Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinã
Note de carierã
Condeie din diasporã
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouã
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrã
Traditii
Limba noastrã
Lumea în care trãim
Pagini despre stiintã si tehnicã
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiv� 2024
Articole Arhiv� 2023
Articole Arhiv� 2022
Articole Arhiv� 2021
Articole Arhiv� 2020
Articole Arhiv� 2019
Articole Arhiv� 2018
Articole Arhiv� 2017
Articole Arhiv� 2016
Articole Arhiv� 2015
Articole Arhiv� 2014
Articole Arhiv� 2013
Articole Arhiv� 2012
Articole Arhiv� 2011
Articole Arhiv� 2010
Articole Arhiv� 2009
Articole Arhiv� 2008
Articole Arhiv� 2007
Articole Arhiv� 2006
Articole Arhiv� 2005
Articole Arhiv� 2004
Articole Arhiv� 2003
Articole Arhiv� 2002


Talent si creativitate

Se spune atit de des de unii oameni ca au talent, ca sunt talentati si asta
in diverse domenii:talent de a vorbi-oratoric-,talent de picta,de a scrie,de
a juca pe scena,de a cinta, de a lucra intr-un domeniu tehnic ,de a
sculpta,etc ,etc.; de unde denumiri ca talent artistic, talent teatral,
talent muzical, talent literar,talent chirurgical etc.

Este usor a cauta explicarea acestui termen intr-un dictionar care va va
spune ca "talentul",acesta calitate pe care o au unii oameni, este o
aptitudine inascuta artistica sau mentala care ii ajuta sa produca sau sa
creeze -in domenii deobicei limitate-, mult mai bine, mai usor si mai
productiv decit cei ..netalentati.
Definiia mentionata pune in evidenta deci existenta a doua conditii a ceea
ce numim obisnuit "talent':participarea senzoriului -care este implicat in
latura "artistica" de orice natura- si "metalul-gindirea" cind vorbim de
talente care se refera in principal la domeniul tehnic fara a exclude insa
participarea gindiri sii in domeniul sau activitatea artistica.
Ceea ce e important de subliniat este faptul ca in realitate "talentul"si
ceeace produce el implica participarea a doua functii esentiale ale ceerului
uman -afectul si ratiunea-.
Talentul a fascinat dintotdeauna pe oameni care au cautat sa-si explice
diferenta intre cei"inzestrati-talentati-" si cei obisnuiti!In special a
fascinat precocitatea de exprimare a talentului,cind acesta s-a afirmat dele
virste foarte tinere, si faptul ca aceste talente nu pareau explicate prin
relatia cu ascendentii lor ;cercetari facute au dovedit inexistenta
talentului la ascendenti cum a fost cazul cu Goethe, Kant,Nietzsche,Da Vinci
etc.;este insa adevarat ca aceste cercetari nu au mers mai departe de
ascendentii imediati.
Mai interesante s-au dovedit cercetarile facute in biografia marilor
talentati, cei care au aratat creativitate de necontestat prin talentul
lor.
Astfel este bine stiut ca talente pina la genialitate ca Gauss
-matematician- Newton, Faraday, Kant , De Foe ,chiar Einstein au provenit
din familii modeste; altii insa ca Bach si Mozart provin din familii unde a
existat o preocupare pentru muzica ,unde deci au intervenit doi factori
:natura si mediul prielnic.Se poate spune deci ca din punct de vedere al
hereditaii nu se poate afirma cu certitudine ca exista factori care sa
favorizeze aparitia talentului care poate sa apara-cum am aratat- in familii
inzestrate cu preocupari artistice si culturale dar .poate, tot sa de mult
daca nu predominant, sa nu aiba nicio contingentza cu acest fel de factori
artistico-culturali ;in primul caz vorbim de "nature and nurture" ca factori
raspunzatori ai talentului intimp ce in al doilea caz vorbim numai de
"nature".
Un alt fapt de constatare din studiul biografiilor oamenilor talentati este
ca 75% dintre ei au provenit din familii in care parintii s-au daspartit,in
care au fost rejectati de familie,ori au avut parinti cu caratere stranii
sau dominnate;in rezumat copii rezultati din aceste familii au desvoltat
desordini afective care i-a marcat pentru restul vietii unii dintre ei
copiind caracterul parintilor, devenind personalitati de tip A (voluntare,
dominate, rai, razbunatori etc) sau personalitati cu desordini afective sau
uneori sexul-amorale dincolo de marginea normalului.
Astfel Bach de exemplu se complacea in a frequenta prostituate, Mozart se
banuia -datorita inclinarii lui catre exprimari scatologice-ca ar fi suferit
de un Tourette syndrome,Biron se vaita ca cheltuise intr-o perioada a vietii
mai mult de 2500 de lire cu prostituate, Gill un talentat manual a trait cu
ambele lui surori, etc.Toate aceste exemple dovedesc tulburari de
personalitate si caracter moral de care trabue sa se tina seama in
definirea "atributelor talentului".
Un alt factor observat si subliniat de Eysenck este cel al factorului
identificat de el ca "energie pe fond sexual" : astfel el descrie pe Dali ca
a fost un voyeur-fapt confirmat de sotia lui-Nureev-binecunoscut homofil
care resimtea ca o impusiune asemanatoare drogului necesitatea ca dupa
spectacole sa racoleze un tinar cu care sa -si relaxeze energia triumfului
scenic-Da Vinci sau Socrate care au fost deasemenea cunoscuti ca homofili
ca si Camus sau Jean Marrais etc, etc.
Alte desordini afective frequent intilnite la marile talente au fost
addictiile la alcohol si la alte droguri interzise., caractere obsesive si
manice,agresivitate,tendinta la violenta si sinucidere cind desordinea
afectiva se transforma in depresieune nervoasa.
Studii psihologice facute asupra acestor indivizi -exceptind cele de mai sus
mentionate-au cautat sa raspunda intrebarii care este relatia intre talent
-creativitate pe de o parte si inteligenta - cunoastere
pe de alta.
In modul cel mai cert s-a ajuns la concluzia ca nu exista corelatie stricta
cu IQ -ca test al inteligentei- desi se stie bune ca Goethe de ex. ar fi
avut un IQ de 220 si Kant de 185, deci foarte inalte;statistic insa nu s-a
putut stabili o corelatie pozitiva.CA atare , talentul nu implica obligator
coexistenta inteligentei !
In privinta "cunoasteri" corelatia pare mai clara:asa cum am mentionat si
Bach si Mozart s-au bucurat de o educatie muzicala precoce;in cazul lui
Mozart IQ lui muzical a coexistat cu o inteligenta deoasebita dar
alcoholismul lui si poate Tourette sindromul au contrabalansat calitaile lui
positive; Kant si Goethe au fost siprite cercetatoare ,care au lucrat intens
si compulsiv ca sa acumuleze cunostiite, au avut functii de invatamint si de
stat (Goethe), Eminescu a fost un mare cercetator de biblioteci cu care
ocazie a facut un mare efort de cunoastere si gindire.,etc.
Rezulta deci corelatie pozitiva intre cunoastere si talent.
Exista si alte atribute ale personalitatii care sunt adijacente talentului
si cretivitatii:introversiunea, preocupare excesiva cu realizare -chiar
obsesiva-a produsului final fapt care se evidentiaza asa de bine la Brancusi
care ajungea la forma finala dupa nenumarate cautari si modificari a
produsulu initial si demonstat si de multiplele "variante" ale unui model pe
care le realiza.;aceasta e poate si explicatia ca a dat produse relativ
putine fata de timpul implicat- care a fost in fapt toata viata lui.
In privinta 'vointei" , alt atribut al personalitatii umane, se pare ca
aceasta nu intra in ecuatia talentului; nu poti fi talentat ...penruca
"vrei" sa fii sau sa devii talentat!!
O constatare statistica destul de stranie este aceea ca descendenti de
schizzofrenici au dovedit ..creativitate si talent; s-ar putea face o
corelatie dintre psihopatii si cretivism ?in genere nu sunt destule
argumente sa se sustina aceasta teza dar este totusi interesant de notat ca
devieri sensoriale si de gindire rationala care altereaza constiintza pot
interveni in unele aspecte ale procesului de creatie.
Din cele de mai sus- care sunt fructul unor cercetari facute pina acum 1o-15
ani- rezulta ca talentul si creativitatea sunt in mod necesar dependente de
activitatea cerebrala in sensul. participarii la acest proces al afectului
si gindirii omului , ca talentul depinde in mod necesar si primordial de
afectivitate si senzoriu ,ca este in genere independent de cunoastere , ca
este ajutat de contributia inteligentii sau intuitiei (cazul lui Churchill)
ca si de "inspiratire" care nu este decit o fortza cretoare-mind power- si
ca e necesar pentru ca totzi acesti factori sa lucreze efectiv, si de
contributia introspectiei si a unei stari obsesive.
Ce implica din punct de vedere al activitatii creerului toata aceasta
activitate afectiv-intelectuala si motorie? Cu alte cuvinte ce zone din
creer ar participa efectiv sau colateral la procesul de creatie ?
Se impune acum aceasta intrebare pentruca exista astazi poaibilitati tehnice
de explorare funcitonala a sistemului nervos care nu a existau cu ani in
urma cind studiile facute s-au rezumat la date biografice,observatiile
adunate si semnalate de contemporani, observatii psihologice sprijinite pe
date biografice si pe studiul produsului final etc.Aceste investigatii
asteapta inca sa fie infaptuite dar ce se poate induce de pe acum este
faptul ca produsul creatiei necesita contributia constiintei umane care
s-ar putea fi defini ca produsul global al activitati a creerului ceea ce
include constientul si subconstientul individual(cazul lui Shirley Temple)
cat si cel colectiv (care poate
explica asa zisele talente inascute a unor copii apartinid unor
colectivitati-tiganii de exemplu- care sunt capabili dela virsta de 3-4 ani
sa se exprime prin muzica si dans )..
Este ca atare de presupus ca in unele aspecte ale cretivitatii care tine de
talent sa participe cu predominenta "emotionalul" care tine de partea veche
a creerului nostru care este si sediul afectivului-hipocampul ,amigdala,
circonvolutia limbica toate continind si memoria de orice tip- si care prin
corelatii cu creerul frontal drept -contremplativ si creativ- si cel motor
al creerului temporal sting ajung sa configureze un produs final : acesta e
in mare mecanismul prin care se exprima artele grafice, plastice si dansul
in particular.
In privinta talentului creativ in materie de literatura -beletristica ,
teatru si poezie- ca si matematica -filosofia - muzica aceste domenii
implica un mecanism cerebral complex:implica primordial gindire-rationament
sprijinite pe memorie si corelatie cu domeniul afectiv-emotional; in acest
cimp de activitate umana creatoare scorta cerebrala are rol principal ;
teritoriul creerului "nou"- este deci scena pe care se desfasoara aceasta
acivitate-mai putin cel vechi , sediul afectului- si in care ponderea
"talentului" este depasita de "cunoastere".Acest tip de creativitate este
deci mai "comprehensiva" comportind o activitate mai larga si mai adinca
decit cel precedent ceea ce a facut pe uniii sa considere acest tip de
creativitate ca "brain power".
Faptul ca nu stim inca de ce descendentii de schizofrenici sunt "talentati",
de ce la cei talentati se noteaza tulburari afective si de comportament,de
ce "talentul" nu e deobicei hereditar etc demonstreza vastul cimp de
investigatie care ramine deschis investigatiilor care sunt absolut necesare
ca omul sa se cunoasca mai bine si prin asta sa junga la adevar.







Dr Dinu Dimitriu    10/11/2006


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian