, a 8-a la mijloc, a 10-a din Dolj în dreapta, aceasta urmînd sā coboare o vale foarte repede si apoi sā urce muntele spre sîrmā, a 5-a si ceailaltā în rezervā. Eu îmi fac douā adāposturi în santul plutonului Dinculescu din compania 8. De la inamic, desi stie cā ne aflām aici, nu se aude nimic. Pe la ora 5, în care timp pe lîngā ceatā a venit si ceva din întunericul serii, se dā ordinul de atac. Compania 10 de Dolj începe a trage apropiindu-se de transee. Primim ordin sā tragem si noi, dar sā bāgām de seamā cā avem Doljul în dreapta si cam înaintea noastrā. Pustile si mitralierele dusmane încep sā batā mai profund. Trag si eu cu mitraliera 1 mai multe pîrîituri – a doua, ca si 1-a la început, nu functioneazā bine, poate unde s-a schimbat teava de curînd. Dar 1-a porneste bine. In acest timp porcnituri de arme dusmane (care se deosebesc de ale noastre) se aud în spate. Ce fusese ? O patrulā dusmanā se strecurase si surprinsese compania 12 care încearcā sā-i facā fatā cu un pluton. Sunt rāniti mai multi soldati si rāu strāpuns de un glont, din o parte în alta, un ofiter de rezervā (cred învātātor). Pe frontul unde ne batem noi se aud si bubuiturile unor grenade dusmane aruncate în cei de la Dolj. Insereazā si primim ordin de retragere .
Ne retragem în regulā spre frontierā. Acolo, cei din compania 10 spun cā au avut cel putin 8 morti, loviti pe cînd se apropiau de sîrme, si cîtiva rāniti. Luām dispozitiuni pentru a rāmîne noaptea pe loc si facem un fel de careu cu patrule trimese înainte, fārā vreun adāpost, fārā sigurantā, putînd fi în orice moment surprinsi. Dusmanul trimite artificii pentru a ne vedea dar nu ajung la noi. Tocmai cînd ne întrebam pentru ce s-a dat ordin sā rāmînem aici asa expusi, vine ordinul cā dacā nu ne putem mentine, sā ne urcām înapoi pe Cocos. Bucuria noastrā a fost mare. Pe Cocos sîntem ca la noi acasā. Plecām sir prin flanc cîte unu. Intunericul e asa de mare, încit omul dinainte nu se poate vedea, asa cā ne tinem unul de haina altuia. In sfîrsit ajungem, ordonanta face foc în bordei, aprind lumînarea si mānînc nitel. Aflu cā satul Bîrza care azi fusese luat de dusman a fost reluat de ai nostrii si cā pe Padesi i-a respins pe atacatori fācînd 30 prizonieri. Mai aflu cā comandantul companiei e rānit la picior la Padesi, asa cā de mîine trebuie sā iau comanda companiei.
P. S. Cînd ne duceam cu sectia spre Arsana, ne-am întîlnit cu rānitii din comania 8. Unul fusese strāpuns prin piept, se vedea mantaua îngāuritā într-o parte si în alta, dar sîngele nu se vedea, semn cā fusese o hemorahie internā. Cu toate astea mergea, condus de mînā numai de un camarad…

Luni 19 septembrie
Astnoapte a fost vînt, burā de ploaie, un întunerec orb si frig, umed. In bordei fiind, picioarele desi încāltate rāmînînd descoperite de pāturā, am rācit simtitor. Ne putem închipui ce ar fi fost dacā am fi rāmas expusi în locul unde ne aflam afarā. Cu toate astea, în rāzboi sînt suferinte si mai mari ce trebuiesc îndurate.
Dimineata bate vîntul, pāmîntul e umed, ploaia a încetat. Comandantul companiei noastre e într-adevār rānit în pulpa piciorului, pleacā la spital. Plutonierul major mi-a adus situatia companiei si buletinul zilnic pentru a le iscāli. Ni se trimit vesti cā inamicul s-ar îndrepta spre Cocos dinspre vest. Dar, acum e ora 1, s-au trimis patrule de cercetare si nici o urmā de inamic cā ar înainta spre noi, poate cā sînt trupele ce s-au retras de azi dimineatā de la Padesi în urma neizbutirii atacurilor de ieri. Intr-adevār sînt informat cā de la Padesi dusmanul s-a retras lāsînd grāmezi de morti. Au fost si de la noi pierderi, dar mai putine. Aud cā o mitralierā întreagā de la Dolj a fost scoasā din luptā de un obuz care a rānit servantii.
Acum deocamdatā e linste la Padesi si tunurile si pustile tac. O recunoastere trimisā de compania 8 spre Arsana, unde am fost noi ieri, aduce vestea cā inamicul în afarā de transeele lui nu se vede. Cāpitanul I. îmi comunicā stirea transmisā prin telefon cā la Padesi s-au îngropat pînā acum 200 unguri si cā se adunā mereu morti. Desigur cā numārul rānitilor lor a fost mult mai mare, din care cauzā au gāsit cā o retragere de pe aceste locuri e cel mai bun lucru ce ar putea face, dupā ofensiva neizbutitā ce au încercat în rînduri dese secerate de mitralierele noastre. Acum e liniste pe Padesi, focuri de armā nu se mai aud, rar de tot cîte o ghiulea de tun aruncatā de jocul lor obisnuit. Mai aflu de asemenea cā o companie de ale noastre ce se aflā în satul Bîrza a fost ieri de dimineatā respinsā de forte mai numeroase unguresti, dar cā, dupā prînz, trei companii de ale noastre au recucerit Bîrza, fācînd si prizonieri .
Am visat astnoapte cā plecam la atac spre niste transee ce se aflau înaintea noastrā dar dincolo de transee apare deodatā rāposata noastrā reginā Elisabeta îmbrācatā în alb, cu suita ei. Ne oprim si ni se dā ordin sā schimbām frontul spre stînga spre alte transee unde ni se pārea cā nu e nici un pericol.
Imbrācāmintea albā, simbolul pācii, nu e oare linistea ce a domnit astāzi peste tot ?

Marti 20 septembrie
As vrea sā am destulā tinere de minte ca sā pot descrie tot ce am vāzut si auzit azi. De dimineatā a venit plutonierul major, am iscālit situatia si raportul zilnic, apoi mi-am încins centironul la care se aflā atasat revolverul si am pornit mai întîi spre regiment si apoi spre Padesi, pentru a vedea sectia II. Coborînd Cocosul spre miazāzi si apropiindu-mā de locul unde se aflā comandamentul regimentului dau mai întîi de o rariste de fagi, unde creste iarba (unde fagii sînt desi nu creste iarba si pāmîntul e acoperit de frunze uscate de anul trecut), si unde a rāsārit în mare numār floarea brînduselor de toamnā. O frumoasā priveliste de toamnā spre tara noastrā, luminatā de soare… Bordeie ale companiei 6, apoi corturile de prim ajutor ale batalionului 2 si apoi bordeie ale batalionului 3 ce se aflā acum pe Padesi si în locul cāruia aci se aflā batalionul 1. La bordeiul unde se aflā colonelul si cancelaria regimentului nu gāsesc situatiile de care mā interesez si plec înainte spre Padesi însotit de sergentul Vlad. Cobor în Poiana Rachela, o iau apoi la dreapta în pādure si pe potecā ajung mai întîi la bordeiele fostilor grāniceri unguri, pe lîngā care s-au construit alte o sumā de bordeie alte trupelor noastre, si acolo gāsesc pe doctorul Becov de la batalionul 1. Nu-l vāzusem de mult si-mi pare bine cā-l întîlnesc. Imi spune cā în lupta de alateri de la Padesi au murit 20 de ai nostri si au fost rāniti cam 60, dintre care vreo 15 mai grav .
In apropiere, pe coastā, vād 4 morti de-ai nostri, dezbrācati în cāmasā (e ordin ca hainele sā li se ia), gata de a fi înmormîntati. Cu fetele în sus privesc milostivul cer. Ceva mai deasupra lor o cruce, unde altii au fost îngropati, iar mai pe stînga, tot sus, o altā cruce cu inscriptie în litere negre. Peste tot pāmîntul scormonit de obuze grele inamice.
Plec din aceste locuri mai departe dar în loc s-o iau pe drumul ce merge pe locul deschis, condus de sergentul Mitroi, om de legāturā la batalionul 3 (din compania noastrā), o luām prin pādure pe o potecā frumos construitā si mergînd mai pe ocol ajungem într-un loc de unde nu putem fi vāzuti de observatorii inamici de pe dealurile lor si, strābātînd cîmpia, trecem pe cracul din dreapta al Padesului, iarāsi în pādure, adicā pe acolo pe unde am înaintat cu sectia în ziua cuceririi Padesului. S-a construit si pe aci o frumoasā potecā sāpatā în munte.
In dreapta noastrā valea adîncā si pādure; vîrfuri de arbori, crengi rupte de obuze se vād peste tot. Cārarea ne conduce direct la sectie. Inapoia crestei dealului o multime de bordeie ale ofiterilor si trupei. Mā abat mai întîi pe la bordeiul unde se aflā comandantul batalionului Grig. si alti ofiteri de-ai nostri (Mazilu, Maxim) si unde gāsesc si o veche cunostintā de pe cînd fāceam armata la Calafat, fost plutonier, acum cāpitan la Dolj.
Trec apoi la bordeiul sectiei unde e plutonierul Stānoiu si servanti de-ai mitralierii. Cu el împreunā, prin santul de comunicatie, mā duc la transeele de luptā, foarte adînci, cu adāposturi pe sub mal pentru munitie si chiar pentru ei contra obuzelor, în care se aflā trāgātori cu armele scoase prin creneluri, îndreptate spre dusman ( în spre apus). O mitralierā e pusā aici iar alta pe un alt sant, pe versantul din dreapta al dealului, apārînd orice atac ce ar veni din vale.
De aci merg tot prin sant spre rāsārit si sînt invitat sā vād mortii unguri ce au cāzut în lupta de alaltāieri. La distantā de cel mult 50 metri vre-o 10 soldati unguri morti, parte din ei desbrācati, în toate pozitiile. Ceva mai jos, unul lîngā altul, asa cum au cāzut, alti vre-o 20. Unii sînt trîntiti pe spate, cu fata în jos, - figuri strāine, dorm palizi în somnul încruntat al mortii. Privesc o figurā latā, fārā mustāti, lovit în cap. Sārmanii, au si ei o familie si o casā a lor…Un soldat îmi aduce si un fes verde purtat de unul din morti, turc sau albanez. Sînge închegat pe jos, ranite, cartusiere, grenade de mînā, risipite. Mi se spune cā dupā numerele de la chipiu au fost sodati din cel putin 5 regimente ; strînsurā de pe unde s-a putut. Se carā mereu pusti de-ale lor si lāzi cu cartuse gāsite pe vale.
Au încercat sā atace Padesul nu prin fatā, pe acolo pe unde au fācut transee, ci cam pe dreapta si în spate, venind din vale. Mā uit pe valea aceasta ce dā spre Cerna, acoperitā de pādure înaltā si adîncā de cel putin 400 metri. Desigur, atacul lor a fost temerar. E drept cā ai nostri nu prea erau pregātiti pe aceastā parte, dar cum i-au simtit au îndreptat spre ei mai multe companii, cu mitraliere, si încercarea lor i-a costat multe vieti. Nu s-au putut afla încā toti mortii, dar valea e plinā ; se spune cā sînd si 2 cāpitani de-ai lor. Se întelege usor cîti rāniti trebuie sā fi avut.
Inaintea unui bordei gāsesc un vraf de scrisori gāsite de la ei în toate limbile si cārti postale ilustrate. S-au gāsit si fotografii ale lor si familiilor lor, pe care le-au luat ofiterii. In sacii lor de merinde nu s-a gāsit pîine, ci, la unii, fāinā de porumb, porumb fiert si crud, cartofi etc., dovadā de starea proastā în care se gāsesc din punctul de vedere al alimentelor. In bidoanele lor s-a gāsit rachiu ; se crede cā înainte de luptā li s-a dat sā bea pentru a prinde curaj. Gradati de-ai lor s-au vāzut împingîndu-i de la spate ca sā înainteze.
Pārāsesc aceste locuri triste spre a mā întoarce spre Cocos. Cîteva srapnele dusmane se sparg în vale. Coborîm pe potecā, trecem de poiana descoperitā, trecem de bordeiele unguresti si ajungem din urmā soldati purtînd arme si munitii dusmane. La sediul regimentului 2, siruri lungi de arme de-ale lor. Dau de compania 2 si întreb de comandant. Bucuria mea cînd aflu cā e aici si cā se aflā în bordei. Intru într-un bordei din care aproape cā nu se vede afarā, pe un sant, si gāsesc înāuntru pe Petrescu, cāpitanul Georgescu, sublocotenent Cociu, Popescu si în sfîrsit pe Stefānescu trîntit pe patul de pāmînt, pe care nu-l mai vāzusem de la rānire. Am simtit o adevāratā bucurie revāzînd tovarāsii din ziua luptei, toti buni tovarāsi si i-am exprimat lui Stefānescu bucuria mea cā s-a fācut bine si cā n-a fost adevārat ce se anuntase în ziare cā ar fi murit.
Aci aflu lucruri îmbucurātoare : Turtucaia si Rusciucul au fost ocupate de armata noastrā, printr-o fericitā manevrā a lui Averescu care a trecut Dunārea între ele amîndouā . Cā Averescu e numit comandant sef al Armatei române si ruse de sud, cā armata românā ar mai fi trecut Dunārea si în altā parte (lucru comunicat si de birgadā) ; cā regele Bulgariei nu s-ar mai fi întors de la Berlin ; cā aviatorii francezi ce ar fi aruncat bombe în Sofia ar fi omorît pe regina Bulgariei în palatul ei etc.
Imi iau rāmas bun de la ei si mā urc pe Cocos. Aci aflu cā douā ordonante neavizate au fācut prizonier un ungur dintr-o patrulā ; l-au surprins si i-au sārit în spate. Prizonierul a fost trimis la comandantul regimentului dîndu-i-se o jumātate de pîine de care nu avea si tutun. Mānînc si mā culc putin, dar 3 srapnele aruncate de dusman pe Cocos si din care un glont a rānit un soldat, mā desteaptā. Ei trag cînd observatori de-ai lor vād prea multi strînsi pe creastā…
Bate vîntul si e senin. Frunza a îngālbenit aproape toatā si soarele spre apus transformā pādurea într-o pādure a aur. Odatā cu noaptea, cerul se acoperā de nori.

Miercuri 21 septembrie
Astāzi, desi a fost soare, a fost vînt si frig. De dimineatā am iscālit diferite situatii si rapoarte ale companiei ; plutonierul major mi-a adus Ģ Adevārul ģ de la 19 septembrie din care aflu cā Grecia e pe cale de a intra în rāzboi alāturi de Quadrupla si noi. Mai vād în acelasi ziar cā nemtii, în lipsā de alte arme, aruncā mereu bombe si chiar pachete de microbi asupra oraselor si satelor noastre.
Tocmai în timpul cînd scriam o scrisoare nevesti-mi pentru a-i arāta cā n-am primit de la ea lucrurile cerute (ciroapi, mānusi de lînā etc.), cade din tavanul bordeiului un pāianjen drept peste scrisoare. De cîe ori cade un pāianjen mā astept sā primesc o veste. Ce legāturā poate fi între un pāianjen si o veste ? Cu toate astea astept sā-mi cadā ceva si mi se pare cā n-am sā mā însel.
Dupā prînz vin camarazii dupā mine, stām de vorbā. Pe searā, pe la ora 5 , mā duc eu pe la camarazii de la compania 7. Acolo vine un brancardier care are darul de a face poezii mai întîi si apoi diferite scamatorii. Ne citeste deci din poeziile lui al cāror subiect sînt întîmplārile actuale ; apoi ne face scamatoria cu Ģ uite popa nu e poapa ģ si altele.
Vine camaradul nostru Ģ Joffre ģ si ne aduce un scut de pus în dreptul pieptului si o cascā grea de fier ce i-a trimis fratele sāu ; înaintat cāpitan în urma unei bravuri fācutā pe cîmpul de luptā în Valea Jiului. Ar fi bine dar sînt cam grele. Se zice cā au venit si la regiment vreo 16. Venind vorba de zvonul ce se aude cā Germania ar fi cerut pace, se chiamā un soldat din compania 7 care stie sā dea cu bobii si, mai mult pentru distractie (desi e o parte de credintā în sufletul fiecāruia în ce se va spune). Il punem sā dea cu bobii asupra timpului cînd se va încheia pacea. El are absolutā credintā în ce-i spun bobii. Ne spune cā pacea se va încheia în noiembrie ; cā pînā la 15 octombrie e o persoanā care nu se poate convinge sā încheie pacea, dar cā la acea datā va fi convins. De data asta dā cu bobii lui L. D. si-i spune cā sā nu se teamā, cāci va scāpa teafār din rāzboi. In timpul acesta un soldat mā anuntā cā mi-a sosit un pachet. Plec la bordeiul meu si într-adevār primesc unul dupā altul 2 pachete cu diferite obiecte de îmbrācāminte, flanel, ciorapi etc. si printre ele o sticlā de sampanie, una de rom si zahār, trimise de nevastā-mea. In locul sampaniei poate ar fi fost mai bine cîteva sticle cu vin, dar cum o greutate prea mare nu se poate trimete, nevastā-mea s-a gîndit sā-mi trimeatā în calitate ce-mi lipseste în cantitate. Deci pāianjenul meu de azi nu s-a înselat.
O jumātate de orā dupā apusul soarelui începe o împuscāturā violentā pe Padesi. Se aude cā ungurii ce se mai gāsesc în transee au încercat sā iese din ele si sā atace, dar au fost respinsi. Cîteva gloante au pîrîit si prin crengile din copacii nostri. Iarāsi, cîteva ghiulele de tun ale noastre au plecat spre Arsana, unde nu s-a tras niciodatā pînā acum.
Scriind rîndurile de mai sus, sînt chemat de maiorul comandant al batalionului împreunā cu toti comandantii de companii si ni se pune în vedere cā mîine avem ordin sā atacām Arsana, odatā cu cei de la Padesi, care urmeazā sā atace Padesul unguresc. Urmeazā un sfat între toti, în care timp luām cîte o cafea. Pe la 11 noaptea plecām la bordeiele noastre, anunt sectia sā trimeatā vorbā ca în zorii zilei sā vinā pîinea si ceaiul.
Impuscāturi se aud din cînd în cînd pe Padesi.

Joi 22 septembrie
Mā destept cu noaptea în cap ca sā iau māsuri de plecare dar dupā ce oamenii îsi fac mantaua si foaia de cort la bandulierā si se pregātesc de plecare, primesc vestea cā atacul proiectat asarā azi nu se va mai face. Pînea a venit astnoapte pe la ora 2 cu cîte 4 bucāti de zahār în locul ceaiului. De ce nu ni se mai face atacul proiectat nu stim. Dar generalul a gāsit cā trebuie sā-i mai lāsām. (Cred cā se asteaptā mai întîi rezultatul ofensivei în Bulgaria, dupā cum s-a comunicat).
Iscālesc din nou situatii si alte hîrtii. Trimet la sectia II-a pentru a-mi aduce de acolo numārul de unelte portative ce lipsesc si asupra împuscāturilor de asarā ne dā urmātoarele lāmuriri : ungurii s-au apucat sā arunce grenade cu aparatele lor aruncātoare de bombe spre ai nostri. Acestia, crezînd cā este vorba de un atac, au rāspuns energic cu armele. Ungurii, la rîndul lor, crezînd cā ar fi vorba de un atac al nostru, s-au pus pe fugā prin santuri înspre rezervele lor care, primind gloante dinspre ai nostri si crezînd la rîndul lor cā acei care vin spre ei sînt români, au început sā tragā în proprii lor oameni. De la noi nu a fost nici un mort, nici un rānit.
Ungurul de alaltāieri fācut prizonier de cele douā ordonante a declarat cā cu ocazia atacului ce am avut la Arsana, au avut 20 de morti cunoscuti de el afarā de rāniti. Gloantele noastre trase în ceatā au avut bun efect. Cînd bietului om i s-a dat o bucatā de pîine de-a noastrā s-a uitat cu admiratie la ea si a mîncat-o cu lācomie. Avea în ranitā cafea si zahār si echipamentul absolut complet, dar nu avea pîine, lucrul principal.
Pîinea ce li se dā se zice cā e putinā si de tot neagrā. Azi e soare, potrivit de frig, bate putin vîntul dinspre apus, mā duc pe la bordeiul comandantului batalionului unde gāsesc o carte foarte interesantā a camaradului locotenent Mag., tratînd despre doctrina lui Clausevitz asupra rāzboiului. O rāsfoiesc si gāsesc lucruri demne de citit. Sara mā duc pe la bordeiul maiorului unde gāsesc pe alti camarazi care se distreazā jucînd cārti. Vine maiorul de la regiment unde a fost chemat si ne citeste ordinul de atac al Arsanei în caz cā ungurii vor mai ataca Padesul. Apoi stām de vorbā si bem cafea. Se face o listā de cumpārāturi, cāci mîine se trimete un om la Severin. Pun si eu pe listā costite, unt si hîrtie. E lunā pe cer dar e învāluitā de val de nori. E cald si mā tem de ploaie.

Vineri 23 septembrie
Liniste si nor, nu prea frig. Pe Padesi cad ghiulele din cînd în cînd… Azi, pe la ora 3, a fost un nor gros si aproape întunerec. Pe sarā s-a înseninat aproape de tot. Lunā pe cer. Evenimentul cel mai însemnat de azi a fost o companie din armata ungureascā de 250 soldati, dintre care mai bine de trei sferturi români si restul unguri, s-au predat unei companii din Dolj în dreapta noastrā. Ofiterii ei si comandantul, care e locotenent, sînt români. Au trimes mai întîi o patrulā care sā anunte si apoi, cînd au apārut în fata soldatilor nostri, comandantul a poruncit ridicarea armelor în sus si s-au predat. Ai nostri i-au vāzut cu mare dragoste. Ei au învātat un cîntec cu Ģ România Mare ģ si-l cîntā. Au plecat spre Cires pentru a fi dusi mai departe. Cātelusa noastrā de la companie, Zaza, a venit azi pe la noi. Impreunā cu alti cîini ea a venit cu compania din Calafat, Ģ Danef ģ chiar a fost rānit de un glont, de care s-a vindecat.



Sîmbātā 24 septembrie
Desigur cā e o strînsā legāturā între scoborîrea unui pāianjen din tavan si venirea unei vesti sau sosirea unui musafir, oriunde. Astāzi de dimineata pe cînd luam ceaiul în bordei, drept pe prima scarā a pragului se cobora de sus, pe firul sāu, un pāianjen. M-am gîndit mai mult cā are sā vinā cineva dacît cā voi primi scrisoare. De ce ? Poate fiindcā pāianjenul cādea în prag. Pe la ora 10 într-adevār soseste frate-meu, Dumitrache, cālare si-mi aduce pîine albā, tuicā si salam, cumpārate ieri din Vîrciorova. Imi mai aduce ziarul Ģ Adevārul ģ de la 22 unde se comenteazā pe scurt marea importantā a trecerii Dunārii, si unde se aduc laude generalului Averescu. In legāturā cu aceasta, la un camarad vād un comunicat oficial de la 22, mi se pare, unde se aratā cā încercarea de a trece Dunārea între Turtucaia si Rusciuc a fost numai o demonstratie care însā si-a ajuns scopul. Scopul ajuns, rezultā din Ģ Adevārul ģ de azi, cā Dunārea s-a trecut, desigur prin altā parte ; frate-meu îmi spune cā a auzit de la un cāpitan care raporta colonelului cā trecerea s-a fācut pe la Bistret. Din acelas ziar aflu cā Ungaria ar fi dispusā sā încheie pace separatā cu România.
In lupta de la Orsova, de duminicā, îmi mai spune el, s-au luat 130 de prizonieri si cā unul din cei care au fost însārcinati sā-i ducā la divizie a fost si el. Cā, în sfîrsit, la Padesi, de acolo de unde se aflā el, s-a auzit zgomotul unei lupte mai mari decît cea de la Orsova, de care însā în comunicate nu se vorbeste pînā azi, desi de cea de la Orsova se vorbeste. Tot azi, citez comunicatul de la 21 septembrie oficial în care spune cā pe frontul Transilvaniei s-au luat mai bine de o mie prizonieri, dintre care 800 germani, (Fāgāras, Sighisoara) si 8 mitraliere. La Petrosani s-au distrus minele de cārbuni, obiectivul continuu al inamicului. In Dobrogea, la aripa stîngā, s-au luat o mie de prizonieri si material de rāzboi.
Se fac mereu recunoasteri în vederea atacului proiectat asupra Arsanei. O recunoastere din compania 6, sub conducerea unui sergent, a fost azi pînā sub sîrmele lor si a aflat cā într-o anume parte a Arsanei nu e decît un singur rînd de pari cu sîrme. Cāpitanul unei baterii din regimentul 5 artilerie (Tg. Jiu) si-a amenajat un arbore în vîrful Cocosului, cu piroane de urcat, pentru a observa efectul tunurilor sale de 75. De asemenea, comandantul tunurilor de 53 (Pop. Cot.) a studiat terenul spre Arsana.
Spre sarā ne ducem la masa de la punctul geodezic (cel mai înalt teren de pe Cocos) împreunā cu maiorul pentru a citi un ziar si a consulta harta în ce priveste înaintarea armatei române. Se chiamā si soldatul brancardier … care ne citeste poezii de-ale sale de actualitate. Ne face sā rîdem mai ales poezia sa în care cînta pe locot. Maz. care fugea cālare pe calul sāu cel mic. Vine un cāpitan de la batalionul teritorial al reg. 57 împreunā cu un alt ofiter cu mustāti rase pe care nu-l cunosc decît cînd se apropie : e colegul Schintee, locotenent si comandant de companie. Ne pare bine la amîndoi si stām de vorbā. Vom ataca împreunā Arsana.
E noapte, cald, o lunā de o frumusete rarā deasupra pādurii. Ne plimbām pe coama dealului amintindu-ne întîmplāri si fapte din tinerete si copilārie.

Duminicā 25 septembrie
Astāzi a fost una din cele mai frumoase zile ce am avut pe Cocos. Cerul senin, albastru, de toamnā. Un soare potrivit de cald, asa cum e mai bine. Sîntem toti în tunici, mantaua se odihneste, parcā n-ar fi sfîrsit de septembrie pe munte. Din vreme în vreme adie cîte un vînt care face sā zboare frunza fagilor. Toatā pādurea a devenit aproape arāmie.
De dimineatā a fost în recunoastere din comp. 5. Pe la 9 s-au auzit împuscāturi spre Arsana si cîteva gloante au fluierat si pe deasupra noastrā. Un soldat a fost rānit la picior, a trecut spre postul de prim ajutor ajutat de alt soldat ; s-au adus oarecari noi informatii de acolo. De la Poiana Rachela vin pe la noi camarazii Stef. Si Pop. cu care mai stām de vorbā. De la cal mi s-au adus rufe curate si ciorapi, m-am frecat cu o cîrpā muiatā în apā pe tot corpul si m-am schimbat. Soldatii au început sā facā pāduchi …
Cît de schimbātoare e vremea toamna si mai ales pe munte ! Dupā prînz s-a acoperit de nori, vîntul a început sā sufle si sā smulgā frunzele vestejite ale arborilor care zboarā ca stoluri speriate de pāsāri. Le face grāmadā în locuri adāpostite, apoi o altā suflare le ridicā si le risipeste. Pādurea si-a pierdut jumātate din frunzā, începe a se vedea pe acolo pe unde privirea nu putea rāzbate.
Dezertorii inamici (un sîrb si un polonez) au dat informatiuni cā astā searā pe lunā dusmanul ar avea intentia sā dea un nou atac. Sîntem pregātiti sā-l primim. Aceiasi dezertori aratā cā în lupta de duminica trecutā, ungurii au avut 1100 oameni pierdere, morti si rāniti. Dacā e adevārat aceasta, e de mirat cā mai au îndrāzneala sā atace.
Cinstesc pe mai multi ofiteri cu tuicā în dreptul bordeiului meu si în acest timp sosesc de la spital din Craiova 5 fosti rāniti din comp. 8, acum vindecati. Unul a fost rānit la cap, altul la încheietura cotului, altul strāpuns prin flāmînd. La toti ne pare bine de întoarcerea lor.
Pe sarā cerul se însenineazā complet si, desi mai bate vîntul, ne e frig si luna strāluceste. Soseste si soldatul Bumbea din comp. noastrā care a fost rānit de un srapnel la picior si umār în aceeasi zi cu plutonierul Ghetu. Glontul de la umār a rāmas neextras pentru cā doctorii au spus cā se poate vindeca si asa. Au plecat de la spitalul nr. 20 din Craiova si 36 insi din reg. nostru si joi au fost la Balota se unde au plecat spre Severin si apoi încoace.

26 septembrie
Asearā ungurii, desi au luat ofensiva dupā cum se anuntase, au aruncat pe Padesi cîteva gloante si au tras cîteva salve de focuri, la care ai nostri au rāspuns ca 10 minute. A tras si sectia II a noastrā ca 300 cartuse, dupā cum îmi comunicā. De asemenea s-au auzit cîteva salve spre nord, desigur spre o companie a Doljului. Vāzînd acest zgomot, am scos si noi mitralierele pentru a face fatā oricārei împrejurāri. Dar, dupā oarecare asteptare, vāzînd cā totul se linisteste, ne-am retras. Noaptea întreagā s-a petrecut în liniste.
Astāzi e vînt, soare si cam frig. A venit de la Severin soldatul trimis de maior pentru oarecari cumpārāturi si mi-a adus si mie 20 ouā, de care n-am mîncat de multā vreme, putin unt, o testea de hîrtie, un creion si jurnale.
Pe la ora 10 vine cāpitanul Constantinescu, comandantul unui divizion din reg. 5 artilerie, veche cunostintā din Tg. Jiu, cu cāp. Patraulea si doi tineri sublocotenenti, dintre care unul ras si cu ochelari, abia s-a întors de 2 zile de la Paris pentru a face cercetāri în privinta tragerii artileriei …
Astāzi, desigur, a fost o zi tristā prin rezultatul la care s-a ajuns, pe care n-am presimtit-o în nici un chip. Se primeste ordin de la brigadā ca compania 5 sā porneascā si sā ocupe cota 926 de dincoace de Arsana, punîndu-i-se în vedere cā va fi ajutatā de un atac al altei companii dinspre Sulita. Compania pleacā si ajunge acolo. Tocmai în acest timp, si cînd comp. 5 începuse focurile, primesc si eu ordin sā mā duc acolo cu sectia de mitraliere.
Pornesc imediat ; pādurea urla de lupta începutā. Gāsesc înapoia liniei de luptā pe locot. Mag., cu care convin sā trimit pe lantul trāgātorilor o mitralierā. Dau ordin mitralierei a doua care pleacā numaidecît, ajunge lantul si, la o depārtare de linia întāritā dusmanā de cel mult 150 m, începe sā tragā. Dar, aproape imediat, vād fugind înapoi pe seful mitralierei Mirica perforat prin falcā si pe încārcātorul nr. 1, Breazu, lovit în cap. De acesta din urmā mā mir cā s-a mai putut duce pe picioare cāci l-am vāzut fugind. Rāmîne la mitralierā caporalul Papae, ochitorul, cu soldatii Spuzoiu, Mihāilā, Mititelu, Icu, Petria. Papae urmeazā a trage cu mitraliera dar un glont, prin deschizātura scutului, îl loveste drept în inimā, se scoalā, face cîtiva pasi si cade mort.
In acest timp, din cauzā cā sublocot. Pātrāscoiu fusese lovit pe lantul de trāgātori, acestia se retrag vre-o 50 de pasi mai înapoi si lasā mitraliera singurā. Ceilalti servanti rāmasi la mitralierā, vāzîndu-se pārāsiti si gloante încrucisîndu-se din toate pārtile, se retrag si ei. Vine soldatul Mihāilā si-mi spune cā lantul retrāgîndu-se mitraliera a rāmas înainte. Trimit pe caporalul Mungiu si pe soldatul Gîrleanu sā înlocuiascā pe cei cāzuti si sā scape mitraliera. Dar, curînd, vād alergînd înapoi pe caporalul Mungiu rosu de sînge pe fatā care, deodatā, ca si cum i s-ar fi pus piedecā, se lungeste la pāmînt. Am crezut cā a fost lovit în cap si cā nu mai e nici o sperantā dar el se scoalā si vine la mine, îmi spune cā nu se mai poate înainta la mitralierā care e lāsatā singurā înainte si cā el încercînd sā se ducā acolo a fost lovit la nas si umplut de sînge. Ce era de fācut ? Puteam pierde mitraliera. Vorbesc cu comandantul comp. 5 si-i spun cā mitraliera a rāmas înainte, cā lantul trebuie sā înainteze pentru a putea-o lua.
Atunci se dā ordin comandantului plut. 1 din comp. 5 ce se gāsea în rezervā sā trimitā o sectie care, împreunā cu plutonul dinainte, sā înainteze. Se strigā Ģ ura ģ, dar nu se poate încā înainta pînā acolo. Atunci încep actele de eroism. Sodatul Gîrelanu se repede ca cel putin sā spulgā alimentatorul, fārā care mitraliera nu mai poate functiona si care nici nu se poate înlocui; îl smulge si se întoarce înapoi. Dar, orisicum, dacā se pierde masina rāmînem fārā ea. Se repede deci prin ploaia de gloante soldatul tigan Mihāilā si cu Icu, ajutati de sergentul Brātan si un caporal din comp. 5 care înainteazā împreunā cu ei si-i sustin cu focuri. Ambii aruncā scutul la o parte, Mihāilā ia masina si i-o dā lui Icu care fuge cu ea. In acest timp înainteazā si soldatul nostru Petria spre a ajuta la ridicarea afetului, dar e lovit în cap si se întoarce înapoi. Un soldat din comp. 5, care încercase sā ia afetul, fusese doborît si omorît chiar pe afet. Desigur cā restul nu se mai poate scāpa, sîntem multumiti cā am scāpat ce a fost principal. Icu, care luase masina în spinare, e lovit la mînā, si soldatul Lungulescu o ia în spinare si o aduce înapoi.
Nu ne vin în ajutor nici compania de la Sulita, nici plutoanele de la Dolj. S-a fācut desigur încurcāturā în darea ordinelor. Comandantul comp. 5 trimite un raport la batalion cā nu poate înainta si cā e nevoit sā rupā lupta. Vine însusi comandantul batalionului cu comp. 8 care ia loc în dreapta. Se hotārāste a se da un ultim atac în care sā se înainteze putin pentru a se lua si restul din mitralierā. Se începe o împuscāturā deasā, se înainteazā putin dar dusmanul în numār destul de mare iesise din transee si înaintase, astfel cā n-a mai fost cu putintā sā luām afetul si scuturile care aproape nu mai erau de întrebuintat fiindu-le frînt un colt si slābite asa de rāu prin bātaia continuā încît începuserā a fi perforate. Se dā deci ordin de retragere .
Aflām cā sublocot. Pātrāscoiu si Dubāu de la comp. 5 au fost, amîndoi, omorîti. Sārmanii ! Au fost ridicati si dusi pe Cocos. Au plecat la luptā veseli si plini de sperantā, si iatā-i acum morti, întinsi jos, amîndoi loviti în cap. O mare pārere de rāu ne cuprinde pe toti. Aproape în fiecare zi venea pe la mine, citeam un jurnal sau stam de vorbā. Ce bāieti buni amîndoi, ce cuviinciosi si cumsecade. Dubāu aud cā era unicul copil la pārinti, cāci o sorā a sa fatā mare a murit mai de mult. Brancardierii nostri au adus pe Cocos si pe bietul nostru caporal Papae. Parcā-i vād scrisorile pe care le trimetea acasā, pe care eram nevoit sā le citesc, si în care spunea cā cu voia lui D-zeu e sānātos si întreba ce mai e pe acasā, dacā s-a terminat cu culesul porumbului si altele. Il vād întins pe brancardā, lîngā bordeiul sectiei, teapān si încruntat, cu putin sînge pe fatā ; parcā nu-mi vine sā cred cā omul care pînā mai adineaurea a fost om viu a murit. Il acoperim cu o foaie de cort si-l lāsām pînā mîine.
Sara ne mai ducem pe la maior care a venit de la regiment unde a fost chemat sā dea explicatiuni asupra atîtor pierderi. Se pare cā s-a fācut o gresalā mai de sus. Vorbim de bietii bāieti tineri morti în floarea vîrstei : Pātrāscoiu, elev al scoalei de silviculturā, Dubāu, student la drept. O mare întristare se lasā asupra tuturor. Au fost în total vreo 7 morti si 18 rāniti.
Mā culc si dorm nelinistit de vedeniile acestei zile.

Marti 27 septembrie
E o zi cu soare. S-a dat ordin ca ofiterii morti ieri si cei care s-au putut duce, sā fie îngropati azi dupā prînz la Poiana Rachela. Dau ordin sā facā o cruce de lemn caporalului Papae. E vorba sā vinā generalul pe aici în anchetarea luptei de ieri. Luptele pe care le dām mereu cu forte slabe, par a ne roade pe noi însi-ne, slābesc curajul soldatilor nostrii si întāresc pe al dusmanului. De la noi însā nu e nimeni vinovat, noi am lucrat conform ordinelor scrise ce s-au primit. De la esalon s-aadus un afet pe roate cu care ne vom servi deocamdatā, pînā ce procurā altul.
Aflu cā rānile primite ieri de cei 5 servanti ai nostri nu sunt prea grave. Caporalul Miricā a fost lovit si strāpuns dintr-o parte în alta prin regiunea nasului.
Bietii ofiteri care au murit ieri au fost transportati la pichetul Negrusa unde au fost îngropati. S-au dus plînsi de toatā lumea. Tovarāsul lor de companie si de bordei, sublocot. P. a rāmas singur. Astā sarā se culcā la camarazii din comp. 7, cāci amintirea tovarāsilor sāi de pînā ieri, cu care împreunā a stat atîta vreme sub acelasi acoperāmînt, îl apasā. Am trimis si noi pe caporalul Papae la Rachela. Un sodat i-a fācut din lemn o cruce pe care a scris : Ģ Cap. Papae Stan, c. militr. R. 31 ģ. Aici, în aceste locuri depārtate, i-a fost dat lui sā se odihneascā
Cātre sarā primesc un jurnal adus de soldatul Stānoiu. Ne grāmādim pe el si aflām cā s-a reluat ofensiva la Jiu si la Olt, cā Germania a cerut pace regelui Belgiei, cā în sfîrsit în acestā tarā si în Ungaria e mare lipsā de alimente .
Lunā frumoasā si vînt de la apus.

Miercuri 28 septembrie
Zi caldā si seninā. Pe la 9 Ŋ a trecut din nou aeroplanul unguresc cam la 1000 m spre nord, apoi cam pe deasupra satului Negrusa si în sfîrsit spre Severin. Caporalul Pātr. de la artilerie, dupā ce a instalat telefonul la tufanul de deasupra bordeielor noastre, legîndu-se cu bateria, a adus un scut în formā de semicilindru pe care l-a îmbrācat cu crengi si frunze, dupā care se va adāposti în timpul observatiilor ce va face. Pe Padesi cad ghiulele aruncate de dupā Poiana Pietrii.
Dupā ce mānînc, astern o pāturā înapoia bordeiului sectiei unde mā odihnesc. Dacā pādurea n-ar fi ca arama si dacā n-ar fi cāzut mai mult de jumātate din frunzā, s-ar zice cā e o zi de varā, asa de frumos strāluceste si încālzeste soarele.
Cāpitanul I. s-a gîndit sā trimeatā cîteva bilete ungurilor; a redactat mai întîi pe româneste un manifest prin care îi îndemna sā se predea, cāci din toate pārtile ei si aliatii lor sînt învinsi, cā Grecia a intrat în rāzboi, cā foametea îi amenintā etc. Manifestul a fost tradus în ungureste de un sodat din comp. sa si scris în mai multe exemplare. Spre mai multā încredere, cere de la mine partea din ziar care se referā la starea proastā a lor si a soldatilor lor din punct de vedere tactic si economic si unde se spune cā Germania cere pace, spre a o atasa la unul din bilete. Dupā prînz trimete obisnuita patrulā care are si menirea sā se apropie, sā le facā semn ungurilor si sā le arunce biletele. Dar sînt primiti de departe cu focuri si scopul, care deocamdatā n-a putut fi atins, nu provoacā între noi decît glume.
De la regiment mi s-a cerut sā fac un tablou cu oamenii care s-au distins în lupta de alaltāieri. Propuneri pentru înaintarea la caporal si pentru bravura ce au arātat în salvarea mitralierei pe soldatii Icu, Petria, Mihāilā si Gîrleanu.
Searā tot asa de frumoasā ca si ieri ; lunā feericā si liniste. Pe Padesi, cîte un foc de armā rar tulburā linistea ce ne înconjoarā.

Joi 29 septembrie
Vînt dinspre apus si nord, am primit deocamdatā 100 māsti (sistem francez) contra gazelor asfixiante, puse fiecare în cîte un sac de culoare cenusie. Am primit de acasā o scrisoare, într-un plic nelipit. Masina care a rāmas fārā afet si fārā scuturi a fost cerutā la regiment unde a fost adus un afet si scut unguresc care se va amenaja pentru mitraliera noastrā. Astnoapte am dormit foarte agitat din cauza unui mic gunoi ce mi-a dat în ochi si de care nu m-am putut scāpa decît azi dupā prînz, cînd camaradul B. mi l-a scos.
Ieri, doi dezertori bosniaci din armata ungarā s-au predat autoritātilor noastre militare; dintre ei unul inteligent si cu cîteva clase gimnaziale a dat lāmuriri asupra armatei inamice pe care o avem în fatā aici. Dupā prînz mai stām de vorbā sus, la masa maiorului, discutînd bineînteles despre rāzboi, iar seara sînt invitat la masā la ei de camarazii din comp. 8, unde mi-aduc si eu mîncarea ce-o aveam preparatā. Dupā masā, pentru distractie, jucām pantarola cu urechea atintitā la zgomotele de afarā.
Vîntul bate puternic si luna e acoperitā de un strat subtire de ceatā. Dorm agitat si mā visez mereu cā sînt undeva în pādure, unde-mi caut locul meu si al oamenilor mei. Dar dau cu mîna de banduliera pelerinei ce-o am sub cap si-mi dau seama cā sînt în bordei la mine. Pe la 3 noaptea ies afarā si vād cea mai strālucitoare lunā care se poate vedea.

Vineri 30 septembrie
E soare, nu e frig dar bate vîntul. Frunza de pe arbori se duce vāzînd cu ochii. Din arbori întregi n-a rāmas decît scheletul si altii îsi mai tin a 3-a parte din podoaba lor de astā varā, podoabā pe ducā si de nerecunoscut. Piciorul se îngroapā în frunza strînsā de vînt în locurile adāpostite. Acum se vede spre apus, printre arbori, malul de dincolo al Cernii, si peste tot ni se descoperā pozitiuni care pînā azi nu s-au vāzut. Ce deosebire între acum si timpul cînd am venit noi întîia oarā pe Cocos, la decretarea mobilizārii ! Pādurea era ca un zid de umbrā.
Se trimit rufele murdare ale sectiei spre a se spāla la esalon. Toatā ziua a fost soare si cald, dupā prînz am fācut cîteva exercitii de punerea în bātaie a mitralierelor în adāposturile lor si de trecerea prin santurile de comunicatie. Santurile de apārare s-au mai adîncit iar marginea lor în spre inamic s-a întārit împletindu-se cu nuiele. Inaintea retelelor de sîrme, mai dinainte construite, a început sā se construiascā dincolo de drumul de carā alte retele care au de scop sā opreascā pe inamic pînā ce companiile iau dispozitia de luptā. Mā duc spre santurile comp. a 6-a în vale ; sînt cu fata cam spre Poiana dupā Piatrā si au înaintea lor retelele de sîrme iar dincolo de sîrme o vale repede. Acum, dupā cāderea frunzei, se vede de aici Piatra Arsā si înaltā a Arsanei si alti munti stîncosi spre stînga.
Santinelele, ca la 50 m una de alta înapoia trunchiurilor, cerceteazā cu privirea valea.

Sîmbātā 1 octombrie
O zi asa de caldā cum numai vara poate sā fie pe munte. Ne-am apucat sā mai întārim adāposturile pentru mitraliere, înāltînd de o parte si de alta a scutului cîte un zid de pietroaie si pāmînt. Santurile de comunicatie s-au fācut în toate pārtile de companii. Privesc, de la transee spre apus, dealul din fatā, cu o frumoasā poianā spre noi si cu pādure de fagi înapoia si drumul alb ce duce pe sub poalele acestei poieni spre dreapta, la Arsana. Privesc apoi muntii înalti de dincolo de Cerna, usor acoperiti de ceata albastrā. De pe granitā privesc apoi spre maizānoapte muntii mai mult golasi si stîncosi ai Domagledului, Grebeneacului, Sulitei.
Drept în fata mea, pe muntele din fata Sulitei, se vād printre arborii goi de funze siluetele ascutite ale brazilor negri-verzi. Imi închipui apoi vederea fermecātoare ce s-ar deschide unui privitor ce s-ar afla pe Grebeneac, Domagled sau alt munte … In vale, adînc, Cerna ; dincolo lantul de munti dimpotrivā, apoi vederea Mehadia pe Bega, a Bāilor Herculane pe Cerna. Si toate sub strālucirea blîndā a acestei toamne calde … Privesc îndelung si nu mā pot obisnui cu ideea cā, în mijlocul acestei naturi frumoase si pasnice, oamenii stau fatā în fatā pentru a se omorî.
Se încinge un duel de artilerie cu explozii groaznice ale bombelor si toatā aceastā frumusete parcā e rānitā.
Dupā prînz vine pe la noi generalul Dr(agalina), seful diviziei , care inspecteazā Cocosul cu lucrārile lui. In fata batalionului adunat tine un discurs de încurajare, lāudînd trupele care s-au distins în lupta de la 26. Din comp. 5-a înainteazā la gradul de plutonier un sergent (Brātan) care a sustinut cu focuri salvarea mitralierei, distingîndu-se si prin alte acte de curaj, din comp. 7-a pe sergentul Ciobanu la acelasi grad, care s-a distins si în acea luptā (cu plutonul sāu) si mai ales în diferite recunoasteri fācute. Mai înainteazā din a 5-a la gradul de sergent si caporal si înainteazā si pe cei 4 soldati propusi de mine din comp. de mitraliere care au salvat mitraliera ( Mihāilā, Icu, Gîrelanu, Petria).
Seara ne strîngem 6 insi la bordeiul camarazilor din comp. 7, cel mai încāpātor. Ne distrām cîtva cu o pantarolā, apoi cu glas încet se formeazā un cor care cîntā marsuri rāzboinice si alte cîntece. Stām astfel pînā la ora 10, ne plimbām apoi la lumina lunii si pe urmā ne retragem fiecare în bordeiele noastre. (Visul cu hora cea repede de joi sau vineri noaptea).

Duminicā 2 octombrie
Si astāzi e soare si liniste. M-am tuns, m-am spālat, m-am schimbat. Patrulele si santinelele care au fost astnoapte pe aproape de dusman, l-au auzit cîntînd cu armonica si din gurā. Cîntā si ei sā se distreze de multele greutāti ale rāzboiului.
Dupā prînz, de pe Poiana dupā Piatrā, ungurii au tras cîteva gloante înspre compania 6-a. E pentru prima datā cînd ei fac acest lucru. Printre arborii desfrunziti au vāzut desigur santurile noastre si oameni miscîndu-se. Depārtarea de la ei la noi e cam de 1200 metri.
In pādure nu mai e aproape de loc frunzā. Cu binoclul privesc în spre tarā muntii si dealurile noastre. Vād casele risipite pe deal ale satului Bunoaica si biserica albā aproape de sosea. Parcā mā vād pe 26 iulie cînd, fiind concentrat si trimis la Cires, coboram aceastā sosea avînd în fatā sub munte satul Cires cātre care veneam de douā zile de la gara Balota, dupā ce trecusem peste culmea si pādurea fārā sfîrsit a Malovātului … Ceva mai pe stînga, în jos, vād primele case ale satului Cires, si printre ele una pe o māgurā, în care am stat într-o odae cu Udrea 7-8 zile, în cealaltā odae stînd Steānescu si Popescu … Restul satului e ascuns sub deal, în stînga.
Dincolo de sat, spre rāsārit, se vede livada cositā pe care fāceam exercitiile. De la Negrusa încoace se vede soseaua care serpuind vine spre locurile unde ne gāsim acuma.
Odatā cu sara bate putin vîntul dinspre rāsārit si e putin frig.

Luni 3 octombrie
Desi cerul e putin încetat, a fost toatā ziua soare si cald. Conform ordinului regimentului, astāzi de dimineatā am fācut un fel de tarc de niele pe care l-am umplut cu frunza vestedā cāzutā ; provizie pentru asternut în bordei la iarnā. Bordeiul meu, care era cam putin încāpātor, a suferit o modificare; am pus sā-l mai lungeascā si sā mai scobeascā în pāmînt partea pe care calcā picioarele, patul rāmînînd astfel mai înalt. Acum, în partea lui anterioarā poate încāpea mai multā lume si se poate pune o masā mai înaltā.
Au venit douā noi sectii de mitraliere, sistem frantuzesc, cu cîte 16 cai si 40 de oameni, una e a regimentului 41, dar deocamdatā a fost opritā pe frontul nostru. M-am dus la regiment sā le vād; sînt mult deosebite de sistemul pe care-l avem, teava nu are manson, închizātorul e altfel si se poate trage cu ea cîte un singur cartus, unul dupā altul sau serii de cîte 25, de la 100-700 pe minut. Repeziciunea focului se regleazā cu un cerc gradat. Are în fatā un dispozitiv care noaptea ascunde flacāra si poate micsora forta sunetului. Cāutarea pentru ochire are noaptea un punct fosforescent care o descoperā ochitorului. Banda este de aramā, dreaptā, cu 25 de cartuse calibru 8 mm, foarte ascutite si cu o cāmasā galbenā de aramā. Teava se îndoieste chiar mai mult de Ŋ cerc si se ridicā mai mult în sus, asa cā se poate bate si aeroplanul. Pācat cā aceste mitraliere nu au scut .
Dupā ce vād mitralierele mai stau de vorbā cu camarazii de acolo care mā cinstesc cu o ceascā de coniac si îmi dau o Ģ Illustration ģ de la 26 august care cuprinde multe fotografii si ilustratiuni de rāzboi.
Caporalul nostru, Mihāilā, încearcā a se obisnui cu cāprāria întocmai ca puiul de barzā care se încearcā sā zboare. Cînd cîte un sergent îl pune sā facā cîte un anume lucru cu oamenii, el îi cheamā oarescum jenat: Ģ hai, nene cutare ģ. Inaintarea lui la gradul de caporal a nāscut chiar în ofiterii care au cāutat sā-l cunoascā si satisfactie si o oarecare veselie comicā.
Marti 4 octombrie
Astāzi de dimineatā pe la ora 8 mi-a venit calul si împreunā cu plut. major ne-am coborît în vale întîi pentru a îngriji de instructia cu mitralierele noi sosite si apoi pentru a vedea cei 102 cai ce tin acum de compania noastrā. Ne-am oprit în vale, mai spre rāsārit de regiment, într-o livadā de fîn unde oamenii de la partea sedentarā, trimisi atît de sectia noastrā cît si de la cea de la 41, fac instructie.
Am numit la sectia noastrā ca sef de mitralierā doi din sergentii nostri si s-au adus aci si oamenii nostri de rezervā spre a învāta mînuirea noii mitraliere. Explic sergentilor cum trebuie sā porcedeze pentru a grābi instructia oamenilor : trebuie mai întîi sā învātām punerea în bātaie a mitralierei, încārcarea si ridicarea ei de pe locul de tragere, în asa fel încît aceste miscāri sā se execute cît mai repede cu putintā. Dupā aceasta, si cît timpul ne va permite, vom învāta întreg mecanismul interior pe care azi nu l-am vāzut decît pentru a ne face o idee generalā. Mîne, dacā va fi vreme bunā, vom face si tragerea cu cartuse.
De aci, cālare, plec spre esalonul de luptā. Trec mai întîi printr-un crîng unde, din cauza adāpostului, frunza a rāmas pe multe locuri verde si cea vestedā se tine încā de crengi. Pe Cocos, din cauza brumelor si vînturilor, arborii au rāmas cu totul goi. Ne coborîm la sosea si o luām la dreapta trecînd peste o vitā de apā ce vine din munte, cāzînd din prag în prag (locul acesta mi-aduce aminte de timpul cînd veneam de la Cires sā vedem granita si sā studiem locurile) si, ceva mai înainte, pe partea dreaptā a soselii, în pādurea rarā de plopi, fagi si stejari, corturile, bordeiele, sopruri lungi de cai, toate ale companiei noastre. Dau ordin sā cāptuseascā si sā acopere mai bine grajdurile cailor, iau si alte dispozitiuni, dau si pe la bucātārii si pe urmā iau drumul înapoi.
Aproape de locul unde mitralierele fac exercitii mā întîlnesc cu Verg. Pot. care-mi spune cā are un jurnal nou din care a aflat cā N. Filipescu a murit . Mā mai abat putin pe la comp. 2 si mā urc pe Cocos.
Vremea e noroasā, dupā prînz începe sā plouā si e întuneric si ceatā, asa cā, pe la 3, pentru a putea citi niste circulare si a scri rîndurile acestea, sînt nevoit sā aprind în bordeiul meu lumînarea. Camaradul Mart. îmi spune cā a vāzut ordinul generalului prin care cei 4 oameni din comp. noastrā s-au înaintat la caporali, explicînd faptele lor dupā raportul meu.
Sara ne distrām foarte bine în bordeiul meu în care acum se gāseste o masā înaltā, jucînd Ģ popa prostu ģ si un joc de cārti foarte simplu la care pierd 15 bani. Pe la 10 Ŋ ne despārtim, cu atît mai mult cā s-a auzit un foc de armā (fārā alte urmāri de altfel) spre comp. 7. Afarā bate vîntul îngrozitor, pādurea mugeste, de sus vine burā rece.

Miercuri 5 octombrie
Cînd am iesit astā dimineatā afarā, am vāzut pe frunzele de pe jos un strat de brumā albā care a cāzut cu tot vîntul de azi nopate care suflînd dinspre apus a înseninat cerul. Pe pārtile mai expuse a înghetat chiar putin pāmîntul. Soldatii ce au fācut de gardā azi noapte spun cā a cāzut māzāricā !
Dupā ce am iscālit situatiile companiei am plecat în vale, la aceeasi poianā de ieri, unde am fācut instructie cu noii veniti la mitralierele model francez si cu cîtiva din oamenii nostri vechi ce vor deveni servanti ai acestor mitraliere. M-am suit de timpul mesii pe Cocos, unde am mîncat, iar la ora 1 m-am întors în acelasi loc pentru a executa tragerea cu cartuse de rāzboi. Mitraliera trage bine si are avantajul cā poate trage focuri mai rare si mai dese, de la 100-700 focuri pe minut. Mecanismul de încārcare si tragerea nu e prea greu, asa cā oamenii nostri mai vechi au învātat usor. Au venit de la partea sedentarā vreo 200 de oameni care vor umple micile goluri ce s-au fācut.
De la Severin ni s-au adus mai multe lucruri de mîncare (ciocolatā, cafea, cacao, vin, muschi de porc afumat, coniac). Toatā ziua a fost soare, dar frig. Azi am luat prima de echipare de 400 lei si 370 lei leafa, din care am trimis acasā 600 lei prin casieria corpului.
Sara distracii cu cārtile cu care cîstig 60 bani.

Joi 6 octombrie
Azi s-a urmat cu instructia soldatilor la mitralierele cele noi. S-au dat lectiuni de demontarea mitralierei pentru curātirea tevei, închizātorului, pistonului etc. Vînt si frig.
Am început un sant de comunicatie care duce în santul comp. 8, de unde apoi de poate duce în mai multe directiuni la diferitele adāposturi ale mitralierei. Inapoia bordeiului companiei s-a început un alt bordei pentru cancelarie. Conform ordinului diviziei, mi-am construit un mic adāpost ( o limbā într-o parte a santului), între adāposturile celor 2 mitraliere spre apus si le-am acoperit. Pe la 4 se vede cā observatorii artileriei inamice au vāzut miscare spre compania 6-a, cāci au început sā arunce srapnele si obuze de 10 mm cu mare zgomot. Dar loviturile au cāzut spre dreapta si din cele vreo 12 bombe aruncate nu s-a rānit decît usor un soldat.
Cu aceastā ocazie s-a petrecut un incident comic la noi. Soldatii nostri erau în lucru ; bombele suerau asa de puternic încît se auzeau chiar si din bordei. Un soldat venea din spre vîrf spre comp. 8 si, auzind suerul, s-a pus pe o asa de grozavā fugā încît soldatii care lucrau s-au pornit pe un rîs nebun.
S-a adus sus, la noi, oala unui srapnel cāzut : un enorm cilindru alb de 150 mm gros si de o lungime respectabilā. Dar efectul lor nu e asa de mare pe cît s-ar astepta.

Vineri 7 octombrie
Cînd m-am desteptat azi dimineatā bātea un vînt puternic din spre rāsārit, aducînd ploaie împreunā cu fulgi de zāpadā. Acelasi vînt bate si acum, la ora 12, dar zāpada nu mai e, ci numai ploaie. Mai departe de 100 metri nu se poate vedea din cauza cetii. Oamenii lucreazā pe rînd, cîte o jumātate de ceas, la santul de legāturā. Tunurile nu mai bat de loc si nici pustile nu se aud. Pe o asemenea vreme e greu sā iesi din adāpostul tāu si, pe de altā parte, ceata împiedecā vederea. Acuma vād necesitatea unui gîrlici la bordei, pe care pînā acum nu l-am fācut pentru a avea mai multā luminā. Dar vād cā nu mai pot întîrzia cu constructia lui. In bordei, de altfel, e mult mai comod acum, de cînd s-a fācut noua sāpāturā în partea dinainte. Stau aproape ca într-o casā, am masā înaltā, 2 scaune înalte, fācute din scînduri de brad din lāzile de zahār, si patul, de asemenea, poate servi foarte bine pentru sedere. In stînga, scobit în perete, un soi de dulap, acoperit cu jurnal, în care ordonanta a pus sticlele, despārtind cu scînduri pe cele de vin, coniac, tuicā, de cele cu apā. Deasupra, politā unde stau ranite, saci si alte lucruri. Mai sus încā, întepenite în lemne, douā scînduri unite fācînd o altā politā, pentru gamele, o oalā cu unt etc.
Din comunicatul de asearā, aflat la telefon, am aflat cā marti au fost lupte mari pe Mateiasul pe care l-am vāzut astā varā spre Rucār. Ce-o fi acolo ?
Spre searā tunurile inamice au aruncat prin ceatā cîteva srapnele în acelasi loc ca si ieri, spre comp. 6. Ale noastre, de asemenea, au tras mai multe bombe spre dusman. Pe Padesi, din partea de apus a Cocosului, unde, fiind adāpost, vîntul se aude mai puternic, se aud împuscāturi rare.
Comunicatul de ieri (luat la telefon), spune cā inamicul a fost respins peste tot, luîndu-i-se aproape 1000 de prizonieri, 12 tunuri, mitraliere, cai. De la Mateiasi a fost respins în Dragoslavele.
Intuneric mare de cum s-a înserat, vînt, burā si ceatā.

Sîmbātā 8 octombrie
Din cauza ploii care a curs toatā noaptea, pe la ora 3, lucru la care nu mā asteptam, a început sā pice în bordei. S-a sculat sergentul Pîrvu si în dreptul mesei, în dreptul unde curgea picātura, a pus o gamelā care sā strîngā apa. Am adormit din nou si am visat o apā mare, limpede, în marginea cāreia se gāseau straturi de noroi pe care cresteau mici plante, iar eu, stînd în apā, lucram ceva la straturile de noroi negru ca pācura (în bordeiul meu, aproape de cuptor, a rāsārit o micā plantā firavā care încearcā sā se ridice acolo unde stie cā e cerul, dar nu poate din cauza acoperisului). Indatā dupā vis, pe la ora 5, mā destept auzind picāturi dese spre picioarele mele si spre masā. Destept ordonanta care aprinde lumînarea si, la lumina ei, vād cā picurii de apā ne-au nāpādit din toate pārtile, afarā de partea de miazā zi construitā si acoperitā de curînd cu un strat mai gros de pāmînt. Mā retrag în coltul adāpostit si dau ordin sā se scoale cîtiva soldati care sā arunce pāmînt acolo unde stratul e subtire. Ies si eu afarā si dirijez aceastā operatie. Dupā ce stratul de pāmînt a fost aruncat, e bātut cu lopetile si spoit sub actiunea ploii ca cu mistria. Dar pāmîntul a înghitit atîta apā încît toatā ziua curg picurii de apā care enerveazā. Nādājduiesc cā dupā cum se va scurge toatā apa, pāmîntul bātātorindu-se, cu greu va mai strābate si va fi nevoitā sā alunece la vale.
Desi în timpul zilei nu a mai fost ploaie, a fost ceatā si burā. S-a urmat cu sāparea santului si cu bātutul si cāratul lemnelor din partea de rāsārit a Cocosului, unde urcusul e foarte greu. Pe la 12 a venit pe Cocos colonelul care, în bordeiul maiorului, ne-a citit si explicat oarecari ordine si observatiuni.
Am fācut din ferigā un gîrlici bordeiului. Din cauza umezelii, azi m-a durut capul dar un piramidon m-a restabilit. Seara, rînduri, rînduri de ceatā deasā apar si dispar de pe Cocos, purtate de vînt. Pe Padesi se aud împuscāturi. Cîteva s-au auzit si-n spre Arsana. Noroi peste tot, cazanele se aduc de la bucātārii cu mare greutate, în cārute trase de 4 si chiar 6 cai.
Pe la ora 8, tocmai mîncasem, cînd se aud spre apus-miazā-zi împuscāturi de arme si mitralierā. Primim numaidecît vestea cā inamicul a atacat satul Bîrsa. Iesim cu totii pe vîrf si ascultām ; printre noi e si soldatul cu termen redus, S., care, fiind adus acum cu dispensatii, aude pentru întîia oarā zgomotul unei lupte si e foarte miscat. Din dreapta se trimit spre locul de luptā lumini de reflectoare iar tunurile bat din vreme în vreme. Ascultām, cînd, deodatā, zgomotul luptei se înteteste, focurile de arme alcātuiesc un vuiet neîntrerupt apoi, deodatā, se rāresc ca si cum ar vrea sā înceteze. Dar, îndatā, pornesc cu aceeasi putere. Pe Cocos luām si noi māsuri pentru un caz de atac. Dupā o jumātate de orā focurile se rāresc si pe urmā înceteazā de tot. Incercarea ungurilor de a înainta a fost opritā si au fost respinsi.
Ne culcām, dar dorm cu oarecare grijā.

Duminicā 9 octombrie
De dimineatā m-am spālat, ras si schimbat. M-am dus apoi pe la regiment sā vād ce fac cele 2 sectii ale noastre de mitraliere si sā asist la instructia ei. Oamenii au început sā învete.
Dupā prînz, la 2, cu colonelul P. si plutonierul cu termen redus A., am fost la bordeiele unguresti spre Padesi pentru a studia o pozitie pentru una din sectii. Coborînd, gloantele de pe Padesi veneau frîngînd crengi. Acolo au fost strînsi ofiterii batalionului al 3-lea, cārora li s-au citit observatiunile relative la armata inamicā. In timpul citirii, tunurile dusmane au început sā arunce bombe prin apropiere si am fost nevoiti sā intrām în bordei pentru a continua citirea. O sectie de mitraliere a rāmas sā fie pusā la intrarea vāii pe care ne aflam în momentul cînd am plecat de la Padesi.
De dimineatā cald, cerul foarte înorat si amenintātor de ploaie. Pe urmā ceatā, dupā aceea senin si soare, apoi iarāsi nor si seara vînt. Bordeiul meu, din cauza picāturilor ce au curs, încā nu s-a uscat. Acum la gîrlici s-a pus deocamdatā o usā de lemn cāptusitā cu ferigā.

Luni 10 octombrie
Astāzi pe la ora 8 a venit pe jos, conform ordinului meu de ieri, una din mitralierele franceze pentru ca pe de o parte sā facem 2 adāposturi pentru ele iar pe de alta oamenii nostri de la vechile mitraliere sā le cunoascā. In timpul cînd mitraliera se asezase înapoia bordeiului sectiei si pe cînd eu mā gāseam spre compania 7-a, aud un vîjîit de care deocamdatā nu-mi dau seama si, imediat, deasupra Cocosului se sparge un srapnel. Astept cîtva timp dupā un copac si apoi intru în bordeiul camarazilor comp. 7-a, în care timp obuzele si srapnelele continuā sā bubuie deasupra noastrā.
Plec spre bordeiul sectiei si, cînd intru, vād sînge pe prag si întreb ce e, dar imediat vād pe caporalul ochitor de la mitralierā (care abia venise pe front si pe Cocos) rānit nu prea greu la cap. In bordei la mine, de asemenea, sergentul Pîrvu rānit de 2 gloante de srapnel la bratul drept ; brancardierul care l-a pansat a observat cā un glont se aflā înāuntru. Un glont a trecut prin capelā, dar a avut noroc sā nu-l rāneascā. Odatā cu acesti 2 oameni ai nostri, au fost rāniti 7 insi din comp. 8-a, care lucrau grāmadā la un borde ; dintre ei unul, lovit în inimā, a fost omorît aproape instantaneu. L-am vāzut întins lîngā bordeiul cāpitanului, acoperit cu o foaie de cort, cu mîna dreaptā afarā, galbenā si întepenitā.
Un srapnel, a cārui oalā enormā de 150 mm cāzuse în apropiere si care a fost adusā în bordei, venise, se spārsese si multimea de gloante ce continea fācuse toatā aceastā pagubā. Cea mai mare parte din arborii dinprejur aveau rāni de alice. De asemenea, un obuz a cāzut înapoia bordeiului, lîngā fagul cel gros, a fācut acolo o groapā si schijele au cāzut în lāturi ; una a rupt o micā parte din trunchiul gāunos al arborelui iar una a venit înapoi la parul de la gîrliciul bordeiului, a fācut o rupturā si, ricosînd, a trecut pe deasupra capului ordonantei si s-a oprit la o ranitā, fārā a face vre-o stricāciune.
Caporalul Marga a fost si el putin scrijelat pe fatā. Am îngrijit ca sergentul Pîrvu, care dormea în bordei cu mine, sā fie bine pansat si, dintr-o pāturā ungureascā ce avea, am pus sā-i taie o suvitā cu care sā-i înfāsure mîna dupā ce-l va pansa din nou doctorul, neputînd sā-si ducā mîna în mîneca hainei si mantalei. A plecat luîndu-si rāmas bun si sārutîndu-mi mîna.
Indatā dupā bombardare s-auauzit împuscāturi dese pe Padesi, un atac al ungurilor care trāgeau din transee. Dar, niste bombe ale tunurilor noastre de 63 de la marinā, care au cāzut în santurile lor, s-a observat cā au avut un efect minunat, cā nu tîrziu i-a fācut sā tacā .
Dupā prînz, facem spre rāsārit un adāpost pentru o mitralierā francezā, chiar pe trunchiul unui arbore pe care-l înconjurām cu un zid de piatrā ; iar pentru cealaltā amenajām vechiul adāpost din spre apus de la extrema stîngā.
In acest timp la padesi tunurile bat mereu si se aud împuscāturi. Aproape tot dupā prînzul, dealurile din spre noi au fost luminate de soare, numai la noi nu s-a arātat de loc. Seara bate vîntul puternic, cerul e senin peste tot, e frig ; cred cā la noapte va îngheta pāmîntul.
(Astāzi, dupā prima bombardare, a venit frate-meu Dumitrache pe la mine, aducîndu-mi un pui curātit, o sticlā de tuicā, una de bere si slāninā)

Marti 11 octombrie
Asarā au venit cîtiva camarazi pe la mine. Au bāut cafea si sticla de bere, am stat de vorbā pînā la 9 Ŋ cînd m-am culcat. Adormisem, cînd, ca prin vis, bubuituri depārtate, cred cā pe Padesi. La a doua bubuiturā mā destept bine si, imediat, creasta Cocosului începe si ea sā bubuie de srapnele si obuze. Prin crāpāturile foii de cort, pusā la usā, se vede lumina fulgerātoare a unui srapnel. Pe bordei s-a auzit cāzînd ceva, bucāti de pāmînt sau chiar gloante. Focul încā nu se stinsese în cuptor si la lumina lui vedem cā e ora 11. In curînd bombardarea, care n-a fācut nici o vātāmare, se potoleste. Ies afarā si vād ceatā împrejur dar stele pe cer.
Dimineata s-a arātat un soare limpede. Urmām a construi adāposturile începute ieri pentru mitrelierele franceze. Parte din soldati taie lemne în pādure pentru bordei, altii carā ferigā iar altii sapā santuri de legāturā.
Mi-am adus o oalā de pāmînt în care ordonanta îmi face o foarte bunā ciorbā de carne la cuptorul din bordei.

Miercuri 12 octombrie
Azi s-a acoperit bordeiul cancelariei cu crengi, cu ferigā si apoi cu pāmînt. S-a urmat cu sāparea santului de comunicatie spre santul comp. 7-a. Din cauza ploii cāzute mai înainte, cuptorul în care se pāstrau lemnele s-a umezit si a început sā se surupe asearā, tocmai dupā ce se terminase constructia sobei zidite din piatrā. Am fost nevoiti sā astupām repede acel cuptor de piatrā si pāmînt pentru a lemnele acoperisului ce se reazimā deasupra sā nu cadā jos. Din cauza surpārii cuptorului, era amenintat sā se surupe si zidul în acea parte. Am luat de asearā māsuri sā-l reazim cu 2 scînduri iar astāzi de dimineatā am fācut un parapet strasnic de lemne, bātînd 2 pari lîngā zid si între pari si pāmînt introducînd lemne bine fixate.
Pe la ora 11, tocmai cînd se lucra la parapet si pe cînd mā aflam în bordeiul sectiei pentru a iscāli niste hîrtii, dupā bombardāri auzite în depārtare, aud deodatā cunoscutul fluierat al unei bombe apropiate ce vine spre noi. Toti dau fuga si se ascund care pe unde poate, iar bomba se sparge cu vuiet deasupra Cocosului. Dupā ea alte 5-6 srapnele în diferite pārti. Cînd se aude fluierînd, fiecare zice Ģ i-auzi-o ģ si asteptām izbucnirea. Astnoapte a plouat, toatā ziua a fost nor, ceatā si burā. Seara mi se comunicā sā fim gata cāci un atac inamic se pegāteste. E un întuneric de nepātruns.

Joi 13 octombrie
Toatā ziua am fost ocupat : cu trimiterea oamenilor pentru a tāia si aduce lemne, cu transformarea unui asāpost spre apus, al cārui parapet l-am fācut numai din trunchiuri de lemne puse unul peste altul si acoperite cu pāmînt, cu sāparea santului de comunicatie spre comp. 7-a etc. asa cā aproape nu m-am odihnit de loc.
Bordeiul pentru cancelarie e croit rāu, apa putînd pātrunde pe acoperisul aproape orizontal si am luat māsuri sāse refacā …
Tunurile aproape nu s-au auzit de loc si aproape tot asa si pustile. Doar indepārtate bubuituri rare spre Orsova. Dupā prînz tocmai suprevegheam construirea adāpostului de mitralierā cînd mā anuntā cā sus mā pofteste dl. colonel. Mā duc si mā întreabā dacā cārutele toate au plecat spre Jupînesti si dacā samarele cu caii se aflā la bucātārii. E ordin ca toatā lumea sā fie echipatā si gata în orice moment. Astāzi ne-am asteptat la un atac care n-a venit, dar am fost toti continuu cu gîndul la el.
Ce sînt toate aceste ordine si pregātiri ? …
Noapte, afarā bate vîntul dinspre rāsārit iar pe cer sînt stele prin ceatā .
Vineri 14 octombrie
O zi de ploaie si ceatā. Azi nu ne-au mai vizitat bombele si din cauza ploii toatā lumea a stat mai mult în bordeie. Am pus sā se facā pe dinaintea bordeielor un drum de pietroaie împotriva noroiului.
Spre searā se aduce comunicatul cā ne aflām bine pe toate fronturile, cā inamicul a fost respins si maiorul, dupā masā, ne chiamā pe la dînsul cu cîte un pahar si un scaun. Plec si, cît de bine cunosc drumul acesta scurt de la mine pînā acolo, totusi, dacā n-ar fi sentinela pe dum care sā ne îndrepte, ne-am rātāci, asa de mare întunerec este.
La maior bem cîte un pahar de vin si cafea, bucurîndu-ne de succesul nostru si de al francezilor care ne spune cā au înconjurat pe germani la Verdun . Cînd mā întorc, la ora 9, e acelasi întunerec si în bordei a început sā pice, cu tot pāmîntul ce s-a pus pe el. In toate bordeiele apa a strābātut prin acoperi, pāmîntul cel afînat de pe aici e de vinā.
Tocmai mā culcasem si asteptam sā vinā somnul, cînd primim din partea maiorului un ordin ca împreunā cu companiile sā iesim afarā pentru a ne comunica ceva. Iesim prin întuneric si noroi si nestîngem sus ; maiorul ne face cunoscut cā chiar acum s-a primit un comunicat de la Armata I cā la Jiu azi au fost 2 succese strālucite : inamicul care înaintase a fost respins peste granitā cu mari pierderi pentru el, i s-au luat 400 prizonieri, 4 tunuri si mitraliere si sîntem chemati sā strigām de trei ori Ura puternic în onoarea fratilor nostri care au luptat acolo, - asa de puternic ca sā ne audā si ungurii de unde sînt.
Un Ura formidabil într-adevār rāsunā de trei ori si o mare bucurie cuprinde pe toatā lumea.
Dupā care ne risipim repede pentru a n utrage cu tunurile în noi. Cînd ajundem la bordei se si vede un reflector al or luminînd spre Padesi. In curînd se si aud cîteva lovituri ale tunurilor noastre, serveazā si ale aceeasi victorie .

Sîmbātā 15 octombrie
Cînd m-am desteptat azi dimineatā bātea un vînt foarte puternic dinspre apus, care a tinut toatā ziua. Vîntul împreunā cu soarele, care azi s-a arātat, a svîntat pāmîntul prea umed de ploaie si noroiul drumurilor. Mare parte din bordeie s-au aplecat într-o parte si în toate a strābātut apa. La mine, cu toatā vremea uscatā, a picurat ici-colo.
Ģ Ura ģ al nostru de asearā s-a auzit mai întîi în vale, la regiment, unde soldatii, pînā atunci neavizati, s-au speriat deocamdatā, nestiind de ce e vorba dar, iesind colonelul, le-a spus sā nu se teamā si sā strige si ei Ģ Ura, sā trāiascā România ! ģ, cāci ai nostri au cîstigat o victorie la Jiu. Apoi s-a auzit si pe Padesi (si desigur si de ungurii ce se gāsesc în apropiere). Dupā îndemnul comandantului de acolo, au început sā strige Ģ Ura ģ mai întîi cei din transee si apoi si rezervele. Ungurii deocamdatā au ascultat sā vadā de ce e vorba, dar, pe urmā, speriindu-se, au început sā tragā cu pustile si mai ales cu tunurile.
Pe la ora 10 primim de la regiment o veste si mai îmbucurātoare, pe lîngā cei 400 prizonieri de asearā, si care s-au luat pînā la ora 6 seara, s-au mai luat de aci înainte încā 800 prizonieri, 11 mitraliere si 12 tunuri, distrugîndu-se 3 batalioane bavareze.
Comandanul Armatei I de vre-o cîteva zile e generalul nostru, Dragalina, cāruia i se datoreste aceastā vitorie si despre care se spune cā ar fi fost rānit.
In lupta de la Jiu au luat parte si companiile noastre I si IV (cāp. Urziceanu si locot. Stānescu) .
Toatā ziua, spre Orsova unde se dā o luptā, s-au auzit adînci bubuituri de tun. Dupā prînz, ungurii au tras cu tunurile spre regiment si au aruncat cîteva bombe si pe Cocos, care s-au spart departe în jos. Seara stām multā vreme de vorbā la mine cu prietenul si camaradul Dim. cu care, dupā obisnuita discutie strategicā, intrām în discutia nevoilor poporului nostru de la tarā. Acum avem o lampā care lumineazā bine si dā bordeiului un aer de intimitate mai pronuntat.
Pe la 10, tocmai cînd sā ne despārtim, vine omul de legāturā cu un comunicat proaspāt al cartierului general în care se cuprinde si partea I-a a luptei de la Jiu si din care vedem cā pe linia muntilor, peste tot, armatele române au repurtat succese fācînd chiar, la Trotus, ca dusmanul sā fugā în dezordine, luîndu-i-se în total 2600 prizonieri, tunuri, mitraliere cu cai cu tot si mult material de rāzboi.
Vestea aceasta ne bucurā foarte mult si teama ce am avut-o zilele acestea a dispārut cu totul.

Duminicā 16 octombrie
Astnoapte s-a întors vîntul din spre rāsārit si a adus din nou ceatā si ploaie, care toatā ziua a învāluit Cocosul într-un zābranic des. Lupta de ieri de la Orsova s-a terminat respingîndu-se inamicul care azi a stat cu totul linistit . Nici pusti, nici tunuri nu s-au mai auzit. De prînz, lucru rar, am fācut chiftele de carne cu pîine muiatā în apā si cu ceapā tocatā, pe care le-am prājit în unt într-un capac de gamelā la gura cuptorului. Au iesit destul de bune dar, de cîtāva vreme, nu prea mi-e foame. Dupā prînz mi-a venit de acasā, prin sergentul Gr. rānit acum o lunā, vindecat si care a fost pe acasā în concediu, o geantā continînd 2 sticle de Riesling, 2 cutii de sardele, brînzā, pîine, gutui, tuicā si încā o pereche de ciorapi.
Am mai pus pe bordei frunze vestede care par cā apārā bine scurgerea înāuntru a picāturilor de apā.
Asearā am schimbat sectia de pe Padesi cu alti oameni pentru ca ceilalti, care se gāsesc acolo de o lunā, sā se mai poatā odihni nu atît trupeste cît sufleteste si curātii. Locul lor acum e la rezervā, în vale.
Afarā e pîcla asa de deasā încît fumul aproape nu se mai miscā de pe loc si face respiratia foarte grea, putinā nādejde deci de plimbare pe afarā.
Seara tocmai mā duceam sā mānînc cînd omul de legāturā vine si-mi spune cā toti ofiterii sînt chemati la dl. maior. Ne ducem si ni se pune în vedere cā s-a dat ordin ca mîine sā se facā o recunoastere ofensivā pe tot frontul pentru a se vedea dacā pe acest front au sosit trupele germane ce au fost izgonite alaltāieri de la Jiu si care se vor cunoaste dupā uniformā. De pe Cocos, la ora 8, vor pleca spre cota 927, 2 companii si o mitralierā.
Cînd plecām de acolo e negurā de nepātruns si ne lovim de bietii soldati care prin noroi au urcat Cocosul cu cazanele cu mîncare si care acum, pe vremea asta, trebuie sā se întoarcā înapoi cu ele.

Luni 17 octombrie
Desigur nu a fost o zi mai urîtā din punctul de vedere al vremii ca azi pe Cocos. Astnoapte toatā noaptea si azi toatā ziua, vîntul nu a bātut, a urlat. Si, pe lîngā toate, cînd ne-am apucat ast dimineatā sā facem focul am vāzut cā nu mai e de trāit în bordei ; nu stiu de ce pricinā, tot fumul si flacāra în loc sā iasā pe cos a iesit pe gura sobei, asa cā toatā ziua a fost un chin. Am încercat în toate felurile : am pus ca adāpost contra vîntului la cos afarā o foaie de cort, am lipit pe dinafarā nuielele cosului, am doborît jumātate din cos jos, am astupat ermetic gura sobei, nimic. Cosul rece ca si cum nu ar fi fost în legāturā cu focul din cuptor, a cārui luminā, totusi, se vedea fārā a i se simti cāldura.
Seara, în sfîrsit, am lāsat sā ardā ultimele lemne aruncate si am renuntat sā mai pun altele. Norocul nostru cā s-a încālzit piatra care tine cāldurā peste noapte. Cît ne-am necājit si cît ne-am bātut capul azi, nu se poate spune. Si, pe lîngā toate, nu puteam cel putin sā iesim afarā sā ne mai rācorim plāmînii cu aer cald, cāci vîntul si ploaia care n-a încetat un moment ne biciuieste si ne udā. Toate bordeiele curg, numai al nostru picurā putin spre fund si din acest punct de vedere e cel mai bun, dar soba îi stricā aceastā bunā însusire.
De dimineatā (la 8 Ŋ), detasamentul de recunoastere de care a fost vorba asearā a plecat spre cota 926 împreunā cu mitraliera I a noastrā (serg. Drugā). Dupā o jumātate de ceas am auzit împuscāturi care au tinut ca 10 minute. Informatiunile aduse sînt cā inamicul e acelasi ca înainte. Ajungînd aproape de el, plutonul lui Ciobanu din comp. 7-a a surprins douā santinele inamice care, neasteptîndu-se la vre-un atac pe asemenea vreme, bāteau din picioare ca sā se încālzeascā tinînd pe cap foile de cort ca sā se apere de ploaie. Ai noastri au tras si i-au împuscat. Ungurii au luat pozitie în santuri si au început si ei sā tragā. De la noi nu a fost rānit decît un singur soldat din comp. 7-a.
In bordeiul sectiei picurā pe partea din spre rāsārit unde bate mai mult ploaia. Soldatii stau grāmāditi în picioare dar ei tot gāsesc cuvinte de glumā, ca si cum si-ar bate joc de împrejurārile cele mai grele. Acum, la ora 8 seara, dupā masā, din bordeiul meu aud la ei cîntece si rîs. Din sectia de la 41 e unu care le spune la povesti si glume nesfîrsite si de multe ori îi apucā miezul noptii ascultîndu-l. Relativ la asta, mi-aduc aminte cā zilele trecute cînd veneau srapnelele inamice, unul, suind cu un lemn în spinare striga, bineînteles adersîndu-se srapnelii, Ģ tine pe dreapta ģ. Intr-adevār srapnela, dupā vîjît, se vedea cā are sā cadā spre dreapta. Acum, nu stiu care din ei a imitat fluieratul pe sus al bombelor si spargerea lor : Ģ viu ! viu ! si Ģ vino, dā-te dracului ! ģ. Bātaia mitralierii e comparatā cu ciocānitul berzii. Ordonanta mea, vāzînd un briceag foarte mic la prietenul S. care sede la mine, cu o limbā foarte subtire, a spus cā limba biceagului parcā e o limbā de sopîrlā etc.
Rābdarea tāranului nostru si gluma lui în orice împrejurare e demnā de admirat.
Maiorul ne-a trimis o sticlā de vin rosu din via lui, pe care am bāut-o aproape toatā si care mi-a adus oarecare dispozitie la care mai ajutā si faptul cā am scāpat de fum prin stingerea ultimilor cārbuni. Afarā vîntul vîjîie groaznic, se vaetā, în suierul lui parcā auzi chemāri de trompete sau zgomotul unei lupte. Ploaia cade mai tare chiar decît azi si întunericul este de nepātruns.

Marti 18 octombrie
Nor, ploaie si vînt ca ieri. Afarā e un noroi si lacuri de ploaie peste tot, încît numai privind te simti tremurînd. Soldatii sînt uzi, cāci afarā e ploaie si-n bordei picā. Hainele de pe ei sînt nu numai ude dar si murdare de pāmînt, cāci sînt nevoiti sā lucreze afarā pentru a repara bordeiele, a aduna frunzā, a aduce lemne. Incāltāmintea se udā numaidecît si frigul si umezeala pātrunde la picioare. Cei care fac de gardā pe asemenea vreme, desigur, au multe de îndurat.
Astāzi am avut iar un mare necaz cu focul. Am dat jos cosul cel mai înalt si împletit cu nuiele si am fācut altul mai aproape de cuptor si mai scund. Cînd am aprins însā focul am constatat cā afarā nu iese nici un pic de fum si cā totul se întoarce în bordei. Ne-au curs la toti adevārate lacrimi amare si mi-am înecat necazul în înjurāturi. Dupā prînz îmi dā în gînd sā pun ca adāpost pe deasupra cosului si în partea de unde bātea vîntul gratia de nuiele a vechiului cos si s-o acopār cu ferigā. Inspiratia a fost fericitā cāci imediat a început sā iese fum pe cos, de unde am tras concluzia cā toatā cauza, pe lîngā umezeala cosului, a fost vîntul. Pe searā, a stat vîntul de tot si focul arde foarte frumos.
Mîncasem si aveam de gînd sā dau ordonantei sā-mi ungā bocancii la foc cînd, spre Visoca sau Valea Boului unde nu s-au auzit niciodatā, se aud împuscāturi înfundate care tin vreo 10 minute. Ce poate fi ? A încercat dusmanul sā atace pe o asemenea noapte ? A fost o simplā patrulā inamicā sau poate cā începātorii de acolo s-au speriat de ceva ? Mîine vom afla.
Uitai sā spun cā, pe la ora 4, azi, fārā veste, inamicul a aruncat vreo 10 srapnele pe Cocos, care însā nu au vātāmat pe nimenea. De azi dimineatā a dispārut un caporal din sectia lui 41, despre care se spune cā de mult se gîndea sā plece. E un fost lucrātor pe la orase, un om fārā cāpātîi si fārā simtāminte.

Marti 19 octombrie
Desi a fost ceatā n-a mai plouat, cerul a fost ceva mai luminos si atmosfera mai rece decît ieri. S-a început lungirea bordeiului spre miazā noapte pentru ca cei 50 de oameni ce locuiesc acum în el sā aibā loc îndeajuns. Dupā prînz au tras cîteva tunuri dar multe din ghiulelele lor nu au luat foc. In ziarul Ģ Viitorul ģ cu data de azi citesc în comunicatul nr. 63 de la 16 oct. cā sublocot. de rezervā Pātrāscoiu, pe care l-am cunoscut la Tg. Jiu, avocat, ad-tor de plasā, cu plutonul sāu, pe Valea Jiului, a capturat 2 baterii de obuziere inamice care au si fost imediat îndreptate contra dusmanului. Bravo lui ! In acelasi comunicat se vorbeste pentru prima oarā de vîrful Cocos, cu ocazia luptei de la Orsova din ziua de 15 oct., spunîndu-se cā atacul îndreptat de la Orsova spre Vîrful Cocos a fost respins.

Joi 20 octombrie
Astāzi a fost liniste completā, n-am auzit nici o bubuiturā de tun, nici un pocnet de armā. Prelungirea bordeiului sectiei s-a terminat, s-a acoperit si înāuntru s-a mai fācut o sobā. La bordeiul meu, dupā cum hotārîsem ieri, am înāltat cosul si l-am acoperit pe deasupra cu tinichea si moloz, lāsînd o deschidere numai spre apus ca sā nu mai batā în el vîntul din spre rāsārit. Cînd însā am fācut focul, am avut aceeasi deziluzie ca si ieri si alaltāieri, flācārile si fumul ies cu furie spre interiorul bordeiului. Care sā fie pricina ? Pînā acum a rāmas mister pentru mine.
Am mai tāiat ca 2 palme din pat, lungind astfel locul dinainte sub lemnele acoperisului si, în partea ce rāmāsese neblindatā, am asezat între 2 pari un lemn lung si gros care sā mai mentinā cāpriorii în caz cā s-ar slābi pāmîntul. In partea cealālaltā (spre apus) am înfipt un lemn lung în pāmînt, în care am bātut mai multe cuie de atîrnat haine sau orice altceva. Am dat o listā pe un plutonier din comp. 7-a, care se duce la Severin, spre a cumpāra mai multe lucruri. Seara sîntem chemati de camarazii comp. 8-a sā citim jurnalele sosite si din care vedem, pe lîngā succesele noastre din munti si mai ales din Valea Jiului, succesul foarte mare al francezilor care au luat într-o singurā zi (în 5 ore) tot terenul cîstigat de germani în 8 luni de zile la Verdun. Iau la mine la bordei revista Ģ Rāzboiul popoarelor ģ pentru a o rāsfoi.
Azi, desi n-a plouat, a fost mereu ceatā si vînt, apa ce se formeazā din ceatā pe arbori picurā ca si cum ar ploua. Se vede cā a iesit luna, cāci seara e oarecare luminā.
In comunicatul de ieri, pe care l-am aflat azi dimineatā, se spune cā pe Valea Jiului s-au mai luat 600 prizonieri, deci în total aproape 3000.

Vineri 21 octombrie 1916
Cînd m-am desteptat azi dimineatā si am privit afarā pe usa bordeiului am vāzut crengile arborilor strîns înfrātite cu alte crengi de ghiatā, iar pāmîntul cu o slabā pojghitā de ghiatā pe deasupra. In timpul zilei, vîntul a bātut strasnic iar ghiata de pe crengi a pîrîit sau a sunat ca turturii unor vaste candelabre. Spe searā, ceata stāruind toatā ziua, ghiata s-a fācut de trei ori mai groasā decît creanga însā-si iar fulgii, sub greutatea poverii, au luat aspectul unor sālcii pletoase. Pe unele locuri, crengile s-au frînt si au cāzut jos, împrāstiind cristalele lunguiete de ghiatā ce s-au unit luînd forma unor pieptene strālucitoare de argint.
Cînd scriu aceste rînduri (ora 7 seara), nu am foc în sobā, care mā urmāreste cu rāutatea ei ca si cum ar fi blestematā. Dis de dimineatā am adus de la comp. 6-a un zidar si sobar de meserie care a construit sobe la cele mai bune bordeie din regiment. Si-a dat cu pārerea cā cuptorul ar fi strîmt la fund, a dat cosul jos, a lārgit cum a crezut de cuvintā dar, mirarea lui ca si a mea, rezultatul a fost nul ; ca si ieri si alaltāieri, flacāra si fumul bāteau spre fundul bordeiului rāspîndind o adevāratā otravā. Zidarul a plecat fārā a fi putut îndrepta rāul, fāgāduind cā mai vine. Dupā prînz mā gîndesc sā astup gura cuptorului în bordei cu gîndul cā doar flacāra si fumul nemaiavînd pe unde sā iasā va fi nevoitā sā iese pe cos. Infundām gura si constatām cā fumul nu iese deloc pe cos ci iese printr-o spārturā pe care o descoperim în zid, deasupra cuptorului. A ! mā gîndesc, am gāsit meteahna : toatā pricina e spārtura. Dām zidul jos, astupām spārtura ce o gāsim în dreapta, spre vechiul cuptor, cu pietre si noroi, încheiem zidul la loc si dām foc. Desartā muncā si sperantā. Mai mult decît oricînd, flacāra si fumul nāvālesc spre interiorul bordeiului si scot un gaz asa de otrāvitor încît ameteala te cuprinde iar în ochi simti ca si cînd ti-ar intra nenumārate fire de praf. Lampa pe care am aprins-o e gata sā se stingā, asa de rāufācātor e gazul acesta. In disperare, mai fac o ultimā încercare : astup gura cuptorului cu o piatrā mare si cu pāmînt pentru a vedea dacā acum, cînd am astupat spārtura, fumul nu va iesi pe cos. Dar cosul e rece, un atom de fum nu se vede pe el, iar focul dināuntru, dacā-l mai lāsam un minut, s-ar fi stins. Dau atunci ordin sā destupe si sā scoatā focul afarā cāci, decît în chinul fumului si al bioxidului de carbon, mai bine în frig. Mîine cred cā voi face altā sobā.
Astāzi a fost, ca si ieri, liniste din partea inamicului. Se zice cā în spre regiment au cāzut cîteva ghiulele, dar noi nu le-am auzit. Soldatul Stānoiu I. mi-a adus 2 oale de pāmînt pentru ciorbā, vin si tuicā si niste poame din care n-am mîncat niciodatā care se numesc mosmoane si care cresc sālbatice prin pādure.
Afarā bate vîntul îngrozitor, crengile se lovesc între ele si sunā a ghiatā. Cît de mult au sā sufere bietele noastre santinele, umede si rebegite si avînd pe deasupra în fatā dusmanul pe care-l pîndesc. Bocancii au început sā se rupā, apa intrā în ei, foaia de cort pe care unii o tin peste manta are pe ea cristale de ghiatā. Si ei se plimbā de colo pînā colo, bat din picioare, apoi atintesc urechea prin suierul groaznic al vîntului.

Sîmbātā 22 octombrie
Chiciura de pe fagi, azi noapte a crescut si mai mult încît crengile cu mare greutate o poartā. Dupā prînz, pe de o parte din cauza umezelii, pe de alta din cauza vîntului, s-a început sā se desprindā si sā cadā cu zgomot jos, fācînd jos un strat de aproape un lat de mînā. Azi dupā prînz am asteptat un colonel din misiunea francezā care vine sā vadā pozitiile noastre dar, din ce pricinā nu stiu, n-a venit. Tunurile inamice au tras la Padesi mai multe bombe cātre searā.
Dis de dimineatā a venit sobarul de ieri despre care aflu cā a fācut si sobe de teracotā. Stricā vechea sobā si face el una ziditā din lespezi de piatrā, scotîndu-i cosul înapoi tot pe unde a fost dar, fācînd focul, am constatat cā acelasi fenomen de ieri si de zilele trecute stāruieste sā ne supere. Atunci, ultima sperantā, dau ordin sā se ridice 2 lemne din acoperisul bordeiului pentru a ridica cosul direct în sus. Cu mare greutate se dā la o parte pāmîntul care, încet, încet, s-a pus pe bordei într-o cantitate cum nu mā asteptam si, ridicîndu-se 3 lemne, se face cosul. De astā datā se vede cā Dumnezeu s-a gîndit la noi, cāci flacāra merge spre fundul sobei si fumul iese pe cos. Acoperim în grabā cu lemne transversale locul gol din acoperis si aruncām pe ele ferigā si pāmînt. In timpul acesta a înoptat. Acum stau la gura sobei, o adevāratā sobā monumentalā, cu cosul de 2 ori mai gros decît un om. Focul arde foarte frumos, desi vîntul afarā bate, si scoate aburi din pāmîntul umed cu care pietrele au fost lipite. De atîta vreme, pentru prima oarā sînt multumit si pot sā citesc în liniste Ģ Astra ģ pe care am luat-o de la camaradul D. La gura sobei sfîrîie douā mere care se coc.
Dupā comunicatul de azi, armatele noastre merg foarte bine în munti, unde înainteazā. La … s-au luat 140 prizonieri si … In defileul Jiului s-au mai luat 450 prizonieri …ofiteri si 24 mitraliere. In aceastā localitate, îndatā ce inamicul a început sā capete gorazā si sā fugā, nu s-a mai oprit din fugā nici acuma.

Luni 24 octombrie
Ieri si azi vremea a trecut monotonā. Ploaia a stat si pe alocuri cerul si-a arātat frumoase petece albastre. Dincolo de Cerna s-au vāzut muntii frumos luminati. Asarā am cunoscut pe soldatul Grāc., licentiat în drept, bāiat inteligent dar fire ciudatā. Vrea, dupā cum procedeazā si tovarāsii nostri francezi,sā scoatā o revistā veselā a transeelor pe care se gîndeste s-o intituleze Ģ Cocosul ģ.
Bucātāriile, de acolo de unde erau, s-au mutat în apropierea noastrā, ceva mai în vale pe Cocos. Azi pe sarā vremea s-a înourat si ceata s-a lāsat, din munti amenintā o ploaie. Tot azi pe sarā a venit pe la noi colonelul care, dupā niste instructiuni, ne-a explicat diferite întāriri defensive. Tocmai în timpul cînd stāteam de vorbā afarā împrejurul unei mese, tunurile dusmane au început sā tragā spre comp. 6 si ne-au silit sā intrām într-un bordei.

Marti 25 octombrie
Ca nici odatā, azi a fost multā miscare rāzboinicā pe Cocos. De pe la ora 8 dim. ungurii, în formā de patrule, au început sā atace cu foc de arme si grenade sentinelele noastre de pe Visoca si Valea Boului, la care ai nostri au rāspuns. Indatā, dupā aceea, tunurile lor au început sā batā vîrful Cocosului în care s-au tras toatā ziua aproape 100 de proiectile, care însā n-au avut mare efect. Au rānit 2 brancardieri de-ai nostri (unul pe Cocos si unul spre regiment) si un soldat din comp. 7. Primul proiectil care s-a tras a gāsit pe mai multi oameni de-ai nostri sus în fata bordeiului. Eu tocmai mā aflam în bordeiul sectiei. Cînd vîjîitul bombei se aude, oamenii de afarā se reped în sant ascunzîndu-se. Acolo, un glont de srapnel strtābate printr-un colt ranita unui soldat, paharul lui de 150 cade aci, aproape, iar focosul cade asupra bordeiului sectiei rānind pāmîntul si frîngînd un cāprior dar, din fericire, nerānind pe nimeni. Efectul lui a fost, desigur, dupā ce a strābātut pāmîntul, afarā.
Toatā ziua am stat sub asteptarea bombelor. De dimineatā, înainte de bombardare, am început sā lārgesc bordeiul sāpînd peretele din dreapta pe o lātime de 2 m, de la par spre usā, si pe o grosime de 50 cm pînā în bîrna de sustinere a acoperisului. L-am terminat, cu toatā bombardarea, pînā sara, lucrînd cu intermitente. Pentru sustinerea bîrnelor am bātut în pāmînt un fag gros. In acest stîlp, precum si în bîrnele orizontale, am bātut cuie pentru atîrnarea diferitelor obiecte. In perete am practicat cuvenita scobiturā cu tinerea sticlelor. Acum bordeiul pare mult mai larg si mai comod, pe lîngā calitatea frumoasā de a fi uscat si cālduros. Peretii patului i-am cāptusit cu ferigā uscatā, foarte moale, de care am pus si ca asternut.
Pe la ora 2 din zi, maiorul cu 2 companii s-a dus sā împingā pe inamic, despre care s-a dus vestea cā a înaintat putin. Dupā vre-o jumātate de orā se aud dese împuscāturi într-acolo si, dupā vre-o 2 ore, pe sarā, se întoarce înapoi, expeditia ajungîndu-si scopul. Sara, în timpul mesei, maiorul mā chiamā la dînsul. Mā duc, dupā ce mānînc, si gāsesc acolo pe toti ofiterii batalionului, printre care si un sublocotenent de artilerie care acum s-a întors de pe Valea Jiului, unde a luat parte la luptele mari si eroice care s-au dat acolo si care ne povesteste o grāmadā de lucruri în aceastā privintā.
Maiorul ne comunicā cā avem ordin ca mîine sā atacām din nou si sā ocupām cota 927. Deci mîine vom pleca din nou într-acolo. Artileristul, chiar de astā sarā, instaleazā telefonul pentru a se pune în legāturā cu noi pentru ajutorul ce e chemat sā dea cu tunurile sale.
Telefonistul, în timpul convorbirii noastre, se prezintā cu un ordin telegrafic cā generalul Dragalina a murit în urma rānirii cāpātate. A fost un general viteaz si bun, Dumnezeu sā-l aibā în paza sa. Parcā-l vād cînd a venit pe Cocos pentru a lāuda si înainta la diferite grade pe oamenii ce se distinseserā la 26 sept. în atacul aeleiasi cote 927. Azi am primit 2 scrisori, una de la nevastā-mea si una de la socru-meu, pe care aproape n-am avut timp sā le citesc.

Miercuri 26 octombrie
Astāzi e ziua Sfîntului Dumitru care prin nimic nu s-a cunoscut cā e o zi de sārbātoare. Azi dimineatā mi s-a adus ordinul cā oamenii dispensati veniti acum sā se ducā la regiment pentru a depune jurāmîntul iar restul sā facā drumuri de comunicatie pavate cu pietre. Prin urmare ordinul de asarā s-a revocat pentru azi.
Desi mi se pusese în vedere de asarā cā azi vom avea o luptā, cu toate astea azi noapte am dormit chiar mai bine decît în alte nopti. Bombardarea si asteptarea de ieri mā obosise.
Atacul nostru de ieri, în urma obrāzniciei ungurilor, se vede cā a avut efect, cāci azi ne-au lāsat aproape cu desāvîrsire în pace. Numai cîteva bombe aruncate în urma unei bombardāri a tunurilor noastre. Pe la ora 4, dupā prînz, au trecut cîteva si deasupra Cocosului nostru spārgîndu-se în vale dar, pocnete de arme, nici unul.
De cînd au început bombardārile pe vîrful nostru, plimbarea pe vîrf nu se mai face nici chiar în zilele frumoase. Azi a fost cerul aproape senin si soarele s-a arātat. Dupā prînz, am iesit putin la o plimbare dar m-am tinut mereu alāturi de santul de comunicatie pentru ca atunci cînd voi auzi fluierînd bomba sā mā arunc în sant.
Unde sînt plimbārile noastre de altā datā, ziua, pe soare, în toamna caldā si frumoasā, si noaptea pe lunā ? … Sara mānîncā cu noi camaradul B. de la comp. 8. Cînd pleacā, ies si eu afarā si vād în spre rāsārit luna ca argintul. Pe deasupra vîrfului nostru, vîntul alungā ceturile cu o iutealā vertiginoasā.

Joi 27 octombrie
Zi cu soare si vînt, mai mult o zi de septembrie decît un sfîrsit de octombrie. Liniste pînā la ora 3, cînd mā duc spre partea de sud a Cocosului, la poainā, unde sînt adunati ofiterii. Un pluton de pionieri cu un ofiter a venit pentru trasarea si sāparea unor noi bordeie pentru trupā, si anume mai sub creastā, spre rāsārit, si fācute în asa fel ca sā poatā rezista ghiulelelor de tun. Tocmai cînd stam noi si vorbeam, fārā a fi prevestiti de bubuitul tunului, se aude un obuz vîjîind spre noi ; abia avem timp sā ne pitim care pe unde putem si obuzul se sparge sus, în dreapta noastrā. Iesim apoi si, împreunā cu comandantul plutonului de pionieri, alegem locurile bordeielor. In acest timp un alt obuz vîjîie si se sparge si mai în dreapta.
De mîine chiar, vom începe sāparea noilor bordeie.
Sara, înainte de masā, inamicul, bānuind cā e timpul mesei, mai repede vre-o 7-8 obuze pre noi, care se sparg pe creastā, de la un cap la altul.
Dupā masā sîntem invitati la maior care acum locuieste într-un bordei bine acoperit, cu grinzi de o grosime extraordinarā si cāptusit pe lāturi cu scînduri de fag de pe la conace. Locot. M., aghiotantul batalionului, a adus o sumā de lucruri (mi-a adus si mie o rainā, cîrnati, unt, cesti, cafea etc.). Bem vin si cafea, se mai povesteste cîte ceva, apoi începe jocul de cārti ; de o parte 3 joacā poker la 1 leu, de alta 3 la 5 parale. Eu nu iau parte si, în curînd, fācîndu-se ora 10, plec spre bordeiul meu. Desi nor, e luminā cāci luna acum e în toatā puterea strālucirii ei, dar vîntul suierā si urlā îngrozitor.
(Astāzi s-a doborît un aeroplan dusman care de dimineatā s-a vāzut trecînd spre Mehadia, deasupra noastrā – între Jidostita si culmea Malovātului. Pilotii, care au scāpat teferi, s-au pus pe fugā si deocamdatā au scāpat în pādure ; s-au dat ordine pentru prinderea lor).

Vineri 28 octombrie
Astnoapte a plouat, azi a fost nor si ceatā. Plictiseala a început sā ia proportii mari ; vîrful Cocosului, într-adevār, e prea îngust pentru activitatea organismului unui om. Starea pe loc si nelucrarea pe de o parte, grija pericolului pe de alta, mi-au adus o stare de enervare destul de înaintatā. Noaptea mā ridic în capul oaselor si întreb îngrijorat : ba ce e în jurul meu, ba cine a intrat în bordei. Acum vre-o douā nopti mi se pārea cā partea dinainte a bordeiului a cāzut si cā mā prābusesc. La acest sentiment de înābusire cred cā a contribuit si faptul cā soba produce prea multā cāldurā cu oarecari emanatiuni carbonice. Astnoapte mi se pārea într-o vreme cā sînt cu capul spre usā si cu picioarele spre fund iar altā datā m-am ridicat si am întrebat speriat ce luminā e aceea. De cu sarā, parul bātut în pāmînt sustinînd parapetul din spre rāsārit, fiind prea aproape de sobā, începuse sā se aprindā si mā culcasem cu grija la el. In spate si pe sira spinārii simt apāsarea nervoasā. Ziua nu poti sā te plimbi pe afarā si esti nevoit sā stai toatā ziua în bordei. Dupā masa de prînz, neavînd ce face, esti nevoit sā te culci ; te scoli si pînā sara aproape nu ai ce face. Cînd mai vine cîte un camarad la tine sau te duci pe la ei, te mai distrezi ; dar nu totdeauna ei vin si nu totdeauna poti sā te duci … De citit nu avem ce citi.
Azi dupā prînz am trasat noul bordei al sectiei si al meu mai în vale. De mîine vom intra în lucru. In timpul acesta tunurile noastre au început sā batā. Au rāspuns si tunurile inamice dar pe la noi nu a ajuns nici un proiectil, lucru de care într-adevār ne-am mirat.
Pentru astā sarā am un purcel care s-a fript în cazanul de campanie ermetic închis. Din gutuile ce mi-au venit de acasā acum vre-o 2 sāptāmîni am fācut si un compot cu zahār.
Ofiterul care pilota aparatul ce a cāzut la Jidostita, si care deocamdatā scāpase, a fost prins la Gura Vāii.
Dupā masā vin pe la mine mai multi oameni care, pentru distractie, joacā cārti ; adeseori jocul e întrerupt de cîntece. Eu stau de o parte si, venind vorba de filozofie, arāt lui Gār. si Dim. care e obiectul filozofiei, lāudînd aceastā parte a activitātii spiritului omenesc care, la marii filozofi (Kant si Platon etc.) se ridicā mai sus chiar decît cea mai înaltā poezie. Le arāt cā filozofia e una singurā, cea metafizicā, orice altceva pretinde acest nume îl pretinde fārā drepturi.
Aproape de ora 12 iesim sus, în apropiere de santul de legāturā al nostru, unde admirām luna seninā si strālucitoare si ne mirām de aceastā vreme caldā pe munte, la sfîrsitul lui octombrie.

Sîmbātā 29 octombrie
M-am desteptat azi dimineatā în zorii zilei în bubuitul tunurilor inamice ale cāror bombe au începu sā cadā pe Cocos. M-am sculat din pat si, atintind urechea, douā obuze au trecut pe deasupra bordeiului meu si au cāzut la 10 m în vale, lîngā un bordei al comp. 8. Dintre ele, unul s-a spart în mal, împrāstiind pāmîntul, iar celālalt, care nu s-a spart, a rîmat prin pāmînt de-a lungul mai bine de 2 metri. Dupā bombardare, iesind afarā, am mai vāzut cā un obuz ce a cāzut la rādācina unui fag foarte gros a fācut sā crape fagul pe o lungime de vre-o 3 metri în sus. Dupā cum se vede, puterea obuzelor e destul de mare.
De astnoapte, de la ora 3, tunurile au început sā batā la Orsova si au bātut continuu toatā ziua, pînā pe la ora 4. Sîntem informati cā orasul Orsova a fost pārāsit de ai nostri, care s-au retras pe înāltimile dinapoi. Indatā ce vor veni întāriri, desigur, se va contraataca si cuceri înapoi . Sara ni se spune sā fim cu grijā pentru orice întîplare . Azi a fost un soare frumos si destul de cald. Bordeiele ce s-au trasat ieri au început azi sā se sape. Sāpātura s-a început cu un sant pe partea de sus a bordeiului pentru ca sāpātorii sā aibā unde se ascunde în caz de bombardare. Bordeiul sectiei e în vale, al meu imediat deasupra. Am stat si eu la lucru, cāci ocazia de a sta afarā pe o vreme asa de frumoasā nu se prezintā prea des.
Pe la ora 3 dupā prînz a venit pe Cocosul nostru ofiteri francezi si englezi, însotiti de ziaristi de-ai lor îmbrācati civil si condusi de comandantul brigāzii noastre. Au picat aici tocmai cînd patrule de ale noastre s-au întîlnit cu patrule inamice si au început sā tragā focuri. S-au uitat la transee, la semnele adînci lāsate de obuze pe creastā si apoi au plecat.
Si la prînz si sara am mîncat cu totii în bordeiul maiorului, unde vom mînca totdeauna de acum înainte. E o lunā frumoasā si timpul se mentine senin. (Compania 2 de pe Visoca si comp. 3 de la reg., care au venit ieri, au fost dislocate. In locul comp. 2 s-a dus Dinculescu cu 2 plutoane din comp. 8 si cu un pluton din Dolj).
Pe la ora 10, cînd scriam în bordeiul meu rîndurile acestea, aud o îndepārtatā bubuiturā de grenadā si sentinela de la bordei îmi spune cā se aud si mitraliere. Ies afarā si în directia Orsovei, se aud lāmurit pîrîituri intense de arme si mitraliere si, din cînd în cînd, bubuituri de grenade. Desigur dusmanul a încercat un atac de noapte al pozitiilor noastre în acea localitate. Aerul rācoros si linistit ne aduce tot zgomotul luptei.

Duminicā 30 octombrie
Rîndurile acestea le scriu în timp ce spre m. noapte de Cocos, de la Visoca si spre cota 297, se aud împuscāturi dese de tunuri. Trag tunurile noastre din spre m. zi, cele din spre rāsārit si micul nostru tun de pe Cocos. Impuscāturi se aud, de asemenea, la Padesi. E ordin ca pe tot frontul sā se angajeze cu mici formatiuni inamicul spre a nu trimite forte în altā parte.
Impuscāturile ce s-au auzit asarā la ora 10 au fost împuscāturi ale trupelor noastre de la Orsova care au contraatacat. Se spune cā 3 batalioane au atacat 3 companii ale noastre. Dar, desi deocamdatā companiile noastre au fost silite sā se retragā putin, contraatacînd acum, s-a auzit vorbindu-se la telefon cā e nādejde ca pînā în sarā terenul pierdut sā fie cîstigat. Pe la ora 6 azi dimineatā au început acolo lupte, s-au auzit bubuituri de tunuri si pocnete de pusti. Acum, la ora 2, bubuiturile pare cā au mai încetat, nu stim însā ce se petrece acolo.
Astāzi am stat mereu afarā si am supravegheat sāparea bordeielor. E un soare ca vara. De dimineatā în vale, între Cocos si Visoca, se vedea un adevārat rîu lāptos de ceatā. Pāsārile care au mai rāmas prin pādure îsi aratā si ele bucuria acestei zile prin strigāte. Soarele strāluceste senin si vîntul nu se clinteste.
Azi, la masa pentru trupā, a fost carne cu varzā si vin.
Ne aflam si noi tocmai la masā, în bordeiul bine blindat al maiorului, cînd s-a dat ordin ca artileria noastrā sā tragā. Ca rāspuns, inamicul a aruncat pe Cocos vre-o 30 proiectile care toate s-au spart prin apropiere.
Noi ne-am vāzut de masā fārā teamā.

Luni 31 octombrie
Azi vîntul a bātut din spre apus si sara suflā rece de tot, cerul are aspectul cerului de iarnā. Azi s-a urmat înainte cu sāparea bordeielor. S-au executat si azi, ca ieri, recunoasteri. Aproape toatā ziua s-au tras focuri spre cota 927. Tunurile noastre au tras de asemenea, precum si tunuletul de pe Cocos. Tunurile inamice au rāspuns o singurā datā, pe la ora 10. Mîine vor începe lucrārile de apārare cu santuri, abatere etc. si printr-un drum ce va lega Cocosul de Visoca.
Auzim cā azi Orsova a trecut de 3 ori din mînā în mînā, pînā ce a rāmas tot în mîna inamicului mai numeros. S-a dat ordin la telefon sara ca aghiotantii de batalioane sā fie mîine la 6 Ŋ dim. la regiment cu cîte 2 oameni care vor servi ca oameni de legāturā. Aghiotantii se vor duce cālāri. Nu stim încā scopul acestui ordin. Comandantul brigāzii a comunicat la regiment cā vor sosi în tarā 10 corpuri de armatā (ruse n.n.), care vor lua frontul Dobrogei si Moldovei , urmînd ca întrega armatā românā sā ocupe frontul Munteniei si Olteniei.
E vorba sā se pronunte miscarea spre sud.

Miercuri 2 noiembrie
Si pe ziua de ieri a bātut vîntul din spre apus. Vremea favorizîndu-ne, am urmat cu sāparea bordeielor. Liniste, numai cîteva împuscāturi spre Arsana si cîteva bubuituri ale tunurilor noastre.
Sara, ducîndu-mā pe întuneric la masā, sprijinit de un ciomag cu care pipāi terenul, mā lovesc asa de tare în genunchi de semnul geodezic de fier din creastā încît îmi vine sā cad jos, mā apucā greata si un fel de friguri care mā fac sā tremur grozav. Imi închipui ce trebuie sā fie o ranā si ce durere trebuie sā aducā.
In timpul mesei începe a se da la telefon comnunicatul. Nici o soaptā nu se mai aude, toti ascultā în tācere la cel care tine telefonul la ureche si ne comunicā încet cele auzite.
–Da, acest comunicat ne intereseazā foarte mult, starea armatei noastre pe Jiu va hotārî starea noastrā aici. In Moldova toate atacurile au fost sîngeros respinse si s-au fācut prizonieri. In celelalte pārti, lupte care mentin terenul, la Jiu, sub presiunea inamicului mult mai numeros, trupele noastre s-au retras la sud de Bumbesti.
Ne rugām lui Dumnezeu sā scape tara de nenorocire. Dupā masā ne întoarcem, eu cu 2 camarazi, în bordeiul meu, pentru a mai sta de vorbā. A rāsārit luna iar în spre Bunoaica, sau poate pe tārmul Serbiei, se vede o luminā foarte puternicā apārînd si dispārînd, credem cā sînt semnale luminoase.
Si azi, vremea s-a mentinut bunā, putini nori pe cer si cam frig. Pentru prima oarā anul acesta, se vād mici fulgi de zāpadā, mici stelute albe cāzînd.
Bordeiul meu cel nou, azi, a fost acoperit cu bîrne groase peste care s-a aruncat ferigā si pāmînt ce s-a bātut cu maiul. Toatā ziua a fost linsite, am stat afarā, vremea fiind prielnicā, si am supravegheat lucrārile. Sara, la masā, aflu cā au sosit la Balota 10 batalioane armatā pentru noi si cā situatia la Jiu s-a îmbunātātit .
Dumnezeu sā ne ajute.

Joi 3 noiembrie
Asarā mā culcasem mai devreme si adormisem. Pe la miezul noptii aud la gura bordeiului vocea plutonierului major care strigā ordonantei mele sā aprindā lumînarea cā a venit S…Se aprinde lumînarea si pe scarā se coboarā plutonierul urmat de s… îmbrācat în manta si capel soldātesc, amîndoi albi de zāpadā pe haine. Zāpada care ieri se arātase numai în mici stelute usoare, noaptea s-a pus sā cadā cu tot dinadinsul. Rāmîn deci uimit tot mai mult de aparitia neasteptatā a s(ocrului) meu si de zāpada ce a început sā cadā asa de timpuriu. Intrā, se dezbracā, se uitā de jur împrejur la bordeiul în care stau si îsi dā cu pārerea cā fiind în bordei nu stau tocmai rāu. Intrām în vorbā despre ce mai e pe acasā, ce mai e prin sat. De la noi spune cā s-au luat la rāzboi 1200 oameni. De cumnatul meu a auzit cā a fost rānit în luptele de la Orsova, de S. F. cā a fost luat prizonier în acelasi oras. De cu ziua a încercat de la brigadā sā poatā trece încoace dar nu a putut. In timpul cînd se afla la Cires a dat un pachet cu mai multe lucruri de mîncare si un butoias de pelin unui caporal de la noi sā mi le aducā. Aceste lucruri nu mi-au venit încā dar îmi vor veni, desigur, dimineatā. Spune cā muntele nostru i s-a pārut foarte înalt si greu de urcat. Dupā multā vorbā, între altele, îmi spune cā Ionitā a fost rānit la picior, cā a fost în spital si cā, vindecîndu-se, s-a întors pe cîmpul de luptā.
Dumenzeu sā-i fie în ajutor.
Ii explic ce lupte am mai avut pe aici, cum sîntem adeseori bombardati de tunuri si cum ghiulelele cad pe lîngā bordeiele noastre, una chiar pātrunzînd în bordeiul sectiei.
Peste vre-o 2 ore se gāteste sā plece cāci pe la 3 trebuie sā porneascā cu furgonul nostru care merge spre Ciresi. Fac un billet cātre nevastā si ceilalti de acasā, prin care arāt cā scriu la ora 2 noaptea, cā vāzînd pe s… e ca si cum i-as fi vāzut pe ei toti. Ies afarā sā-l petrec. Pe jos s-a fācut un strat gros de zāpadā si lumina lunei strābate norii. Ii arāt deasupra bordeiului o groapā destul de mare fācutā de un obuz ce a cāzut acolo si s-a spart si în urmā ne luām rāmas bun.
Mā culc dar nu pot sā adorm curînd, gîndindu-mā la aceastā împejurare si depānînd în minte întîmplāri ale vietii trecute, casa si pe cei rāmasi acolo.
Pe la ora 3 sînt desteptat din somnul care începuse sā mā curpidā si caporalul însārcinat sā-mi aducā lucrurile apare la gîrliciul bordeiului cu ele. O legāturā si un butoias de pelin si o scrisoare de la Lenuta. Desfac legātura si gāsesc un curcan fript, pîine, murāturi, prājituri, gutui precum si un capison albastru, împletit din lînā, în forma celor ale aviatorilor. In scrisoare nevastā-mea mā roagā sā-i scriu dacā se poate în fiecare zi cāci e foarte nelinistitā cînd nu primeste nimic. Imi spune cā judecātorul de la Plenita a fost rānit în genunche iar cei de la Cusmir si Vînju Mare morti pe cîmpul de luptā.
Dumnezeu sā-i aibā în paza lui cea sfîntā…
M-am culcat din nou si am adormit. Cînd m-am sculat la ziuā am vāzut zāpada destul de mare dar, de sus ne mai cāzînd, am scos oamenii la lucru la bordeiul lor. In ce priveste bordeiul meu, am acoperit cu pāmînt partea care mai rāmāsese asarā neacoperitā, l-am bātut cu maiul si apoi am dat ordin sā mai punā un strat gros de pāmînt deasupra care, de asemenea, sā se batā cu maiul. Dupā ce s-a fācut operatiunea aceasta, intrînd înāuntru, am vāzut cā a început sā se surupe peretele din spre vale. Cu toate māsurile luate de mine pentru întārire, nu am reusit; trebuia mai întîi sā se întāreascā peretii cu pari multi si lemne transversale care sā sustinā pāmîntul. Acum as încerca sā fac acest lucru, dar pāmîntul se vede crāpat peste tot si mi-e teamā sā nu cadā acoperisul în timpul lucrului. Il mai las astfel pînā mine, sā vedem ce mai face. Din aceastā cauzā s-au luat māsuri ca bordeiul sectiei, cu ajutorul pionierilor, sā fie fācut ca întreaga greutate sā se reazime pe stîlpi, grinzi si capete, iar nu pe pāmînt. In ce mā priveste pe mine, am luat māsuri sā mai întāresc bordeiul în care mā aflu.
De azi noapte, mai multe companii de pe Padesi au plecat undeva, desigur spre Jiu, sub comanda valorosului cāpitan Popescu Benedict. Ele au fost înlocuite acolo cu alte companii.
Pe la amiazā, zāpada a început sā cadā cu tot dinadinsul si s-a fācut mare. Acuma, seara, vîntul suierā puternic prāfuind-o. Cînd iesi afarā te îneacā, atît e de greu sā stai în bātaia vîntului. Mā rog lui Dumnezeu pentru cei care pe aceastā vreme nu vor putea sā stea undeva adāpostiti ci vor fi nevoiti sā stea cu arma în mîna, afarā, luptîndu-se sau gata de luptā. Timpurile sînt grele si va trebui sā le îndurām.

Vineri 4 noiembrie
Ora 8 Ŋ sara. Am primit ordin de plecare înapoi.
Dumnezeu sā fie cu noi (…)

Sîmbātā 5 noiembrie
Am scris cuvintele de mai sus asarā, pe cînd la mine în bordei se strîngeau în grabā lucrurile, ordonanta si cornistul îsi fāceau ranitele si sacii punînd în ele tot ce poate încāpea. Din lucrurile ce nu se puteau pune în ranite am fācut o legāturā cu fata de masā adusā de acasā alaltāieri de s… cu lucruri de mîncare si, împreunā cu uneltele cele mai de lucru, am trimis-o la regiment spre a se aseza în cārute, trimitînd în acelasi timp ordin plutonierului major sā ridice bucātāriile, sā împacheteze tot, sā le trimitā în vale la cārute si sā fie cu toate gata de plecare. In bordeiul sectiei, pe care o anuntasem cā vor fi schimbati de militieni iar noi ne vom duce în altā parte, activitate febrilā, asa cā în foarte scurt timp era gata de plecare.
Ce se înîmplase ?
Ne aflam toti ofiterii de pe Cocos în bordeiul maiorului, isprāvisem masa si ascultam diferite povesti si glume ale cāpitanului St… cînd pe usā apare un soldat cu un ordin într-un plic închis. Maiorul deschide plicul si începe sā citeascā. Observām cā în timpul cititului îsi schimbā putin fata. Se opreste din citit si dā ordin ca soldatii si ordonantele ce erau în bordeie sā iasā afarā. Ghicim imediat ceva rāu. Intr-adevār, el ne spune: “- Rāu, domnilor”, si începe sā ne citeascā ordinul. Comandantul brigāzii ordonā sā se ia māsuri de o eventualā retragere chiar în astā noapte. Recomandā ca nu cumva sā se explice soldatilor nostri scopul miscārii pentru ca retragerea sā se facā în cea mai mare ordine si sā nu se dea nastere la panicā ; se fac responsabili pentru aceasta ofiterii superiori care sînt obligati sā împuste pe oricine care prin atitudinea lui ar provoca vre-o dezordine. Semnalul de plecare va fi acesta : Ģ Un batalion sā vinā în ajutor pentru actiune ģ.
In timpul citirii, maiorul abia îsi putea tine respiratia iar noi ascultam cu inimile bātînd si muti de nemārginita durere ce ne provoca aceastā veste. Era în joc nu numai siguranta armatei noastre de dincoace de Olt, dar era vorba mai ales de onoarea noastrā, de familiile noastre, de mult putinul ce-l aveam fiecare în acest colt bogat al tārii care se numeste Oltenia si care trebuia complet pārāsit. Ne uitam palizi unul la altul. Va sā zicā, aici am ajuns !
Mā scol în picioare si încep sā mā plimb cāci un fel de tremur m-a apucat. Dupā ce fiecare îsi aratā durerea pentru astfel de stare, maiorul dā ordine sā se ia māsuri si trimite sā se cheme sublocot. Dinc. de la Visoca.
In timpul cînd noi stam de vorbā, vine telefonistul si spune cā la telefon s-a primit de la brigadā stirea cā un batalion ne vine în ajutor pentru actiune.
Era semnalul ! Asa dar, nu mai e nici o sperantā !
Plecām fiecare la unitātile noastre pentru a ne pregāti. Dau ordine la sectii, apoi intru în bordeiul meu pentru a vedea ce se poate lua. Oale, sticle, masā, scaune, rāmîn pe loc. Bordeiul mi se pārea strāin, începuse sā aibā deja aerul pārāsirii. As fi vrut sā las aci niste vin ce-l mai aveam, niste mere si gutui. Dar ordonanta mea si cornistul, mai prevāzātori, nu voiesc a lāsa nimic si îndeasā ranitele si sacii cu tot ce se poate lua iar vinul îl toarnā prin bidoane.
In acest timp mā gîndeam cu întristare la acest dezastru, cu atît mai mare cu cît privea mai multā lume. Cugetam ce se vor face ai nostri de acasā si îmi închipuiam cā poate vor pleca cu totii la Cîrligati, dincolo de Olt, unde viata lor ar fi fost oaresicum în sigurantā. Dar toatā averea, tot ce stînsese cu atîta muncā, grîu, porumb, vin, vite, trebuiau pārāsite în mîinile acelei osti învingātoare si mult doritoare de pîine… Iar altii, care abia o duceau cu sārācia lor, vor deveni si mai sāraci, si mai nenorociti, fārā pîine, fārā acoperāmînt, rātācind pe drumuri, avînd vietile lor în pericol.
O mai dureroasā stare nu se putea închipui. Imi rāmînea o singurā sperantā, cā, înainte de a pleca, ordinul poate se va revoca, sau cā, dupā ce vom fi ajuns la Ciresi sau în altā localitate, vom primi alt ordin sā rāmînem acolo pe loc sau sā ne întoarcem înapoi. Imi închipuiam cā, dacā ar fi fost sā ne întoarcem în aceeasi noapte înapoi, poate cā nu vom gāsi pozitiile noastre ocupate iar, dacā ar fi fost sā ne ducem mai departe, cel putin am fi pierdut o micā parte, cea mai putin bogatā din judetul Mehedinti, iar nu Oltenia întreagā. Si apoi, atunci cînd ne-ar fi venit bine, ne-am fi întors si am fi gonit pe dusman. Mā gîndeam cā în astā noapte douā lucruri s-ar fi putut întîmpla în tācere, inamicul ar fi putut cu greu afla de plecarea noastrā, mai ales în ce priveste Cocosul de unde, chiar fācînd zgomot, la dusman nu se poate auzi nimic, asa cā usor ne-am fi putut întoarce.
Tocmai cînd gîndeam aceste lucruri si în gîndul meu rugam pe Dumnezeul cel bun si îndurātor sā aibā grijā de noi, vine omul de legāturā de la maior si spune cā ordinul de plecare s-a revocat. O mare usurare îmi cuprinde sufletul. Deocamdatā, va sā zicā, pericoul trebuise sā fi fost înlāturat. Dau ordin la sectie sā stea în reapos în bordei si chiar sā se culce, avînd ranitele gata lîngā ei, iar eu mā duc la maior sā mai aflu vesti. Acolo gāsesc si pe ceilalti ofiteri si aflu cā într-adevār de la Armata I se dāduse ordin ca toatā lumea sā rāmînā pe loc . Sufletele noastre se mai descarcā de descurajarea ce ne cuprinsese, vorbim cu mai multā voiosie, totusi, pāstrām oarecare rezervā cāci în definitiv nu se stie ce se va întîmpla mai tîrziu. Ne închipuim totusi cā situatia de la Jiu trebuie sā se fi schimbat deoarece ni s-a dat ordin sā rāmînem pe loc. Asta înseamnā cā pericolul e înlāturat. In acest timp vine si sublocotenentul Dinc., de la Visoca, obosit de drumul prin zāpadā si de cāderile numeroase pe coastā. I se comunicā si lui ce a fost si ce e si i se pune în vedere ca, pentru orice eventualitate, sā fie gata.
Plecām fiecare pe la bordeiele noastre sā ne culcām. Fiindcā mi-am trimis si pātura si perina, întind pe pat o suvitā ce a rāmas dintr-o altā pāturā si, în loc de perinā, strîng sub cap frunzā. Mā acopār cu mantaua si încerc sā adorm. Dar visez greu, frunzele îmi fug de sub cap, mā învîrtesc continuu. Toatā noaptea mi se pare cā bordeiul are sā cadā, într-un rînd chiar întreb ordonanta încotro e usa bordeiului cāci mi se pārea cāci nu cunosc bordeiul si cā am pierdut notiunea locului unde se afla usa. Grija cea multā m-a enervat. Mā scol dimineata cu durere de sale.
Afarā e frig cāci azi noapte a fost senin. Acum cerul e iar înourat si pare a avea de gînd sā mai ningā. Zāpada e mare si alunecoasā, ajunge pe unele locuri pînā mai sus de genunchi. Imi închipui cā nemtii de la Jiu cu greu îsi vor putea urni tunurile lor în care si-au pus totdeauna cea mai mare sperantā. Poate cā zāpada asta sā fie spre norocul nostru.
Am trimis sā aducā înapoi uneltele de lucru si sā urmeze la lucrul bordeiului. Am pus sā descopere bordeiul meu pentru ca mai întîi sā asigur rezistenta peretilor. La bordei, de alaltāieri, s-a pus o usā cam crāpatā, ce e drept, dar care tot face un serviciu, mai ales cā e ajutatā si de foaia de cort ce închide intrarea bordeiului mai jos. Acum sînt nevoit sā aprind în bordei lampa sau lumînarea pentru a vedea…
Ora 5 sara, zāpadā, vînt si viscol, în sfîrsit o vreme cruntā. Pentru orice eventualitate, ne pregātim. S-au luat māsuri pentru lucrarea unor tālpeti de sānii, lopetile si tîrnācoapele mari s-au trimis la regiment care va avea grijā de ele sā le trimitā la cārute. Efectele celor care au fost evacuati la spitale au fost de asemenea predate. S-a dispus ca parte din grenade sā fie purtate de soldati si parte sā se trimitā la trāsuri…
Sara la ora 9 mā întorc de la maior spre
bordeiul meu. De fricā sā nu mā încurc din nou printre bordeie o iau de-a dreptul pe sus si înot pînā mai sus de genunche în zpādā. Ajungînd la piatra de hotar mi se pare cā mai la stînga e o potecā si o iau într-acolo dar, în loc de potecā, dau în sant. Ninge, bate vîntul si viscoleste îngrozitor. Vai de acel care va fi nevoit sā cālātoreascā pe o astfel de vreme…
Am asteptat pînā la 9 comunicatul care n-a venit. Nu cumva s-o îndura Dumnezeu de noi sā ne scape de nenorocire ?
Se aud oarecari svonuri de succes ale armatei noastre pe Jiu…

Duminicā 6 noiembrie
Azi de dimineatā a fost vînt si viscol, dupā prînz vremea s-a mai muiat.
Azi la ora 12 ungurii s-au pus sā tragā din transee focuri repezi si sā arunce ghiulele de tun. Poate cā scopul lor e sā vadā dacā mai e cineva aici, ori poate cā vor sā ne tinā ocupati pentru a nu pleca spre Jiu, ori sā atace ei Bîrza, unde iarāsi s-au auzit focuri. Un srapnel a rānit la Padesi pe un sergent de-ai nostri, sef de mitralierā, si caporalul ochitor (Mocofan si Pîrvu) care au fost trimisi la spital.
Azi mi-au venit de la ladā din Jupînesti cismele, ciorapi grosi, cojocelul, cāciula, salul etc. si deocamdatā mi-am schimbat bocancii luînd cismele si chipiul luînd cāciula. Celelalte le-am fācut un pachet si l-am pus bine în bordei.
Ne aflam în bordeiul maiorului, seara. Spre Bîrza si Padesi se auzeau împuscāturi care, dupā cîtāva vreme, s-au potolit.
Dupā masā ne apucām, ei 4 la o masā si noi trei la altā masā, sā jucām un mic poker, noi āstia din urmā la 5 parale. Dupā un sfert de ceas, omul de gardā ne vesteste cā se aud focuri spre Visoca si cā unele gloante au ajuns chiar pe Cocos. Ne sculām pentru a ne duce fiecare la locurile noastre si a lua māsuri. La Padesi se aud focuri repezi dar spre Visoca au încetat. Bateria noastrā începe din stînga sā arunce repede mai multe obuze si aproape numaidecît ungurii se potolesc. Ajungînd la sectie, îi gāsesc pe ai mei afarā si gata pentru orice împrejurare. Dar, spre dreapta noastrā, nu se mai aude nimic. Intru în bordei si mi-e greu sā mā mai întorc pentru a continua jocul. Adorm, visez greu si mā învîrtesc toatā noaptea.
De la Jii n-am auzit astāzi nimic precis. Se zice cā starea s-a mai îmbunātātit. Se spune de asemenea cā niste patrule nemtesti, cālāreti, au ajuns tocmai la Strehaia, unde au fost izgonite de jandarmi de-ai nostri si prinse de un escadron de cavalerie de-ale noastre.

Luni 7 noiembrie
Astnoapte în mai multe rînduri ungurii au tras focuri de puscā la Padesi si au aruncat obuze în toate pārtile. Astāzi, dis de dimineatā, tocmai cînd venise ceaiul, s-au apucat sā tragā din nou.
Azi noapte a fost senin si cald, zāpada de pe arbori a început sā picure în formā de apā. Azi e o zi frumoasā si caldā, soarele strāluceste, vederea se întinde foarte departe, dealurile strālucesc de albeata zāpezii luminate de soare. Pocnetele de puscā ce izbucnesc din cînd în cînd se aud foarte deslusit si la mari depārtāri. Zāpada a început sā se topeascā.
Pe la ora 12 trec 3 aeroplane, douā din ele o apucā spre rāsārit si spre centrul tārii, trecînd deasupra Sulitei, al treilea trece pe deasupra Padesului spre Severin. Ies afarā si lîngā bordeiul comp. 8 gāsesc pe cāpitanul I. si împreunā privim dupā aceste pāsāri care, în împrejurārile de fatā, mi se par prevestitoare de rāu. Cele douā care au apucat spre rāsārit se întorc curînd, unul tot pe unde a trecut, celālalt pe dreapta noastrā. In dreptul Severinului se aud împuscāturi si tunuri. Cāpitanul îsi dā cu pārerea cā poate din Serbia s-a încercat o trecere de trupe la noi, eu cred cā ai nostri au tras cu tunurile si pustile asupra aeroplanului ce a trecut într-acolo, ceea ce e mai probabil.
Ne gîndim tristi la situatia în care ne-am gāsi în caz de retragere, cāpitanul are nevastā si copii mici în Dolj si nu stie unde i-ar duce cāci, dincolo de Olt, nu are nici cunoscuti, nici rude. Plecām spre bordeiul maiorului, la masā, acolo apa din zāpada ce s-a topit a strābātut acoperisul destul de gros de pāmînt, dar cāruia nu i s-a dat nici o înclinare, si picā. Ne asezām toti la masā. Nu avem nici dispozitie si pare cā pe toti ne apasā ceva. Din toate reiese cā s-au luat si se iau māsuri pentru un caz de retragere. Bagajele mai grele s-au trimis la cārute, cazanele de campanie s-au încārcat. Azi se croieste cu ajutorul pionierilor un drum spre Visoca si Baldovin. Trāim zile grele si triste.
Bunul Dumnezeu va vrea sā-si întoarcā privirea spre noi ? …
Cātrā sarā se dā ordinul urmātor : de la ora 8 fārā un sfert pînā la ora 8 sā se înceapā pe toatā linia focuri de puscā si tunuri. Ne flām la popota noastrā cînd începe si iesim afarā cā ascultām. De la Padesi pînā la Visoca pocnesc pustile si tunurile cele mici sau Ģ Ianca ģ. Ungurii, speriati, încep sā lumineze cu 3 reflectoare. Dupā ce terminā ai nostri, rāspund si ei cu vre-o 30-40 focuri de tun si apoi totul se linisteste. Dupā care, apoi e liniste completā, nu ne mai supārā ca asarā în tot momentul. S-au convins cā sîntem la locurile noastre si cā încā putem deveni agresivi. Acum douā zile s-a prins de unguri o patrulā compusā din 2 oameni din reg. Dolj care, silitā, a spus desigur intentia noastrā din sara … cā voiam a ne retrage. De atunci dusmanii nostri vor sā se încredinteze dacā am plecat sau nu si pentru acest motiv au trimis azi aeroplanele. Acum s-au încredintat cā nu voiam sā ne miscām de aici. Actiunea de asarā a avut un bun efect, a ridicat moralul trupei si ne-a dat încrederea sā dusmanul se teme.
Afarā e vînt tare si cald. Am stat pînā la 12 cu totii împreunā la maior.

Marti 8 noiembrie
Astāzi pînā la ora 12 a fost un vînt foarte puternic, zāpada a continuat sā se topeascā asa cā pāmîntul a început sā aparā negru mai peste tot. Dupā prînz, pe la ora 2 Ŋ, dusmanul a începu o violentā bombardare a Cocosului si împrejurimilor. Am stat în bordei la mine si le-am ascultat cum veneau vîjîind si spārgîndu-se de la un cap al Cocosului pînā la celālalt. S-au tras mai bine de 150 proiectile care, din fericire, nu au fācut nici o pagubā, au rāscolit numai pāmîntul pe unde au cāzut. Unele au cāzut pe creasta Cocosului, altele mai în vale. Cele care cādeau în apropiere fāceau sā se cutremure bordeiul. De la mine, auzeam în bordeiul sectiei glume si rîsete pe socoteala vîjîitului si exploziei bombelor. Pe la 4 a mai încetat canonada dar, spre Visoca, au început sā se audā împuscāturi si acum ghiulelele treceau mult mai sus pentru a se sparge în vale unde, desigur, inamicul crede sā sînt rezervele noastre. Impuscāturile au devenit din ce în ce mai repezi si maiorul vine spre a vedea ce e de fācut. O mitralierā de ale noastre dau ordin sā ocupe adāpostul din stînga drumului apoi, dupā vre-o jumātate de orā, vāzînd cā focurile la Visoca în loc sā se domoleascā se întetesc, primesc ordinul sā trimit acolo o mitralierā. Propun sā mā duc eu însumi cu ea si pornesc cu mitraliera francezā comandatā de sergentul Leoveanu. Cum nu fusesem niciodatā pe Visoca, rāmînea sā mā conduc dupā directie. Cu mine împreunā merge si cornistul Mb. care, pînā la izvorul de apā, cunoaste bine drumul. Coborîm în dreapta granitei, pînā la izvor, trecem o vînā de apā si, prin zāpadā, începem a sui în sus. Deasupra, spre jumātate la stînga, se aud împuscāturi dese care fac sā (vuiascā) valea. Cîte o datā un glot inamic vine pe deasupra, altele, care s-au lovit de vreun arbor sau piatrā si au ricosat, vin învîrtindu-se cîte o jumātate de minut. Din vreme în vreme se aude fluierînd cîte o ghiulea care trece peste Cocos si cade în vale. Oamenii, care au pe ei si ranite si saci încārcati, obosesc repede ducînd în spinare mitraliera, afetul, scuturile si cutiile de cartuse ; îi opresc din cînd în cînd ca sā se apropie si cei rāmasi în urmā si sā se odihneascā. Pentru ca sā nu ne încurcām, trimit pe cornist înainte sā se întîlneascā cu cāpitanul I. sau alt ofiter si apoisā vinā sā mā vesteascā. Pleacā mai întîi spre stînga dar se întoarce curînd spunînd cā vin prea multe gloante, îl trimit apoi la dreapta si, în sfîrsit, se întoarce spunînd cā a gāsit pe cāpitan. O luām înainte si începem sā urcām dealul, mai întîi pe un drum fācut prin zāpadā si apoi direct prin zāpadā, spre stînga. Se aud împuscāturi sus, cîteodatā mai repede alte ori mai rar, dar cāpitanul a dispārut de aici. Ne coborîm din nou spre vale si, spre norocul nostru, sā ne întîlnim cu el tocmai în drum. O luām cu totii pe dum spre rāsārit, mergem o bucatā, strigām si ne rāspunde din apropiere sublocot. Dinculescu. Ne ducem la el la bordei si-l gāsim cu Buz.
Ne explicā ce a fost : ungurii au venit în mai multe grupe, s-au risipit în trāgātori si au atacat santinelele noastre care s-au retras în transee. Trimitîndu-li-se ajutor 2 plutoane, au tinut în loc pe unguri iar acum, cînd focurile aproape au încetat, acestia s-au retras. Intrām în bordeiul lui si face un raport cā fortele ce are aici sînt prea putin numeroase. Mitraliera mea va rāmîne pe Visoca într-un bordei, în apropiere, si va fi întrebuintatā cînd va fi nevoie.
A înoptat cu desāvîrsire, e ceatā si întuneric mare. Plec de aci spre Cocos însotit de cornist, de omul de legāturā care venise sā ia raportul celor întîmplate si de un om din comp. 8, care sā ne arate drumul. Mergem lovindu-ne de crengi, împiedecîndu-ne de crengi, împiedecîndu-ne de arbori rāsturnati, alunecînd prin noroi. Coborîm si apoi urcām pînā la granitā, de unde, apoi, o luām la stînga prin mocirlā, ocolim putin din drum ca sā nu ne lovim de sîrma ghimpatā si urcām pe Cocos.
La masā aflu cā au venit oarecari vesti bune de la Jiu. Se zice cā în ultimul timp au venit moldovenii care au fost înlocuiti de rusi în defileurile lor.
Detasamentul de aici care a plecat spre Jiu cu cāpitanul Benedict si Colonel Tāutu s-a întîlnit în dum, dincolo de Baia de Aramā, cu un detasament nemtesc, au fācut prizonieri douā escadroane de cavalerie, au capturat 2 tunuri, distrugînd alte douā escadroane. Despre cāpitanul Popescu Ben. se spune cā a murit, lucru care mā mîhneste foarte mult. Parcā-l vād cu figura lui zîmbitoare, cu vorba lui sigurā si îndrāzneatā care fācea din soldatii din subordinele sale adervārati eroi. Era din stofa oamenilor mari. Era tînār de tot si pentru calitātile lui extraordinare fusese decorat si propus pentru gradul de maior. Dacā va fi adevārat cā a murit, apoi a murit cu adevārat viteaz. Desigur, nu mā asteptam la aceasta ci mai repede asteptam sā aud în curînd despre isprāvile sale potrivite sufletului sāu mare .
Ora 10 ŧ noaptea, liniste, nu se aud nici tunuri, nici pusti. Afarā bate putin vîntul si e senin ;
(Astāzi am iscālit porcesul verbal care constatā moartea caporalului Pîrvu. Rānile ce a primit au fost grave si pe sarā temperatura a scāzut, a început sā teremure din ce în ce mai tare, rāceala l-a cuprins peste tot si a murit. Dumnezeu sā-l ierte).

Miercuri 9 noiembrie
Dis de dimineatā, înainte de a se lumina, tunurile inamice au început sā batā Cocosul, aruncînd cel putin 100 obuze. Dupā ce au încetat tunurile, pe la 7, au început sā ne cîrîie cu focuri de armā la Visoca. Din vreme în vreme se aud furtuni de focuri cu mici repausuri. Pe la 10, tunurile dusmane au început sā batā din nou, de astā datā nu Cocosul ci valea dinapoia sa. Oamenii sectiilor stau fārā teamā afarā, se uitā dupā ele cum vin si cum trec înainte spārgîndu-se, unele în vale, altele tocmai pe sosea. Pentru fluieratul lor au mai gāsit o comparatie nimeritā : Cavalul. Intr-adevār, suierātura-fluierātura lor se aseamānā cu a cavalului. Trec una dupā alta ca cocorii, în siruri. Ģ Se tin de poale ģ, zice unul, Ģ formeazā legātura ģ, zice altul. O veveritā neagrā sare din arborii din stînga, din creangā în creangā si din tufan în tufan, cu o uimitoare agilitate. Gonitā de strigātele soldatilor o ia în vale prin arbori. La Orsova se aud continui bubuituri de tun.
Armata I face cunoscut cā rolul nostru aici, al Detasamentului Cerna, e sā pāstrām pozitiile cu orice pret si pînā la ultimul om. In acelasi timp, comandamentul acestui detasament aduce, printr-un ordin de zi, multumirile colonelului Tāutu si grupului sāu pentru isprava sa cu detasamentul nemtesc, aduce, de asemenea, multumiri Grupului Cerna care si-a pāstrat pozitiunile, cu toate cā a fost foarte putin numeros, ne îndeamnā la acelasi lucru si de acum înainte si ne pune în vedere cā în curînd vom scāpa din aceastā situatie dificilā .
Pentru moartea vitejeascā a nobilului cāpitan Benedict Popescu, fost în ultimul timp comandant de batalion în Reg. 1, dā ordin ca de acum înainte compania sa ( a 11-a) sā poarte numele Ģ Compania Benedict Popescu ģ, iar pe tot timpul campaniei ofiterii si trupa acestei comanii sā poarte doliu…
Dupā prînz, ducîndu-se în ajutorul comp. a 8-a douā plutoane, unul din comp. 7-a si altul din comp. 9, s-a cîstigat un succes destul de frumos.
Un observator a fost urcat într-un arbor si, vāzînd lantul trāgātorilor inamici, a stigat sā tragā si, dupā linistea ce se pāstrase pînā aci, a izbcnit deodatā un pîrîit groaznic. Un pluton de ale noastre cāzîndu-le în flanc, ungurii s-au pus pe o goanā nebunā, ai nostri, chiuind si strigînd Ģ ura ģ, i-au gonit pînā ce au trecut douā rînduri de transee de-ale lor. Pe urmā s-au întors înapoi la māstile ce le fācuse ungurii pentru atacul lor si au adunat de acolo vre-o 20 de arme, pāturi, farfurii si alte multe. De la un mort al lor au luat semnul de identitate, o hîrtie într-un mic medalion de alamā, carnete etc. Unul din ai nostri care nu avea manta (o pierduse într-o luptā) a dezbrācat pe un ungur mort si i-a luat mantaua. Ungurii, dupā aceastā isparvā, n-au mai apārut si un singur foc nu s-a mai auzit.
In schimb, pe sarā s-au auzit cîteva la Padesi. La Orsova toatā ziua a bātut artileria si din cînd în cînd se distingeau si focuri de armā … Acelasi ordin de retragere, de zilele trecute, s-a dat astā sarā. Se pare cā, de astā datā, ordinul e irevocabil. Tunurile noastre, dupā ce au tras o furtunā de focuri, au plecat. Dupā ei vom pleca si noi, în curînd. S-au luat pentru aceasta toate māsurile. Am trimis la cārute lopeti, etc., care nu se putea duce cu mîinile. Esalonul ne va astepta la Baldovin. E întuneric dar cerul e senin si atmosfera caldā.
Noroiul e mare. Ne asteptām la altā veste…

Joi 10 noiembrie
Am plecat de pe Cocos, asarā la ora 10 Ŋ. Am coborît Cocosul încet pînā în vale, unde am asteptat sā se scurgā mai întîi cele 2 companii ale bat. 3. Am luat-o apoi înainte pînā la sosea. Aproape de Baldovin, aci am asteptat Doljul care venea de la Bîrza. Trecem prin Negrusa. Bahna murmurā jos în prāpastie. Ajungem la pod, asteptām mult pînā sā treacā tunuri si trāsuri.
Suim la Ciresi, aci lumea stā tristā, unele femei plîng. Suim spre Bunoaica cu 2 sectii, 2 rāmîn la Ciresi cu bat. 3.
Mā uit înapoi la tara pe care o pārāsim. La Severin se aude zgomotul unei lupte cu germanii. Detasamente au intrat, se zice, si în Craiova . Stām 2 ore la o casā în Bunoaica si primim ordin sā pornim.
Situatia noastrā e grea. Plecām pe la ora 5 pe sarā si mergem continuu fārā oprire pînā la Jidostita si apoi pînā la Dudasi. De sus plouā, drumul e noroios. In drumul nostru ne ajung din urmā baterii de artilerie care trec cu zgomot sau ajungem din urmā mii de care care formeazā convoiurile.
Asupra Severinului vedem fumurile alburii ale tunurilor ce trag de dincolo la care rāspund ale noastre de la Simian. Auzim cā în Severin e un detasament german care deocamdatā e închis acolo, dar care se apārā bine si stāpîneste totusi orasul.
La Jidostita mā întîlnesc cu Ionel si frate-meu Dumitrache. Mergem înainte, mereu înainte prin ploaia care cade cu stāruintā, prin noroiul ca ciorba. Ne oprim putin într-o comunā mai în vale unde soldatii se odihnesc un sfert de ceas în ploaie. Ranita si cele 400 de cartuse precum si drumul lung a fācut si sā cadā multā lume. Apa surlue prin santuri, cîmpiile sînt pline de bāltoace si, neavînd unde sta, se aseazā chiar în noroi.
O pornim spre stînga, lāsînd Severinul la dreapta.
Reflectoarele din Serbia lumineazā jumātate din cer si partea stîngā a Severinului, se aruncā de dusmani mereu rachete care lumineazā la mari depārtāri, ca ziua. Tocmai ne aflām pe o linie de la care trebuie sā o luām spre stînga. Auzim pe un om vāitîndu-se îngrozitor si rugîndu-se sā nu fie lāsat. Colonelul St. dā ordin ca 2 brancardieri sā se ducā sā-l ia. Un altul horcāie în stînga drumului. Horcāitul lui se aude la mari depārtāri. Aud cā sînt rāniti într-o luptā ce a fost azi contra detasamentului din Severin. Se pierduse legātura cu comp. 8, care plecase înainte, si noi cu a 7-a ne aflam la sfîrsitul liniei, gata de a o lua spre stînga, cînd se trag rachete si auzim pocniturā scurtā de alāturi, care n-am vāzut de unde pleacā. In curînd alte 2, care mi s-a pārut cā vin din dreapta, si atunci fac semn sā treacā cu compania santul pe lîngā curtea conacului din colt. Dar, un glont loveste un cal aproape de mine care cade icnind cu samarul. Fugim înainte, un alt glont loveste un al cal care cade gemînd … Ce-a mai urmat îmi voi aduce aminte totdeauna. In sfîrsit, pun compania în regulā, aud glasuri de oameni si pe sosea întîlnim trupe de la 17 din Dolj, cu mitraliere. Luām si noi loc lîngā ei si pornim peste cîmp spre soseaua pe care trebuie s-o luām prin bālti si noroi .
Observ cā cu mine n-am decît o mitralierā si toti sefii de mitralierā cu comandantii de sectie lipsā. Nu rāmāsesem decît cu samarele de rezervā si o mitralierā francezā. Credeam cā le-am pierdut, speram numai cā vor fi cu comp. 7-a. Peste o orā de mers ajungem la Dudas unde, într-adevār, dām de o casā unde se gāseau cu comp. 7-a. Bucuria mea. E ora 2 Ŋ, ne odihnim pînā la 4 Ŋ

Vineri 11 noiembrie
Plecām pe la 5 din Dudas si, prin mocirlā, ajungem la Topolinta, trecînd Topolnita. Pînā la 12 ne vom odihni. Bem cîte un ceai cald. La 4 se aude cā a apārut cavaleria inamicā pe dealurile din stînga. Convoiul fuge, noi ocupām transeele de pe deal. Nu e nimic. Ne dām jos si pornim spre Severin, la nemti – Abator.
Sara facem avantposturile pe deal, dormim cu porcii într-o cosare.

Sîmbātā 12 noiembrie
Pornim dimineata, sîntem ariergardā la convoi. Merge foarte greu. Armata se scurge amestecatā. In drum un om mort în dreapta, unul rupt pe jumātate în stînga. O cārutā fācutā praf. La un deal, convoiul nu mai poate trece. Pāzim cu mitraliera si infanteria sus pe deal trecerea convoiului, apoi rāmînem din nou în urmā. Mergem foarte încet, trāsurilese opresc rînd pe rînd si trebuiesc scoase cu boii. Pe la 11 noaptea sîntem prin apropiere de Balota. Oamenii sînt foarte obositi, se culcā pe marginea drumlui în umezealā si noroi tremurînd. Caii abia gāsesc sā mānînce. De obosealā, fiindcā nu li s-au scos de douā zile samarele, se trîntesc pe jos într-o rînā. Stau vre-o 2 ore într-un conac unde sînt mai multi ofiteri, mā încālzesc putin si atipesc pe un scaun.

Duminicā 13 noiembrie
Plecām dimineata la ora 7 spre Rogova cînd convoiul abia a putut urca dealul plin de noroi. Soselele cu noroiul pînā la gleznā. Merg cu 2 sectii la avantgardā, ne odihnim putin pe o miriste, într-o vale, lîngā satul Izvorāsti. Ne-ajung din urmā bat. 3, care a avut o întîlnire cu inamicul la Jidostita si, dupā o scurtā luptā, s-a retras cu putine pierderi, împreunā cu 2 tunuri si cu cele 2 sectii ale noastre. Parte din convoi s-a capturat de inamic. Septville a fost luat prizonier. Caporalul Ion, fācîndu-se mort, a fugit venind la noi.
Broscari – Rogova, sate frumusele. La Broscari s-a anuntat cā ar veni cavaleria inamicā, dar n-a fost. La Rogova tunurile inamice trāgeau de dincolo de Dunāre, de pe dealul Stārminei.
Mai facem la 10 km pînā la Vînj si mîncām azimā caldā cu murāturi, fripturā si bem putin vin, la cāldurā, la un tāran care a fost la Pelvna. Cu greu am putut gāsi loc pentru întrega companie.

Luni 14 noiembrie
Am plecat la 6 dimineata din Vînj. Deasupra Elisavetei, pe deal, rāmîne comp. 2 si 3 sā facā ariergardā inamicului care ne-ar urmāri. Se taie arbori si se lasā pe sosea, se fac santuri prin pādure de pionieri. Pe dum, o grāmadā de femei si bātrîni întrebā de ai lor, cu legāturi cu mîncare în mînā. Una, cāreia i s-a comunicat cā sotul sāu a murit, plînge cu sughituri.
La Recea se rechizitioneazā porci, vite etc. Soldatii iau dintr-o magazie drugi de porumb pe care le coc la focuri de paie.

Marti 15 noiembrie
(Recea, Rosiuta, Vînātori). Am cantonat asarā în Braniste, unde am ajuns la ora 7. Lumea, vestitā din vreme, a pregātit mîncare pentru soldatii ce vor primi fiecare în casā. Oamenii au mîncat ceva mai bine si s-au odihnit. La 5 dim. vom pleca. Se aude cā bulgarii ar fi trecut în vre-o 5 luntri Dunārea la Gîrla, desigur pentru prādāciuni. S-au vāzut venind dintr-acolo femei cu putinul lor avut în care. O femeie se plîngea cā i-au luat boii. Plecām spre Dîrvari. Cu 2 km înainte de Gemeni, sînt anuntat cā în aceastā comunā mā asteaptā ai mei. Mā duc înainte si vorbesc cu ei.
Marginea soselei e peste tot plinā de lume care-si asteaptā pe ai lor. Ne oprim în Risipiti pe la 1, cu gîndul sā rāmînem pînā a doua zi dar, abia mîncām si ne gîndim sā ne odihnim, cînd primim ordin de plecare.
Mergem înainte, la Motātei, prin noroiul de-o palmā. Aci, ne învîrtim 2 ceasuri pînā gāsim grajduri pentru cai si locuri de culcat pentru oameni. Nu s-a avut în vedere mai din vreme asa cā a rāmas, ca si alte dāti, sā ne gāsim singuri adāpost. Azi, la prînz multi soldati n-au mîncat, cāci n-au avut de unde, si astā sarā nu se stie dacā vor gāsi. E vorba ca mîine sā plecām la ora 7. Bine ar fi, cāci si oamenii si caii sînt foarte obositi. Caii abia se mai urnesc, unii schioapātā, asa cā mi-e teamā cā, fārā odihnā, ne vor lāsa.
Pentru prima datā cînd stām la o masā mai cumsecade si bem cafeaua într-un salon.

Miercuri 16 noiembrie
Plecām din Motātei la ora 7 dim. Aceeasi mocirlā pe tot drumul. La iesirea din Motātei o luām pe drumul din stînga si, pînā a iesi la soseaua Craiova-Calafat, trecem pe un drum groaznic unde cārutele se înfundā pînā la cāpātîna rotii. Drumul judetean e mai bun si cārutele merg mai usor. Intrām în com. Galicea, sat destul de frumos, si odihnim caii si oamenii pe iarbā, în conacul printului Bibescu. De prînz oamenii nu au ce mînca, afarā de cîtiva care avînd rude si-au putut procura.
Tot aici vin si cei 24 prizonieri germani, dintre care unii poartā cāsti cu obisnuita sulitā deasupra. Altii poartā simple sepci fārā cozoroc. Toti sînt bine îmbrācati, cu oarecare elegantā, iar sergentul lor are o mutrā si o tinutā de adevārat ofiter. Vorbesc cu unul din ei care stie frantuzeste si pe care-l întreb de unde e. Rāspunde foarte politicos, sculîndu-se în picioare, cā e din Augsburg, cā a învātat 8 clase de liceu si cā e farmacist. Tara noastrā, zice el, e frumoasā, dar mai frumoasā e tara lui. Cred si eu. Noroiul nostru colosal si femeile în picioarele goale (care) se bālācesc prin noroi uitîndu-se dupā ai lor, nu sînt lucruri a face impresie prea frumoasā. Il întreb dacā au mîncat asarā si-mi rāspunde cā a mîncat māmāligā si ceva pe care nu stie sā-l explice. Māmāliga, zice el, e bunā pentru foame dar în definitiv n-are o pārere prea grozavā de ea. Intreb sergentul gārzii care îi pāzeste si-mi spunecā, pe cît se poate, se are grijā de ei. Desigur, dacā am avea obisnuita noastrā aprovizionare, ar trāi si ei mai bine. Unul din ei nu stiu unde a gāsit o bucatā de māmāligā si mānîncā din ea culcat. Un soldat de la artilerie vine si le dā cîteva turte de pesmeti, pe care ei le împart frāteste între ei. Eu dau convorbitorului meu un pahar de visinatā, pentru care îmi multumeste, iar cînd îi întind o bucatā de pîine caldā fācutā de tārāncile noastre se repede cu o vāditā foame, dar nu o mānîncā singur ci dā, cîte o bucāticā, la cei din jurul lui*.
Frate-meu Dumitrache mi-aduce o sticlā de vin si-mi spune cā Stānicā e bolnav.
Plecām spre Bāilesti, ocolind pe lîngā Galiciuica, pe unde drumul e mai bun si, mai pe sarā, sîntem la Bāilesti. Intrām în cantonament cu toatā compania la D. Gabor, unde avem o foarte bunā camerā cu sobā de teracotā si pat bun. Oamenii, afarā în curte, pîrlesc vre-o 4 porci tāiati pentru a-si face fripturā din ei. Trimitem sā se facā rost si de māmāligā.
Divizia colonelului Vāitoianu (a Dunārii) a plecat alaltāieri spre Zāval, unde vom pleca si noi.

Luni 17 noiembrie
Plecām din Bāilesti la 7 Ŋ dimineata spre Boureni, sat destul de frumos dar, ca toate satele, destul de noroios. Afumati, Amzulesti, Urzicuta. In acest din urmā sat stām o orā cu compania noastrā, într-o curte cu iarbā, unde ne odihnim si mîncām.
Bidiviul ordonantei mele s-a tinut bine pînā acum, sāracul, si poartā pe el lucrurile de care avem nevoie. Pe cai se vād bucāti din porcii tāiati asarā si care vor urma a fi fripte cînd timpul ne va permite.
Azi, pentru prima oarā de cînd am plecat, s-a dat în mod regulat soldatilor pîine si zahār, pe lîngā carnea ce li s-a distribuit asarā. La Urzicuta, unde ne-am oprit putin, soldatii, mai ales cei de la marinā si artilerie, s-au repezit la gîste în toate pārtile (într-adevār civilzatia noastrā nu e prea de lāudat).
Satul Ionele. O sosea care ne face sā vedem cā se poate si o sosea fārā noroi.
La Bîrca nimerim tocmai în curtea învātātorului Stānescu, vechea mea cunostintā, la care mānînc si mā culc peste noapte. Aci aud o grāmadā de lucruri. Cā prin sate, oamenii nemaiavînd conducātor (sau desi au primar, acesta nemaiavînd de cine sā fie sustinut, nu mai e ascultat), au intrat în conacele boieresti si au dus acasā la ei etc. Cā aliatii nostri merg bine pe toate fronturile, francezii la Metz*, rusii în Transilvania, italienii si sîrbii la Nis etc. Dar cā germanii ar fi trecut Oltul pe mai multe locuri si cā ar fi si la Pitesti*. La toti le e fricā mai ales de vre-o nāvālire bulgarā si se tem nu numai de avere dar chiar si de viata lor.
A plecat la ora 9 batalionul III, pentru a întāri un alt batalion la Zāval, unde am dat si eu o sectie de mitraliere.

Vineri 18 noiembrie
Plecām la 6 dimineata – Goicea Mare, Goicea Micā, Mācesu de Jos, Nedeia, unde ne oprim o orā si mîncām în apropiere de bisericā, într-o casā destul de curāticā. In dreapta noastrā, lacul cel mare al Nedeii cu mii de gîste si rate sālbatice ce împînzesc lacul si cerul în lungi siruri. Gighera, unde vād pe fratele colegului meu Iliescu, Zāvalul, podul de piatrā si fier, pādurea cea mare.
Inaintea noastrā se aud cîteva bubuituri de tun. Se vede cā am înaintat prea mult si se dā ordin sā ne înapoiem la Zāval. Tocmai cînd o luam la stînga, pentru a cantona, se aud urmārindu-ne cîteva ghiulele inamice. Se iau māsuri, trimitîndu-se compania 3-a cu o sectie de mitraliere la intrarea cotului (māgura), companiile 1, 8 si 7 spre nord, la o altā sectie. A fost un tun sau 2 inamice care au venit repede, au tras prost cîteva lovituri si au fugit înapoi.
E ordin sā dormim la noapte afarā
(La pod, dincolo de Jiu, am vāzut un cāpitan bulgar omorît, despre care se spune cā împreunā cu o patrulā ar fi încercat sā arunce în aer podul de la Zāval).

Sîmbātā 19 noiembrie
Astnoapte s-au auzit mereu tunuri si chiar mitraliere. Am dormit afarā, pe marginea unui sant, pe un strat de paie, împreunā cu sectia care mi-a mai rāmas. Spre ziuā am simtit destul de întepātor frigul.
La 3 dimineata am plecat spre Grindeni, Pisc, Sadova. Pe drumul dintre Grindeni si Pisc, prin pādure, s-a împuscat un bulgar dintre cei ce venise dupā jaf, chiar la marginea drumului. Niste femei si un tāran ne ajung din urmā si spun cā, la Bechet, bulgarii n-au lāsat aproape nimic dar cā, aflînd cā vine armata românescā, s-au pus pe o fugā nebunā spre Dunāre . Peste tot prinprejur bulgari prinsi, împuscati. Unii sînt închisi la primāria Sadova. In com. Grindeni, o multime de care încārcate cu lînā si altele, de la domeniul Segarcea, prāsite de bulgarii care au fugit. Prin toate comunele din marginea Dunārii au apārut jefuind.
Pe la ora 10 ajungem în Sadova. Pe dealurile din spre apus s-au fācut transee în care stau militieni de-ai nostri, gata sā primeascā pe inamic, dacā ar apārea. Se aud, de altfel, din Sadova tunuri si pusti, cred cā spre podul de la Zāval, unde s-a lāsat comp. 6-a sā bareze drumul. La Pisc a fost lāsatā compania 2-a, cu o sectie de la noi. Spre Bechet iarāsi s-au trimis trupe. Dusmanul se tine de noi, cînd eram în Boureni, ei erau în Bāilesti. Sînt ca un batalion cu tunuri.
Stām, deocamdatā, într-o curte unde s-a dat putin nutret cailor si s-au împārtit 25 de pîini la 100 de oameni din 2 sectii. S-a fācut si apelul companiei si s-a dat o situatie de efectiv.
Dupā ce am stat ca un ceas în Sadova, am fost trimisi în satul de alāturi, Damian. Am asezat cele 2 sectii în douā case. De aci se auzeau mereu tunurile si pustile. Cînd, cîteva ghiulele cāzurā chiar pe linia satului, spāimîntînd populatia. O fatā plîngea îngrozitā, mamā-sa îi rāspundea cā nu e nimic dacā vom muri, cā o moarte avem.
Ni se dā ordin sā ocupām transeele de la sud de Damian. Ne ducem, facem adāposturi pentru mitraliere în santuri. In acest timp, se vede cā ne-au vāzut cā, o rāpāialā de obuze se sparge în apropiere de noi. Mîncām putin înapoi, sub o rîpā, si ni se dā ordin din nou sā ocupām transeele. E frig si umed. Se pare cā Rosiorii e ocupat de germani. Ce vom face ?

Duminicā 20 noiembrie
Astnoapte am dormit în santuri, am fācut o micā scobiturā, am pus o mînā de paie si am încercat sā dormim. Dar, frigul îngheta mereu picioarele si am fost nevoit sā mā scol mereu, pentru a bate cu picioarele în pāmînt. Soldatii tuseau fācuti ghem de-a lungul santului si tremurînd.
Inamicul a tras aproape continuu cu tunurile pînā la miezul noptii, la intervale rare aruncînd si rachete. S-au auzit si pusti mitraliere. La ora 1 primim ordin ca la 4 sā plecām. Mā cobor cu ambele sectii în vale, cāutînd drumul, trec apa peste punte si ne ducem în sat. Plecām la ora 5, dupā ce luām la repezealā un ceai, si mergem aproape continuu pînā la ora 1 cînd, trecînd peste colosala mosie a Coroanei Segarcea, de unde sar mereu iepuri, si ajungem în satul nou, Stefan cel Mare, dupā ce trecem prin Iencuta. De dusman, deocamdatā, nu auzim nimic.
La una din sectiile Domeniului dām de trupe ale Detasamentului Dunārea . De acum înainte vom merge împreunā. Cu mîncarea stām rāu, trebuie sā ne procurām toate singuri, si fāinā pentru māmāligā si restul.
Azi s-a încercat sā ningā. E ora 2 Ŋ si deabia asteptām sā mîncām. Dar, înainte de a primi ceva de mîncare, primim ordin sā ne ducem în altā parte a satului pentru a face avantposturi. In timp ce se pun samarele pe cai, noi îmbucām ceva la repezealā, sārînd mîncarea cu sare denaturatā, cāci de cealaltā nu se mai gāseste si nici gaz pentru ars în lampā. Bārbatii femeilor unde ne gāsim sînt luati la rāzboi si, aproape peste tot, în sat femei singure. Lāsām cîtiva soldati sā fiarbā cazanele cu mîncare si sā facā māmāligā, iar noi plecām în partea de sud-est a satului, instalînd cele 2 sectii pe care le avem cu batalionul 1 (sectia III francezā, la batalionul 1, iar a II-a, la bat. 3, unde locotenentul Maz. a fost rānit cu ocaia apārārii podului) în 3 case. Cercetām marginea satului pe care o avem de apārat si, mai ales, soseaua ce duce spre Potel, mārginitā de pādure de salcîmi. S-a cumpārat un porc care s-a pîrlit repede si s-a dat la bucātārie. Māmāligā s-a fācut de ajuns, asa cā soldatii astā sarā vor mînca bine.

Luni 21 noiembrie
Astnoapte am visat mereu cā trebuie sā mā schimb din loc în loc, cā mergeam într-o mare învālmāsealā sā-mi caut locul si mi s-a pārut foarte curios cînd, pipāind cu mîna, am gāsit la cap cāpātîiul pe care m-am culcat asarā. Abia atunci mi-am dat seama cā mā aflu în casā, culcat, si cā nu mā schimb. Apoi, alte multe vise încurcate, rādācini subtiri ce ieseau din pāmînt întocmai ca razele ce aruncā obuzul cāzînd, apoi o ceatā de turci, un fel de ministrii cu sultanul lor, cu turbanuri mari albastre, cu care nu puteam sā vorbesc din cauza pozitiei lor înalte.
Plecām la 7 din Stefan cel Mare si, mergînd pe un cîmp interminabil, sîntem la 11 Ŋ în Vîrtop ; cantonām la margine, în apropierea unui izlaz mare. Ca si la satul Stefan cel Mare, în case cîte 2 paturi lungi ce se împreunā în unghi drept lîngā pereti. Deasupra, politā cu colturi vopsite pe care se aflā vase si cane înflorite. Dupā un repaus de un ceas, în patul cu rogojinā, mā duc cu sefii de sectii sā examinez sectorul avantposturilor noastre care e spre rāsārit de sat, toatā liziera sectorului.
In stînga (spre nord) e sectorul companiei 3, la dreapta al companiei 2. Aci trece un drum spre Celei si tot aci se împreunā alte drumuri de carā. Un alt drum de carā vine de aproape de cimitir, la stînga. Companiile cele douā au trimis înainte posturi de subofiteri. In partea de miazā-zi a satului face avantposturi Regimentul Dolj. Se aud cîva timp tunuri la Corabia, unde s-a dus un detasament de ale noastre spre a goni de acolo pe marinarii nemti care umplu slepurile lor cu producte de ale noastre. Un tun se aude si undeva spre nord.
Recunoasteri de ale noastre s-au trimis spre nord, la Visina, cu misiunea sā distrugā si calea feratā, dacā ar functiona. Se aude cā au fost lupte cu nemtii si la Alexandria, unde ar fi fost învinsi. Un zvon spune cā, de la Craiova, germanii s-ar fi retras. La Olt podurile sînt rupte dar ar fi un vad prin care s-ar putea trece cu apa pînā la piept.
Se dā, pe sarā, alarma pentru a se vedea cît de repede se strîng trupele. E vorba sā se trimitā un batalion din Regimentul Dolj, pentru a cāde în spatele inamicului, la Celei, care a atacat batalionul nostru al al 3-lea.
Rāmînem peste noapte în sat, e vorba sā plecām mîine la 7. S-a distribuit vin la trupā.

Marti 22 noiembrie
Plecām la 8 din Vîrop si, pe un drum foarte întins cu frumoase grîne, dupā 6 ore de mers ne aflām în comuna Izbiceni, sat mare si frumos pe malul Oltului, pe unde vom trece.
Pe drum, cu camaradul Petrescu, ne aducem aminte de timpurile de pace, discutînd despre vînātoare. Cîrduri de rate sālbatice se aud împrejurul nostru, în ceatā. Sîntem în avantgardā.
In Izbiceni ne oprim în dosul scoalei unde, se dā mîncare cailor, oamenii mānîncā din ce si-au putut pregāti de asarā. Tragem la preotul din sat, unde ne încālzim putin în timp ce mîncām.
Peste un ceas apucām pe drum la vale, în alt cantonament. Aprovizionarea particularā începe. La sectia I un porc enorm se audce, se pîrleste si se împarte egal la toate sectiile, niste oi s-au dat la bucātārii pentru mîine.
Sara începe burā de ploaie iar dusmanul care, înainte de a însāra, a trimis o patrulā care a tras cîteva focuri de puscā, pe înoptate ; au trimis cîteva tunuri care au tras în spre podul pe care încercām a-l repara pentru a trece mîine. Dupā putin timp însā, au tācut. Lemne de tot felul, împreunā cu pontonierii nostri si cu oamenii din sat, au pecat pentru întregirea podului ce a fost stricat. Cu greu se gāseste în sat fāinā, deoarece morile de pe Olt au fost înecate din ordinul jandarmeriei, iar morile de benzinā nu mai functioneazā, benzinā nemaigāsindu-se.

Miercuri 23 noiembrie.
Astnoapte pe la 11, stînd la gazda unde am fost cantonati, tocmai mā culcasem cînd, gornistul mā anuntā cā la apus de sat se aud împuscāturi. Ies si, într-adevār, se auzeau împuscāturi destul de dese si gloante care vîjîiau, rupînd crengile.
Peste putin, împuscāturile stāruind, se dā alarma sā iesim în stradā noi, companiile 2 si 3, împreunā cu maiorul Fl. si colonelul. Din cînd în cînd se aud împuscāturi ; se trimite o patrulā din compania 3 care sā-i ia pe flanc pe împuscātorii inamici. Dupā vre-o orā, se dā ordin ca companiile sā intre fiecare în curte, sā stea în repaus dar complet echipati si gata în orice moment. Mā culc din nou, îmbrācat chiar si cu mantaua, si pînā la ziuā sîntem linistiti. La ziuā, însā, se aud din nou împuscāturi si gloante spre noi, iar tunuri inamice încep sā batā liziera satului si soseaua pe care ne aflām. S-au luat māsuri ca si tunurile noastre sā tragā. Pionierii au plecat din nou pentru a termina cu facerea podului.
Sectia noastrā, a 2-a, a sosit asarā cu bat. 3 si se aflā la conacul mosiei. In luptele ce a dat, a avut 3 oameni rāniti si un sergent dispārut. O sectie francezā ni s-a cerut pentru a fi trimisā într-un loc care, pînā acuma, nu mi-a fost comunicat.
In timpul bombardamentului de azi, au fost omorîti si rāniti mai multi soldati. Un tāran ce mergea pe sosea cu carul a fost aruncat în aer iar cojocul lui atîrnat într-un salcîm.
La conacul mosiei, unde era mai multā lume si convoaie strînse, s-au omorît, pe lîngā soldati, o sumā de cai si boi. Ghiulelele dusmane cāzînd în grajdurile tāranilor, le-au stricat, omorîndu-le vitele ; au rāspuns si tunurile noastre. O luptā a fost la nord de sat, unde ai nostri au luat cîtiva prizonieri.
Pe sarā circula mereu un zvon cā o trupā de ale noastre s-ar fi predat. In curînd aflu vestea cā Brigada I s-a predat comandamentului german si cā ne predām si noi. Mā duc sā mā informez la colonel si mi se dā ordin sā distrug si sā arunc toatā armātura si munitiunea. Tunarii au aruncat tunurile si chesoanele în Olt.
Toatā munca de atîtia zeci de ani s-a risipit într-o clipā. Aproape toti caii artileriei au fost împuscati. Noi am aruncat închizātoarele si alimentatoarele de la mitraliere iar pe acestea le-am îngropat. De asemenea, cutiile cu benzi de cartuse.
Patrule germane, cu chivāre si lānci, cālāri, trec prin sat, dînd bunā sara oamenilor nostri.
Desigur, n-am mai avut încotro si, întelepteste, a trebuit sā ne predām. Se vede cā ne-a fost dat sā vedem aceste zile.
Am luat māsuri ca lada de bagaje, dacā nu ne va da voie sā luām cu noi vre-o cārutā, s-o las la omul de gazdā din Izbiceni. De la casierie ni s-a dat solda înainte.
Astā sarā ne vom odihni în cantonamentul pe care l-am ocupat ieri si, mîine, vom vedea ce e de fācut.
De data asta am visat, chiar azi la prînz, cînd am putut sā dorm putin. Visam cā comandantii nostri înaintau cātre inamic cu un steag alb. Desigur, n-am dat nici o importantā visului si, tîrziu pe sarā, mi-aduc aminte de el.
Tot asa am visat si retragerea noastrā pe frontul Cernii. Se pārea cā actuala noastrā reginā, însotitā de alte doamne, toate în negru, ne spunea sā trebuie sā ne retragem.
Eu, foarte supārat, strigam aceste cuvinte : Ģ Da ? Sā ne retragem ? Pentru asta ne-ati bāgat în rāzboi ? ģ
De azi, prin urmare, sîntem prizonieri . Vom vedea mîine, ce se va face cu noi.





Dr Luchin Diaconu    10/13/2006


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian