Continuatorii faptelor bune ale strămosilor
Au trecut mai bine de două sute de ani de când s-a strigat: „Libertate si fraternitate!”. Tot atunci europenii descopereau, prin limba sacră a hindusilor, că sunt frati cu acestia. A fost germenele mai multor miscări spirituale; ecoul peste mii de ani a ceea ce se poate numi vocea sângelui pe evrei i-a chemat să-si unească fortele pentru renasterea Israelului, iar pe europeni spre o Europă Unită.
Cu vreo zece ani în urmă descopeream o origine străveche pentru termenul BOIER. Recent, o persoană importantă mi-a spus: „Aveti nevoie de finantare pentru a cerceta si a publica. Cine vă finatează?...” Mi-am amintit de imaginea renasterii românismului sub Ion Sandu Sturza, domnul Moldovei - caracterizat ca un boier sărac, dar „nu aceste lucruri, putine si pieritoare, au făcut bogătia lui Ion Sandu Sturza, ci inima, sufletul său,” fiind integru, iubitor de neam si traditie (după cum mentionează si Constantin Gane). Un strămos de-al său, Ilie, la 1672 refuzase tronul Moldovei, spunându-le boierilor „că de va fi domn pe toti boierii îi va pune sub sabie.”
Poate că acum, când unii mai privesc cu dispret trecutul este momentul să deschidem cărtile lumii si să căutăm adevărul. Traditia omenirii păstrată în mitologie si în cărtile sfinte relatează de acele vremi dinainte de potop (8700 îHr. după cercetătorii americani). Astfel „Uriasii erau pe pământ în vremurile acelea, si chiar după ce s-au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor, si le-au născut ele copii: acestia erau vitejii cari au fost în vechime, oameni cu nume” (Geneză 6.4). De aici si până la relatările lui Hecateu Abderita (330 îHr.) despre un titan, BOREAS, fiul lui Astraeus al lui Eos nu este decât un pas. În insula Leuce (azi a Serpilor), în tara Hyperboreilor, se afla un templu al lui Apollo, unde preoti erau fii lui Boreas, oameni înalti de 6 coti (aprox. 3,9 metri), iar descendentii lui Boreas se numeau Boreati. De asemenea se cunoaste un cult al taurului sacru, puternic dezvoltat în lumea indo-europenă, a cărui începuturi pot fi reprezentate de legenda lui Io (fecioara iubită de titanul Zeus) si legenda transformării lui Zeus în taur alb, pentru a o răpi pe Europa (a căror fiu va fi Minos). Declinul îl reprezintă mitul în care Theseus ucide Minotaurul; cultul taurului si vacii sacre supravituieste mileniilor în India si Egipt; mai apare sub forma Vitelului de aur în Biblie, iar ca o reminescentă, poate, la noi credinta existentei unui bour alb în codrii Moldovei.
Dintr-o lucrare de studii indoeuropene stiu că „cea mai veche societate irlandeză era împărtită în druizi, războinici(flaith) si tărani liberi - numiti crescători de animale (bo aire)”. În lumea adamică Abel este crescătorul de vite, ucis de fratele său Cain, agricultor. Poate că nu este vorba de actiune distructivă, ci de o separare definitivă între cele două ocupatii; agricultura este o activitate sedentară, iar cresterea animalelor a implicat o transhumantă, o disparitie temporală din sat. Cu timpul unii crescători devin puternici si vor stăpâni atât animalele cât si un areal de depozitare a bunurilor, unde yard (din BO-YARD=bo-ier, în engleză) înseamnă unitate de măsură, curte. EIRE sau IRISH (denumirea Irlandei) are legătură cu earth (pământ), earl (conte, nobilul care detine acel pământ), termenii olandezi ere (onoare) si er (aici), termenii germani er (formulă de politete), her (aici) si herr (domn, stăpân).
Sanscritul GO (în persană GÂV) este conform englezului cow, germanului kuh, latinului bos, bovis (după filologii francezi), deci si românescului bou, bour.
Deci BOIER (care are corespondente în engleză si franceză boyard, în olandeză bojaar - boier si boer - tăran, în germană bojar - boier, în spaniolă boyard - boier si boyero – bouar/ văcar) nu poate fi un termen nou adus de năvălirea slavă din secolul VI, asa cum se afirmă în DEX (din slavul boljarinu, care se vede că este de fapt o preluare din limbile vorbite în Europa medievală).
Nu este de neglijat asemănarea dintre cow-ul englez si traditia egipteană, unde existau trei principii spirituale (akh - forta spirituală, ba cu pluralul bau - suflet exterior si ka - fiinta dependentă de hrană, individualitatea, cu pluralul Kau cu sensul de strămosi si având ca homofon taurul). Poate că aceste părti ale sufletului, ba si ka, într-o civilizatie dominată de cultul taurului s-au „unit” sub forma baka (sufletul „ba” al taurului „ ka”, si care prin rotacimul b-v se pronuntă vaca); în arabă baqara înseamnă vacă (terminatia ra poate vine de la zeul RA, a cărui sotie Hathor este zeita-vacă). Este posibil să fie reminescente ale limbii primordiale, dinaintea Turnului Babel, din care îsi trag seva si cele două forme mentionate (cow-go si bo), care au dus la formarea cuvintelor legate de cresterea boilor si a proprietarilor de boi, boierii.
În traditia noastră boierii au condus tările române; unii dintre ei si-au manifestat iubirea de cultură si artă, precum Brâncoveanu în Muntenia, Mihai Sturza în Moldova (iubitor de arginti care a initiat în 1843 Academia Mihăileană, primul asezământ de învătământ superior care a deschis calea afirmării spiritualitătii românesti autohtone – inclusiv pe plan international).
Este timpul să devenim purtători ai unei bogătii indestructibile, cea a sufletului, pe care vechii egipteni au exprimat-o prin ba si/sau ka - si care dăinuie peste timp mai mult decât efemerele acumulări materiale. Să fim continuatorii faptelor bune ale strămosilor nostri (pline de lumină spirituală), si să alungăm întunericul rătăcirilor umane ce au zguduit uneori istoria neamului nostru.
Nota;
Azi 10 Octombrie este ziua de nastere a printului Dimitrie Sturdza
|
Camelia Tripon 10/10/2006 |
Contact: |
|
|
