Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinã
Note de carierã
Condeie din diasporã
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouã
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrã
Traditii
Limba noastrã
Lumea în care trãim
Pagini despre stiintã si tehnicã
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivã 2019
Articole Arhivã 2018
Articole Arhivã 2017
Articole Arhivã 2016
Articole Arhivã 2015
Articole Arhivã 2014
Articole Arhivã 2013
Articole Arhivã 2012
Articole Arhivã 2011
Articole Arhivã 2010
Articole Arhivã 2009
Articole Arhivã 2008
Articole Arhivã 2007
Articole Arhivã 2006
Articole Arhivã 2005
Articole Arhivã 2004
Articole Arhivã 2003
Articole Arhivã 2002


ACUM 90 DE ANI - Prefatā la o carte în pregātire


Constantin I. Nāvîrlie împlinise 34 de ani în momentul cînd România a declarat rāzboi Austro-Ungariei. S-a nāscut în 1882 la Plenita, în judetul Dolj. A absolvit scoala primarā în comuna natalā, dupā care a urmat cursurile Liceului Ģ Carol I ģ din Craiova. La 4 martie 1906 a fost declarat licentiat al Facultātii de Drept din Bucuresti.
Fācuse primii pasi ai unei cariere juridice lungi si exemplare, îndeplinind demintātile de magistrat stagiar la Judecātoria Ocolului Cîlnic –Gorj, între 1908-1913, judecātor cu titlu provizoriu la judecātoria Ocolului Cîrligati, judetul Teleorman, din 16 iulie 1913 pînā la 12 martie 1914 si judecātor cu titlu definitiv la aceeasi judecātorie începînd din 13 martie 1914.
La Cîrligati, în Teleorman, l-a gāsit mobilizarea din 1916 pe locotenentul rezervist care s-a afirmat în deceniile viitoare ca un magistrat de prestigiu, ca filozof, prozator si om de culturā remarcabil.
A parcurs, de-a lungul celor aproape patru decenii de magistraturā toate demnitātile profesiei : judecātor de instructie si judecātor de sedintā la Tribunalul Mehedinti, procuror la Curtea de Apel din Timisoara, presedinte cu grad de consilier la Curtea de Apel, sectia I-a a Tribunalului Mehedinti, consilier la sectiile I-a si a II-a a Curtii de Apel Craiova, presedinte al Curtii criminale de pe lîngā Curtea de Apel Craiova si consilier la Inalta Curte de Casatie Bucuresti.
Cariera juridicā de exceptie a fost completatā de o sustinutā activitate stiintificā, concretizatā în studii precum Ģ Pravila voievodului Matei Basarab ģ, apārut în 1943 în volumul Ģ Oltenia ģ si de , Ģ pasiunea vietii ģ, descifrarea unor teme de filozofie : Ģ Filozofia lui Schopenhauer ģ(1915), Ģ O nouā explicare a fluxului si refluxului. Observāri privitoare la teoria lui Kant-Lapalce ģ (1935), Ģ La force répulsive de la matičre cause de radiations et cause de l’évolution des mondes ģ ( 1935), Ģ Viata lui Schopenhauer urmatā de scurte consideratii asupra modului de a scrie a filozofului si de o schitā a sistemului sāu metafizic ģ (1943).
In acelasi timp, Constantin I. Nāvîrlie a fost un valoros om de culturā de un dinamism exemplar, calitāti care l-au propulsat pînā la demnitatea de presedinte al Comitetului Regional al Ģ Fundatiei Regale ģ Oltenia în anii 1933-1940, perioadā ce coincide cu una din etapele cele mai bogate în realizāri artistice, literare, muzicale, teatrale si stiintifice ale Craiovei interbelice.
Spirit enciclopedic, Constantin I. Nāvîrlie face parte din valoroasa si numeroasa pleiadā de oameni de culturā craioveni care au suplinit prin spectacole, concerte, conferinte, reviste, studii, simpozioane, congresele internationale de arheologie, ale juristilor, medicilor etc, lipsa Universitātii si a unui for Academic, asigurînd o prezentā remarcabilā a intelectualitātii, a artistilor si creatorilor din Oltenia în viata stiintificā si culturalā a României acelei epoci.
Ģ Chemarea spre culturā ģ si afirmarea literarā a acestei personalitāti dinamice, plinā de talent si pasiune, începe sā se manifeste, cel putin pentru sine si fārā dorinta de a o face cunoscutā semenilor, prin Ģ Insemnārile zilnice ģ pe care locotententul de rezervā Constantin I. Nāvîrlie din Regimentul 31 Calafat, compania de mitraliere, a început sā le noteze, în zeci de carnete si caiete, din prima zi de rāzboi, 15 august 1916, si pînā la sfîrsitul vietii, în 1959.
O mare parte din carnetele de însemnāri au fost descoperite în anii 1980 si sunt pāstrate în colectiile Sectiei de istorie a Muzeului Olteniei din Craiova. Doar cîteva, cele care se referā la rāstimpul din august 1944 pînā în octombrie 1949, au apārut în Editura de Sud, în anul 2000, în volumele : Ģ Intre abandon si crucificare. România 1944-1946 ģ si Ģ Intre abandon si crucificare. România 1946-1949 ģ. Alte zeci de caiete, carnete si carnetele, însotite de numeroase tāieturi din ziarele vremii, de manuscrise de recenzii si studii asteaptā sā fie publicate. Ele cuprind o multime si o diversitate impresionantā de date si informatii definitorii pentru cunoasterea si întelegerea evolutiei societātii românesti pe anumite segmente sociale si profesionale, pentru localitāti, zone, preocupāri si evenimente care acoperā o perioadā de peste cinci decenii, începînd din 15 august 1916, zii istoricā înnobilatā de versurile si melodia imnului tuturor românilor, Ģ Treceti batalioane române Carpatii ! ģ pentru Ģ a desrobi pe fratii nostri ģ, si pînā în 1959, anul cînd venerabilul lor autor a trecut în nefiintā lāsîndu-ni-le spre vesnicā amintire.
Anul acesta se împlinesc 90 de ani de la acele zile istorice si dramatice ale neamului românesc pe care tînārul ofiter le-a cosmenat în carentele sale, marcate de entuziasmul general al celor chematii sub arme plecînd spre granite Ģ chiuind ca la nuntā, gātiti de sārbātoare, jucînd si cîntînd ģ si încununate, dupā lungi si grele suferinti si jertfe prin încununarea idealului reîntregirii Patriei. Editarea Ģ Insemnārilor zilnice ģ dupā nouā decenii, redescoperirea generatiilor sacrificiului total pentru cauza libertātii si unitātii tuturor românilor, este o datorie sacrā a generatiilor. Mesajul însemnārilor este clar, curat, uman, pasnic, european. Gîndurile, dorintele, emotiile, sperantele, temerile exprimate de autorul lor sub amenintarea obuzelor de tun, a rafalelor de mitraliere, a gloantelor aducātoare de moarte, sunt o adevāratā odā închinatā vietii, pācii si întelegerii între neamuri.
Insemnārile au fost scrise, cum apreciazā cartea apārutā în Franta la Editura “Ennoīa”, în 2004, Arsčne le Breton, “Campagne de 1914-1918. Mon carnet de route ģ, Ģ într-o limbā strāinā si docilā ģ, autorul lor, ca si ostasul francez, fiind, pe de o parte, sub presiunea dorintei si entuziasmului declansat de ideea datoriei si sacrificiului, de simtāmîntul mostenit din îndepārtate vremi care trezea în sufletul ostasilor acel dor de libertate, pentru care erau în stare sā-si dea viata fārā nici o sovāire, sentimente sādite în scoalā, familie, societate, si, pe de altā parte, a dramatismului confruntārilor, a neprevāzutului, a pericolelor iminente si inevitabile pe care rāzboiul le-a adus fata fiecārui ostas, a pericolului mortii care pîndea de unde nici nu se asteptau.
Exprimarea este lapidarā, scurtā, concisā, exactā, ca si Ģ sentintele judecātoresti ģ, fārā înflorituri, dar oferā numeroase figuri de stil, comparatii subtile (Ģ E cald, ploaia a încetat, cerul e senin, dar o ceatā subtire mai stāruieste pe vîrf. Bate usor vîntul dinspre apus si o risipeste, dar între douā spināri ale dealurilor spre noi, o ceatā groasā strālucind de soare – pare un fluture urias ģ ; Ģ a început o strasnicā toacā mitralierele ģ ; Ģ vîntul a început sā sufle si sā smulgā frunzele vestejite ale arborilor care zboarā ca stoluri speriate de pāsāri ģ), cu valoare literarā incontestabilā.
Ģ Pe la miezul noptii începe un ropot de împuscāturi si artileria geme si vîjîie din ambele pārti. Sîntem luminati de reflectoare. Cînd încetarā putin tunurile, începu un majestuos tunet al cerului înnorat de la rāsārit la apus. Pārea cā vrea sā spunā cā zgomotul acela urias si sublim aduce bogātia si rodul naturii, pe cînd grozavele tunete ale tunurilor distrugerea ei. ģ
Insemnārile ne dezvāluie forta, rezistenta ( ĢCînd ne duceam cu sectia spre Arsana, ne-am întîlnit cu rānitii din comania 8. Unul fusese strāpuns prin piept, se vedea mantaua îngāuritā într-o parte si în alta, dar sîngele nu se vedea, semn cā fusese o hemorahie internā. Cu toate astea mergea, condus de mînā numai de un camarad… ģ), nobletea sufleteascā, conceptia de viatā a generatiilor lui ‘916, rezumativul sistemului educational de la începtul secolului al XIX-lea, cumintenia, puritatea, iubirea de tarā (Ģ Se zice cā regimentul nostru va pleca un batalion pe Valea Jiului. Mā cuprinde dorinta sā facem si noi parte din trupele care pleacā ģ), curajul, vitejia, dāruirea, dinamismul, Ģ nestarea ģ, spiritul de initiativā, resemnarea, umanismul, pacifismul ( Ģ Privesc, de la transee spre apus, dealul din fatā, cu o frumoasā poianā spre noi si cu pādure de fagi înapoia si drumul alb ce duce pe sub poalele acestei poieni spre dreapta, la Arsana. Privesc apoi muntii înalti de dincolo de Cerna, usor acoperiti de ceata albastrā. De pe granitā privesc apoi spre maizānoapte muntii mai mult golasi si stîncosi ai Domagledului, Grebeneacului, Sulitei. Drept în fata mea, pe muntele din fata Sulitei, se vād printre arborii goi de funze siluetele ascutite ale brazilor negri-verzi. Imi închipui apoi vederea fermecātoare ce s-ar deschide unui privitor ce s-ar afla pe Grebeneac, Domagled sau alt munte … In vale, adînc, Cerna ; dincolo lantul de munti dimpotrivā, apoi vederea Mehadia pe Bega, a Bāilor Herculane pe Cerna. Si toate sub strālucirea blîndā a acestei toamne calde … Privesc îndelung si nu mā pot obisnui cu ideea cā, în mijlocul acestei naturi frumoase si pasnice, oamenii stau fatā în fatā pentru a se omorî. Se încinge un duel de artilerie cu explozii groaznice ale bombelor si toatā aceastā frumusete parcā e rānitā ģ), toleranta româneascā.
Ceea ce frapeazā este limpezimea si franchetea limbajului, inspiratia si talentul care-i dā autorului ocazia alāturārii unor fapte, fenomene, întîmplāri diverse si contradictorii în acel melanj care este rāzboiul, necesar dar nedorit si de neacceptat de firea si spirtitul pasnic al românului.
Dincolo de dramatismul bātāliilor, al înclestārilor, al mortii ( unic în felul sāu fiind asaltul pentru recuperarea mitralierei : Ģ Ce era de fācut ? Puteam pierde mitraliera. Vorbesc cu comandantul comp. 5 si-i spun cā mitraliera a rāmas înainte, cā lantul trebuie sā înainteze pentru a putea-o lua. Atunci se dā ordin comandantului plut. 1 din comp. 5 ce se gāsea în rezervā sā trimitā o sectie care, împreunā cu plutonul dinainte, sā înainteze. Se strigā Ģ ura ģ, dar nu se poate încā înainta pînā acolo. Atunci încep actele de eroism. Sodatul Gîrelanu se repede ca cel putin sā spulgā alimentatorul, fārā care mitraliera nu mai poate functiona si care nici nu se poate înlocui; îl smulge si se întoarce înapoi. Dar, orisicum, dacā se pierde masina rāmînem fārā ea. Se repede deci prin ploaia de gloante soldatul tigan Mihāilā si cu Icu, ajutati de sergentul Brātan si un caporal din comp. 5 care înainteazā împreunā cu ei si-i sustin cu focuri. Ambii aruncā scutul la o parte, Mihāilā ia masina si i-o dā lui Icu care fuge cu ea. In acest timp înainteazā si soldatul nostru Petria spre a ajuta la ridicarea afetului, dar e lovit în cap si se întoarce înapoi. Un soldat din comp. 5, care încercase sā ia afetul, fusese doborît si omorît chiar pe afet. Desigur cā restul nu se mai poate scāpa, sîntem multumiti cā am scāpat ce a fost principal. Icu, care luase masina în spinare, e lovit la mînā, si soldatul Lungulescu o ia în spinare si o aduce înapoi ģ), sufletul autorului acoperā vîltoarea rāzboiului cu o permanentā si densā informatie din care se degajā grija pentru viatā, pentru colegi si subordonati, pentru familie, compasiunea (ĢBrancardierii nostri au adus pe Cocos si pe bietul nostru caporal Papae. Parcā-i vād scrisorile pe care le trimetea acasā, pe care eram nevoit sā le citesc, si în care spunea cā cu voia lui D-zeu e sānātos si întreba ce mai e pe acasā, dacā s-a terminat cu culesul porumbului si altele. Il vād întins pe brancardā, lîngā bordeiul sectiei, teapān si încruntat, cu putin sînge pe fatā ; parcā nu-mi vine sā cred cā omul care pînā mai adineaurea a fost om viu a murit ģ), mila pentru dusman, nostalgia pentru convietuirea pasnicā, în bunā întelegere, fārā rāzboaie.
Modul cum realizeazā trecerea de la momentul luptei la clipele de dupā încetarea focului este asemānātor scenariului pe care îl parcurge natura de la furtunā la aparitia soarelui. Ģ Lupta a tinut cam o jumātate de ceas. Apoi tunurile dusmane au început sā batā spre Cocos, semn cā ai lor s-au retras. Ceata ce plutea azi dimineatā pe munti s-a risipit. Acum nu mai plouā si soarele se vede din vreme în vreme. Inimile parcā se mai înveselesc. Omul se învatā cu toate, si cu ploaia si cu neodihna si cu lipsa de mîncare si cu transeele pe care le socoteste ca pe un prieten ocrotitor.
Azi dimineatā trecea spre miazāzi un sir de cocori; se duceau spre o tarā caldā si pasnicā unde nu sunt rāzboaie si māceluri. A amurgit, e senin si rācoare. E o lunā frumoasā peste munti. Pācat cā totul e întunecat de ideea cruntā a rāzboiului. ģ
Descrierea curge lin, ca o veritabilā scenā de film : Ģ Vîntul bate mereu, toatā ziua nor si a încercat de mai multe ori sā ploaie. Noroc cā bordeiul sectiei s-a terminat pe sarā, asa cā pentru cîtā vreme vom sta aici, adāpostul îi e asigurat. Vine mîncarea ; soldatii trec pe rînd la cazan, îsi primesc ciorba si se asazā tācuti prin apropiere. Unii mānîncā repede din genunchi, rupînd pîine din sacul de la sold, altii taie sau rup bucātile si le dumicā în gamelā, dar nici unul nu se încurcā mult cu masa, parcā si-ar face o datorie.
Vine noaptea, pādurea, care a vuit toatā ziua, acum vuieste si mai trist si mai înfiorātor.Cînd cade noaptea neagrā, vîntul suflā lugubru în acesti munti cu pāduri seculare ce fac noaptea si mai de temut. ģ
Desi lapidare, descrierile sunt de o frumusete literarā iesitā din obisnuit : Ģ Vremea urîtā de asarā s-a limpezit în timpul noptii, iar stelele s-au arātat. Dupā ce s-au linistit împuscāturile, s-au auzit strigātele unui sir de cocori ce treceau muntii spre miazā-zi. Am iesit afarā si am vāzut cornul din urmā al lunii spre rāsārit si luceafārul de dimineatā ca o piatrā scumpā în apele limpezi si albastre ale cerului. La ziuā s-a vāzut funzisul pe jos alb de brumā. ģ
In fiecare zi, în fiecare clipā, natura are o altā înfātisare pe care autorul o retine cu māiestria unui scriitor: Ģ Frunza a îngālbenit aproape toatā si soarele spre apus transformā pādurea într-o pādure a aurģ. Pentru ca, dupā o lunā si jumātate de observare zlnicā a transformārilor suferite de peisaj sā consemneze. Ģ E soare, nu e frig dar bate vîntul. Frunza de pe arbori se duce vāzînd cu ochii. Din arbori întregi n-a rāmas decît scheletul si altii îsi mai tin a 3-a parte din podoaba lor de astā varā, podoabā pe ducā si de nerecunoscut. Piciorul se îngroapā în frunza strînsā de vînt în locurile adāpostite. Acum se vede spre apus, printre arbori, malul de dincolo al Cernii, si peste tot ni se descoperā pozitiuni care pînā azi nu s-au vāzut. Ce deosebire între acum si timpul cînd am venit noi întîia oarā pe Cocos, la decretarea mobilizārii ! Pādurea era ca un zid de umbrā ģ.
Credinta, natura purā, neprihānitā si amintirile reprezintā refugiul autorului din prezent : Ģ Dupā prînz se mai aud ghiulele cāzînd pe Padesi. Vreme frumoasā cu soare, scoatem cîte un scaun sau ladā de scînduri si stām la soare. Lumina si cāldura lui ne bucurā, cāci nu se stie cîtā vreme încā vom mai avea-o. Se aude trecînd un alt cîrd de cocori, care-mi aduce aminte de alte toamne frumoase si linistite, pline de poezia melancoliei si a tineretii. Atintesc urechea spre strigātul lor si-i ascult pînā ce trec ca niste frumoase visuri trecātoare. Pācat cā lumea asta are unele fete asa de urîte… ģ Sau Ģ E amiazā ; o vreme linā si frumoasā de toamnā. Vāzduhul e limpede si rācoros, soarele strāluceste blînd, pāmîntul s-a svîntat. Frunza bātutā de brumele toamnei a început pe ici pe colo sā trecā într-un verde-galben. Fire de pāianjen strālucesc în soare. Una dintre cele mai frumoase zile de pe Cocos ; nici tunurile nu mai bat, pare cā si ele sînt pātrunse de frumusetea zilei ģ. La 16 septembrie, noteazā autorul Ģ am asistat la o slujbā religioasā pe care a fācut-o unul din preotii nostri de la regiment, pe compānii. Eu am luat parte cu compania 7. Preotul tine mai întîi o cuvîntare în privinta rostului pe care-l avem aici de a desrobi pe fratii nostri. Pe o masā improvizatā de compania 7 s-a pus crucea, o gamelā militāreascā cu apā, lîngā care se aflā busuiocul. Dupā cuvîntare preotul cu doi cîntāreti, dintre care unul sergent din comania 7 si altul soldat din batalionul III, citeste rugāciunea spovedaniei. Soldatii îngenunchiazā si ascultā. In timpul slujbei se aude vîjîitul unui aeroplan, care se învîrteste ca un bondar peste dealurile noastre ; scopul sāu desigur e sā afle unde sînt asezate tunurile noastre. Un pluton trage cu pustile în el de pe poiana de la rāsārit de noi. Slujba se urmeazā înainte. Sārutām crucea si ne botezām. Mîine dimineatā se va aduce grijania, fiindcā azi soldatii au mîncat. ģ
Citind însemnārile, putem spune cā literatura, operele cinematografice realizate în perioada postbelicā poartā, sub povara Ģ povestirii ģ a Ģ amintirii ģ, amprenta imaginii soldatului traumatizat de cele vāzute si suferite de-a lungul unui conflict dur si nimicitor, a soldatului înmārmurit, închis în el, oripilat de ororile rāzboiului.
Insemnārile dezvāluie trāirile soldatului dupā primele confruntāri cu dusmanul, care nu mai Ģ coboarā ģ din definitia auzitā la scoalā, din povestiri sau cārti, ci apare alāturi, om, ca si el, cu familie, cu pārinti si copii. Luptele au asupra sufletului soldatului un impact complex în care sentimentul datoriei si sacrificiului, sunt însotite de permanenta raportare la pretuirea vietii proprii si a omului de alāturi ( Ģ E vorba sā vinā generalul pe aici în anchetarea luptei de ieri. Luptele pe care le dām mereu cu forte slabe, par a ne roade pe noi însi-ne, slābesc curajul soldatilor nostrii si întāresc pe al dusmanului. De la noi însā nu e nimeni vinovat, noi am lucrat conform ordinelor scrise ce s-au primit ģ), si merge pînā la compasiunea pentru colegi si mila pentru Ģ dusman ģ( Ģ aflu cā douā ordonante neavizate au fācut prizonier un ungur dintr-o patrulā ; l-au surprins si i-au sārit în spate. Prizonierul a fost trimis la comandantul regimentului dîndu-i-se o jumātate de pîine de care nu avea si tutun ģ).
Ģ Mā doare inima sā scriu cā Udrea, camaradul nostru rānit la cap în ziua de 19 august, a murit joia trecutā. Un soldat care a fost cu el la Craiova a adus vestea aceasta. Fācut ofiter abia anul trecut, tînār, blînd si cuminte ca o fatā mare, aproape niciodatā neîtrebuintînd cuvinte aspre cu soldatii, cuviincios si respectuos fatā cu toatā lumea, iubit si stimat de toti, el e dus mort în floarea vîrstei în satul sāu natal (Salcia-Mehedinti) la pārintii sāi care se uitau la dînsul ca la un luceafār. Cine a vorbit cu el si n-a rāmas încîntat de zîmbetul sāu bun si dulce, de vorba sa blîndā si māsuratā. Parcā-l aud cînd stāteam amîndoi împreunā la Ciresi în aceeasi camerā si cînd sara ne culcam, stingînd lampa el spunea : Ģ Noapte bunā, domnule locotenent ģ si aceastā blîndā urare pārea cā într-adevār îmi aduce o noapte bunā. Avea frumoase visuri de viitor, îl stāpînea un puternic instinct militāresc si voia sā fie de folos patriei sale. In ultimul timp ar fi voit sā se ducā la aviatie.
Dumnezeu sā te aibā în sfînta lui pazā, blînd si iubit copil. In viata ta ai fost asa de cuminte si nevinovat încît nici nu mai e nevoie sā mā rog pentru iertarea pācatelor tale… ģ.
Chiar si ciocnirea brutalā cu Ģ dusmanul ģ poartā amprenta tolerantei, a umanismului proverbial al românului. Ģ La vre-o 200 m de noi se ridicā un grup de soldati unguri cu mîinile în sus si cer sā se predea. Sînt vre-o 30-40. O grupā de soldati aleargā si-i aduc. Se leagā de mîini, se uitā fricosi la noi sā nu-i împuscām. Se trimit sub escortā (…) Pentru recunoasterea întregului deal se trimite un pluton din compania Negreanu, care tocmai a sosit, ca în trāgātor sā māture ce s-ar mai gāsi. Din transee mai sar vre-o 40 soldati unguri care se predau. Se aduc si 3 rāniti de-ai lor care sārutā mîinile ofiterilor nostri si-i roagā de iertare. Se aseazā la o cāpitā de fîn si 2 soldati milosi îi panseazā. Unii sînt strābātuti prin piept, altii prin burtā, unul e plutonier major. Ei tremurā de groazā si durere si împreunā mîinile în semn de multumire gemînd. ģ Ori imaginile de dupā o bātālie : Ģ vād mortii unguri ce au cāzut în lupta de alaltāieri. La distantā de cel mult 50 metri vre-o 10 soldati unguri morti, parte din ei desbrācati, în toate pozitiile. Ceva mai jos, unul lîngā altul, asa cum au cāzut, alti vre-o 20. Unii sînt trîntiti pe spate, cu fata în jos, - figuri strāine, dorm palizi în somnul încruntat al mortii. Privesc o figurā latā, fārā mustāti, lovit în cap. Sārmanii, au si ei o familie si o casā a lor… ģ
Contactul cu moartea, sentimentele de fricā, panicā, înfruntarea pericolului trezesc trāiri si comportamente din cele mai diferite. Ģ Un soldat mā anuntā cā sublocotenentul a fost împuscat în cap si în curînd îl vād adus pe o brancardā, întins, cu ochii închisi, plin de sînge pe fatā. Mi-e groazā sā mā uit si trec înainte, dar mila de el îmi strînge inima. ģ Ori : Ģ Mi-aduc aminte de ranitele, cāmāsile, cartusierele, scrisorile aruncate prin santuri si pe cîmp si mā cuprinde un sentiment al mortii si al pārāsirii (…) De ce toate astea ? Fetele triste si împietrite ale mortilor nostri si mortilor unguri aruncati în sant unul peste altul îmi vin în gînd. ģ
Poate cā cel mai emotionant dintre evenimentele consemnate de autor n-au fost luptele în sine, ci momentul cînd o numeroasā unitate din armata dusmanā s-a predat românilor. Ģ Evenimentul cel mai însemnat de azi a fost o companie din armata ungureascā de 250 soldati, dintre care mai bine de trei sferturi români si restul unguri, s-au predat unei companii din Dolj în dreapta noastrā. Ofiterii ei si comandantul, care e locotenent, sînt români. Au trimes mai întîi o patrulā care sā anunte si apoi, cînd au apārut în fata soldatilor nostri, comandantul a poruncit ridicarea armelor în sus si s-au predat. Ai nostri i-au vāzut cu mare dragoste. Ei au învātat un cîntec cu Ģ România Mare ģ si-l cîntā. ģ
Participarea Ģ Diviziei Cerna” la rāzboiu cuprinde trei etape : 1. bātāliile pentru stoparea încercārilor inamicului de a pātrunde dincoace de frontierā ; 2. retragerea pînā la Olt si ; 3. captivitatea în lagārele din Germania si Austro-Ungaria.
Manuscrisul pregātit pentru editare cuprinde doar primele douā etape. Am pāstrat întocmai textul original, respectînd toate semnele si notatiile autorului care a marcat unele fraze sau expresii cu paranteze, a subliniat cuvinte sau propoziti, însemnārile fiind mentinute si în textul tipārit. Pentru a încadra naratiunea în evolutia frontului românesc, am folosit ordinele si rapoartele emanate de la comandamentul Corpului I Armatā.
Strādania noastrā este, sperām, un umil dar binemeritat omagiu pe care în aducem sutelor de mii de jertfe pe care românii le-au dat pentru desāvîrsirea unirii acum, la împlinirea a 90 de ani de la declansarea luptelor pentru eliberarea Transilvaniei.
Lectura ĢCarnetuluiģ locotenentului de rezervā Constantin I. Nāvîrlie este incitantā, captivantā, odihnitoare, emotionantā si pilduitoare. Ea prilejuieste o întîlnire reconfortantā cu sufletul neamului, cu spiritualitatea româneascā, cu trasāturile cele mai puternice specifice acestui popor de oameni muncitori, modesti si viteji care, în împrejurārile cele mai dramatice, a probat lumii întregi umanismul, toleranta si vitalitatea de neoprit a românului.

dr. Luchian Deaconu

C a r n e t u l
l o c o t e n e n t u l u i d e r e z e r v ā
C o n s t a n t i n I. N ā v â r l i e
d i n R e g i m e n t u l 3 1 i n f a n t e r i e C a l a f a t
C o m p a n i a d e m i t r a l i e r e
(fragment)


26 septembrie /(9 octombrie1916)
Asearā ungurii, desi au luat ofensiva dupā cum se anuntase, au aruncat pe Padesi cîteva gloante si au tras cîteva salve de focuri, la care ai nostri au rāspuns ca 10 minute. A tras si sectia II a noastrā ca 300 cartuse, dupā cum îmi comunicā. De asemenea s-au auzit cîteva salve spre nord, desigur spre o companie a Doljului. Vāzînd acest zgomot, am scos si noi mitralierele pentru a face fatā oricārei împrejurāri. Dar, dupā oarecare asteptare, vāzînd cā totul se linisteste, ne-am retras. Noaptea întreagā s-a petrecut în liniste.
Astāzi e vînt, soare si cam frig. A venit de la Severin soldatul trimis de maior pentru oarecari cumpārāturi si mi-a adus si mie 20 ouā, de care n-am mîncat de multā vreme, putin unt, o testea de hîrtie, un creion si jurnale.
Pe la ora 10 vine cāpitanul Constantinescu, comandantul unui divizion din reg. 5 artilerie, veche cunostintā din Tg. Jiu, cu cāp. Patraulea si doi tineri sublocotenenti, dintre care unul ras si cu ochelari, abia s-a întors de 2 zile de la Paris pentru a face cercetāri în privinta tragerii artileriei …
Astāzi, desigur, a fost o zi tristā prin rezultatul la care s-a ajuns, pe care n-am presimtit-o în nici un chip. Se primeste ordin de la brigadā ca compania 5 sā porneascā si sā ocupe cota 926 de dincoace de Arsana, punîndu-i-se în vedere cā va fi ajutatā de un atac al altei companii dinspre Sulita. Compania pleacā si ajunge acolo. Tocmai în acest timp, si cînd comp. 5 începuse focurile, primesc si eu ordin sā mā duc acolo cu sectia de mitraliere.
Pornesc imediat ; pādurea urla de lupta începutā. Gāsesc înapoia liniei de luptā pe locot. Mag., cu care convin sā trimit pe lantul trāgātorilor o mitralierā. Dau ordin mitralierei a doua care pleacā numaidecît, ajunge lantul si, la o depārtare de linia întāritā dusmanā de cel mult 150 m, începe sā tragā. Dar, aproape imediat, vād fugind înapoi pe seful mitralierei Mirica perforat prin falcā si pe încārcātorul nr. 1, Breazu, lovit în cap. De acesta din urmā mā mir cā s-a mai putut duce pe picioare cāci l-am vāzut fugind. Rāmîne la mitralierā caporalul Papae, ochitorul, cu soldatii Spuzoiu, Mihāilā, Mititelu, Icu, Petria. Papae urmeazā a trage cu mitraliera dar un glont, prin deschizātura scutului, îl loveste drept în inimā, se scoalā, face cîtiva pasi si cade mort.
In acest timp, din cauzā cā sublocot. Pātrāscoiu fusese lovit pe lantul de trāgātori, acestia se retrag vre-o 50 de pasi mai înapoi si lasā mitraliera singurā. Ceilalti servanti rāmasi la mitralierā, vāzîndu-se pārāsiti si gloante încrucisîndu-se din toate pārtile, se retrag si ei. Vine soldatul Mihāilā si-mi spune cā lantul retrāgîndu-se mitraliera a rāmas înainte. Trimit pe caporalul Mungiu si pe soldatul Gîrleanu sā înlocuiascā pe cei cāzuti si sā scape mitraliera. Dar, curînd, vād alergînd înapoi pe caporalul Mungiu rosu de sînge pe fatā care, deodatā, ca si cum i s-ar fi pus piedecā, se lungeste la pāmînt. Am crezut cā a fost lovit în cap si cā nu mai e nici o sperantā dar el se scoalā si vine la mine, îmi spune cā nu se mai poate înainta la mitralierā care e lāsatā singurā înainte si cā el încercînd sā se ducā acolo a fost lovit la nas si umplut de sînge. Ce era de fācut ? Puteam pierde mitraliera. Vorbesc cu comandantul comp. 5 si-i spun cā mitraliera a rāmas înainte, cā lantul trebuie sā înainteze pentru a putea-o lua.
Atunci se dā ordin comandantului plut. 1 din comp. 5 ce se gāsea în rezervā sā trimitā o sectie care, împreunā cu plutonul dinainte, sā înainteze. Se strigā Ģ ura ģ, dar nu se poate încā înainta pînā acolo. Atunci încep actele de eroism. Sodatul Gîrelanu se repede ca cel putin sā spulgā alimentatorul, fārā care mitraliera nu mai poate functiona si care nici nu se poate înlocui; îl smulge si se întoarce înapoi. Dar, orisicum, dacā se pierde masina rāmînem fārā ea. Se repede deci prin ploaia de gloante soldatul tigan Mihāilā si cu Icu, ajutati de sergentul Brātan si un caporal din comp. 5 care înainteazā împreunā cu ei si-i sustin cu focuri. Ambii aruncā scutul la o parte, Mihāilā ia masina si i-o dā lui Icu care fuge cu ea. In acest timp înainteazā si soldatul nostru Petria spre a ajuta la ridicarea afetului, dar e lovit în cap si se întoarce înapoi. Un soldat din comp. 5, care încercase sā ia afetul, fusese doborît si omorît chiar pe afet. Desigur cā restul nu se mai poate scāpa, sîntem multumiti cā am scāpat ce a fost principal. Icu, care luase masina în spinare, e lovit la mînā, si soldatul Lungulescu o ia în spinare si o aduce înapoi.
Nu ne vin în ajutor nici compania de la Sulita, nici plutoanele de la Dolj. S-a fācut desigur încurcāturā în darea ordinelor. Comandantul comp. 5 trimite un raport la batalion cā nu poate înainta si cā e nevoit sā rupā lupta. Vine însusi comandantul batalionului cu comp. 8 care ia loc în dreapta. Se hotārāste a se da un ultim atac în care sā se înainteze putin pentru a se lua si restul din mitralierā. Se începe o împuscāturā deasā, se înainteazā putin dar dusmanul în numār destul de mare iesise din transee si înaintase, astfel cā n-a mai fost cu putintā sā luām afetul si scuturile care aproape nu mai erau de întrebuintat fiindu-le frînt un colt si slābite asa de rāu prin bātaia continuā încît începuserā a fi perforate. Se dā deci ordin de retragere .
Aflām cā sublocot. Pātrāscoiu si Dubāu de la comp. 5 au fost, amîndoi, omorîti. Sārmanii ! Au fost ridicati si dusi pe Cocos. Au plecat la luptā veseli si plini de sperantā, si iatā-i acum morti, întinsi jos, amîndoi loviti în cap. O mare pārere de rāu ne cuprinde pe toti. Aproape în fiecare zi venea pe la mine, citeam un jurnal sau stam de vorbā. Ce bāieti buni amîndoi, ce cuviinciosi si cumsecade. Dubāu aud cā era unicul copil la pārinti, cāci o sorā a sa fatā mare a murit mai de mult. Brancardierii nostri au adus pe Cocos si pe bietul nostru caporal Papae. Parcā-i vād scrisorile pe care le trimetea acasā, pe care eram nevoit sā le citesc, si în care spunea cā cu voia lui D-zeu e sānātos si întreba ce mai e pe acasā, dacā s-a terminat cu culesul porumbului si altele. Il vād întins pe brancardā, lîngā bordeiul sectiei, teapān si încruntat, cu putin sînge pe fatā ; parcā nu-mi vine sā cred cā omul care pînā mai adineaurea a fost om viu a murit. Il acoperim cu o foaie de cort si-l lāsām pînā mîine.
Sara ne mai ducem pe la maior care a venit de la regiment unde a fost chemat sā dea explicatiuni asupra atîtor pierderi. Se pare cā s-a fācut o gresalā mai de sus. Vorbim de bietii bāieti tineri morti în floarea vîrstei : Pātrāscoiu, elev al scoalei de silviculturā, Dubāu, student la drept. O mare întristare se lasā asupra tuturor. Au fost în total vreo 7 morti si 18 rāniti.
Mā culc si dorm nelinistit de vedeniile acestei zile.

Marti 27 septembrie
E o zi cu soare. S-a dat ordin ca ofiterii morti ieri si cei care s-au putut duce, sā fie îngropati azi dupā prînz la Poiana Rachela. Dau ordin sā facā o cruce de lemn caporalului Papae. E vorba sā vinā generalul pe aici în anchetarea luptei de ieri. Luptele pe care le dām mereu cu forte slabe, par a ne roade pe noi însi-ne, slābesc curajul soldatilor nostrii si întāresc pe al dusmanului. De la noi însā nu e nimeni vinovat, noi am lucrat conform ordinelor scrise ce s-au primit. De la esalon s-aadus un afet pe roate cu care ne vom servi deocamdatā, pînā ce procurā altul.
Aflu cā rānile primite ieri de cei 5 servanti ai nostri nu sunt prea grave. Caporalul Miricā a fost lovit si strāpuns dintr-o parte în alta prin regiunea nasului.
Bietii ofiteri care au murit ieri au fost transportati la pichetul Negrusa unde au fost îngropati. S-au dus plînsi de toatā lumea. Tovarāsul lor de companie si de bordei, sublocot. P. a rāmas singur. Astā sarā se culcā la camarazii din comp. 7, cāci amintirea tovarāsilor sāi de pînā ieri, cu care împreunā a stat atîta vreme sub acelasi acoperāmînt, îl apasā. Am trimis si noi pe caporalul Papae la Rachela. Un sodat i-a fācut din lemn o cruce pe care a scris : Ģ Cap. Papae Stan, c. militr. R. 31 ģ. Aici, în aceste locuri depārtate, i-a fost dat lui sā se odihneascā
Cātre sarā primesc un jurnal adus de soldatul Stānoiu. Ne grāmādim pe el si aflām cā s-a reluat ofensiva la Jiu si la Olt, cā Germania a cerut pace regelui Belgiei, cā în sfîrsit în acestā tarā si în Ungaria e mare lipsā de alimente .
Lunā frumoasā si vînt de la apus.

Miercuri 28 septembrie
Zi caldā si seninā. Pe la 9 Ŋ a trecut din nou aeroplanul unguresc cam la 1000 m spre nord, apoi cam pe deasupra satului Negrusa si în sfîrsit spre Severin. Caporalul Pātr. de la artilerie, dupā ce a instalat telefonul la tufanul de deasupra bordeielor noastre, legîndu-se cu bateria, a adus un scut în formā de semicilindru pe care l-a îmbrācat cu crengi si frunze, dupā care se va adāposti în timpul observatiilor ce va face. Pe Padesi cad ghiulele aruncate de dupā Poiana Pietrii.
Dupā ce mānînc, astern o pāturā înapoia bordeiului sectiei unde mā odihnesc. Dacā pādurea n-ar fi ca arama si dacā n-ar fi cāzut mai mult de jumātate din frunzā, s-ar zice cā e o zi de varā, asa de frumos strāluceste si încālzeste soarele.
Cāpitanul I. s-a gîndit sā trimeatā cîteva bilete ungurilor; a redactat mai întîi pe româneste un manifest prin care îi îndemna sā se predea, cāci din toate pārtile ei si aliatii lor sînt învinsi, cā Grecia a intrat în rāzboi, cā foametea îi amenintā etc. Manifestul a fost tradus în ungureste de un sodat din comp. sa si scris în mai multe exemplare. Spre mai multā încredere, cere de la mine partea din ziar care se referā la starea proastā a lor si a soldatilor lor din punct de vedere tactic si economic si unde se spune cā Germania cere pace, spre a o atasa la unul din bilete. Dupā prînz trimete obisnuita patrulā care are si menirea sā se apropie, sā le facā semn ungurilor si sā le arunce biletele. Dar sînt primiti de departe cu focuri si scopul, care deocamdatā n-a putut fi atins, nu provoacā între noi decît glume.
De la regiment mi s-a cerut sā fac un tablou cu oamenii care s-au distins în lupta de alaltāieri. Propuneri pentru înaintarea la caporal si pentru bravura ce au arātat în salvarea mitralierei pe soldatii Icu, Petria, Mihāilā si Gîrleanu.
Searā tot asa de frumoasā ca si ieri ; lunā feericā si liniste. Pe Padesi, cîte un foc de armā rar tulburā linistea ce ne înconjoarā.

Joi 29 septembrie
Vînt dinspre apus si nord, am primit deocamdatā 100 māsti (sistem francez) contra gazelor asfixiante, puse fiecare în cîte un sac de culoare cenusie. Am primit de acasā o scrisoare, într-un plic nelipit. Masina care a rāmas fārā afet si fārā scuturi a fost cerutā la regiment unde a fost adus un afet si scut unguresc care se va amenaja pentru mitraliera noastrā. Astnoapte am dormit foarte agitat din cauza unui mic gunoi ce mi-a dat în ochi si de care nu m-am putut scāpa decît azi dupā prînz, cînd camaradul B. mi l-a scos.
Ieri, doi dezertori bosniaci din armata ungarā s-au predat autoritātilor noastre militare; dintre ei unul inteligent si cu cîteva clase gimnaziale a dat lāmuriri asupra armatei inamice pe care o avem în fatā aici. Dupā prînz mai stām de vorbā sus, la masa maiorului, discutînd bineînteles despre rāzboi, iar seara sînt invitat la masā la ei de camarazii din comp. 8, unde mi-aduc si eu mîncarea ce-o aveam preparatā. Dupā masā, pentru distractie, jucām pantarola cu urechea atintitā la zgomotele de afarā.
Vîntul bate puternic si luna e acoperitā de un strat subtire de ceatā. Dorm agitat si mā visez mereu cā sînt undeva în pādure, unde-mi caut locul meu si al oamenilor mei. Dar dau cu mîna de banduliera pelerinei ce-o am sub cap si-mi dau seama cā sînt în bordei la mine. Pe la 3 noaptea ies afarā si vād cea mai strālucitoare lunā care se poate vedea.

Vineri 30 septembrie
E soare, nu e frig dar bate vîntul. Frunza de pe arbori se duce vāzînd cu ochii. Din arbori întregi n-a rāmas decît scheletul si altii îsi mai tin a 3-a parte din podoaba lor de astā varā, podoabā pe ducā si de nerecunoscut. Piciorul se îngroapā în frunza strînsā de vînt în locurile adāpostite. Acum se vede spre apus, printre arbori, malul de dincolo al Cernii, si peste tot ni se descoperā pozitiuni care pînā azi nu s-au vāzut. Ce deosebire între acum si timpul cînd am venit noi întîia oarā pe Cocos, la decretarea mobilizārii ! Pādurea era ca un zid de umbrā.
Se trimit rufele murdare ale sectiei spre a se spāla la esalon. Toatā ziua a fost soare si cald, dupā prînz am fācut cîteva exercitii de punerea în bātaie a mitralierelor în adāposturile lor si de trecerea prin santurile de comunicatie. Santurile de apārare s-au mai adîncit iar marginea lor în spre inamic s-a întārit împletindu-se cu nuiele. Inaintea retelelor de sîrme, mai dinainte construite, a început sā se construiascā dincolo de drumul de carā alte retele care au de scop sā opreascā pe inamic pînā ce companiile iau dispozitia de luptā. Mā duc spre santurile comp. a 6-a în vale ; sînt cu fata cam spre Poiana dupā Piatrā si au înaintea lor retelele de sîrme iar dincolo de sîrme o vale repede. Acum, dupā cāderea frunzei, se vede de aici Piatra Arsā si înaltā a Arsanei si alti munti stîncosi spre stînga.
Santinelele, ca la 50 m una de alta înapoia trunchiurilor, cerceteazā cu privirea valea.

Sîmbātā 1 octombrie
O zi asa de caldā cum numai vara poate sā fie pe munte. Ne-am apucat sā mai întārim adāposturile pentru mitraliere, înāltînd de o parte si de alta a scutului cîte un zid de pietroaie si pāmînt. Santurile de comunicatie s-au fācut în toate pārtile de companii. Privesc, de la transee spre apus, dealul din fatā, cu o frumoasā poianā spre noi si cu pādure de fagi înapoia si drumul alb ce duce pe sub poalele acestei poieni spre dreapta, la Arsana. Privesc apoi muntii înalti de dincolo de Cerna, usor acoperiti de ceata albastrā. De pe granitā privesc apoi spre maizānoapte muntii mai mult golasi si stîncosi ai Domagledului, Grebeneacului, Sulitei.
Drept în fata mea, pe muntele din fata Sulitei, se vād printre arborii goi de funze siluetele ascutite ale brazilor negri-verzi. Imi închipui apoi vederea fermecātoare ce s-ar deschide unui privitor ce s-ar afla pe Grebeneac, Domagled sau alt munte … In vale, adînc, Cerna ; dincolo lantul de munti dimpotrivā, apoi vederea Mehadia pe Bega, a Bāilor Herculane pe Cerna. Si toate sub strālucirea blîndā a acestei toamne calde … Privesc îndelung si nu mā pot obisnui cu ideea cā, în mijlocul acestei naturi frumoase si pasnice, oamenii stau fatā în fatā pentru a se omorî.
Se încinge un duel de artilerie cu explozii groaznice ale bombelor si toatā aceastā frumusete parcā e rānitā …





dr. Luchian Deaconu    9/28/2006


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian