Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Orase si locasuri spirituale din Romania ( Abrud si Manastirea Agapia )

ABRUD - oras al motilor

Situat in partea central-vestica a Romaniei, in NV judetului Alba, in renumita Tara a Motilor din inima Muntilor Apuseni, municipiul Abrud se afla cuibarit in depresiunea omonima de la poalele Muntilor Trascau si Bihor, la 600-777 m altitudine, in zona de confluenta a paraului Cernita cu raul Abrud, la 65 km NV de municipiul Alba Iulia.

La 1 iulie 2001, municipiul Abrud avea 6 587 locuitori, din care 3 313 de sex masculin si 3 274 de sex feminin. Extins pe 24,5 kmp, Abrudul este un important nod rutier al Muntilor Apuseni si statie finala pentru mocanita (tren care circula pe linie de cale ferata cu ecartament ingust in zonele montane). Centru de exploatare a minereurilor auro-argentifere si cuprifere, a calcarelor si a lemnului. Complex de prelucrare a cuprului, intrat in functiune in 1977. Fabrici de cherestea, butoaie, confectii, tricotaje, covoare si de produse alimentare. Filatura de bumbac.

Istoric. Veche asezare dacica, cunoscuta sub denumirea de Abruttus; in timpul stapanirii romane (106-271|275) localitatea a fiintat ca un valoros centru de exploatare a aurului, mai intai cu numele Alburnus Minor, iar apoi cu cel de Auraria Maior, in vecinatatea centrului minier Alburnus Maior (azi comuna Rosia Montana). In acea perioada functiona aici un colegiu al aurarilor (Collegium aurariorum) condus de un magistru. Sapaturile arheologice efectuate in arealul orasului de astazi au scos la iveala vestigiile unei fortificatii romane (castellum) din sec. 2-3, in care s-au gasit inscriptii in limbile latina si greaca, monumente funerare, vase ceramice, caramizi stampilate s.a.

In Evul Mediu, localitatea Abrud apare frecvent in documente ca Oppidum montanum, dar prima atestare documentara dateaza din 1271, fiind consemnata cu toponimul Abruth. La 28 noiembrie 1357 a obtinut privilegiu urban, iar in 1491 i s-a acordat statut de oras liber cu jurisdictie proprie, independenta de cea a Comitatului Alba. In 1750 apare pentru prima oara in documente cu numele actual. Abrudul a fost unul dintre centrele Rascoalei din 1784-1785 (condusa de Horea, Closca si Crisan) si al Revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania. Declarat municipiu la 7 septembrie 1995, Abrudul are in subordine administrativa trei localitati componente: Abrud-Sat, Gura Cornei si Soharu.

Obiective de interes turistic: casa lui Ioan Boeriu (vice-prefect si primar al Abrudului in anii 1848-1849); casa in care a locuit (1821-1849) avocatul Ioan Buteanu (prefect al Zarandului si martir al Revolutiei din Transilvania din anii 1848-1849), in curtea careia se afla bustul acestuia (dezvelit in 1963), opera a sculptorului Virgil Fulicea; biserica "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (1787), in localitatea componenta Soharu; casa nr. 3 de pe strada Marasesti care a fost sediul Revolutiei de la 1848-1849 si locul unde s-a intalnit Nicolae Balcescu cu Avram Iancu; casa din Piata Cuza Voda nr. 9 unde a locuit (in 1910) compozitorul maghiar Béla Bartok, venit in zona Muntilor Apuseni pentru a culege folclor; statuia lui Avram Iancu s.a. Municipiul Abrud este un important centru turistic al Tarii Motilor si punct de plecare spre Detunatele (12 km E de Abrud) - resturi ale unor vulcani Neogeni, care apar in relief ca niste pereti uriasi de stanca, alcatuiti din curgeri de lava bazaltica, solidificata, in cadrul carora se evidentiaza numeroase coloane hexagonale, asezate unele langa altele, alcatuind o gigantica "orga de piatra" ce da peisajului o nota de originalitate. Din cand in cand, bucati mari de bazalt se desprind din roca-mama rostogolindu-se cu un vuiet inspaimantator, iar zgomotul provocat de prabusirea stancilor, amplificat de ecou, razbate pana in departari, ca o detunatura, justificand denumirea atribuita acestui monument al naturii.


Mânastirea AGAPIA

Renumita mânastire, cunoscuta si sub numele de Agapia Veche, se afla in perimetrul comunei Agapia din judetul Neamt, intr-un cadru natural fermecator, la poalele Muntilor Stânisoara, intr-o depresiune inconjurata de coline impadurite, la 45 km N de municipiul Piatra-Neamt si 9 km SV de Târgu-Neamt. In prezent este o mânastire de maici, cu peste 400 de vietuitoare, care duc o viata de obste si o viata de sine.

Asezamântul monahal, cu biserica având hramul “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”, zidita in perioada 1642-1647 prin osârdia hatmanului Gavriil (fratele domnului moldovean Vasile Lupu), se afla amplasat pe locul unui schit ctitorit in sec. 14 de sihastrul Agapie. Cele 100 de chilii (construite in stilul caselor de munte) si biserica sunt inconjurate de un puternic zid de incinta. Biserica si chiliile, distruse partial de incendiul din 1821, au fost refacute in anii 1822-1823 si tot atunci s-a construit Turnul-clopotnita. Restaurata in perioada 1848-1858, prin grija staretei Tavefta Ursache, biserica mânastirii a fost pictata in interior de Nicolae Grigorescu in anii 1858-1860, pe când acesta avea doar 20-22 ani. Dupa incendiul din 1903 au fost refacute picturile murale, s-a reinnoit toata incinta si s-au construit câteva cladiri pentru atelierele maicilor. Intre 1961 si 1965, intreg ansamblul monastic a fost renovat, apoi s-au introdus incalzirea centrala, electricitatea si apa curenta (1968) prin grija mitropolitului Iustin si au fost reconditionate picturile murale din interiorul bisericii (1968-1970). Biserica mânastirii Agapia a fost grav afectata de cutremurele din 4 martie 1977, 30 august 1986 si 30 mai 1990, prezentând numeroase crapaturi in ziduri, exfolieri ale picturilor etc.

Mânastirea Agapia este un vestit centru de incondeiere a oualor si de confectionare a covoarelor manuale, precum si posesoarea unei valoroase biblioteci, cu peste 15 mii volume, si a unui muzeu de arta religioasa (inaugurat in 1930 si reorganizat in 1961) in care sunt expuse icoane vechi, o evanghelie din 1754, un crucifix sculptat in lemn de chiparos, obiecte vechi de cult (in filigran), broderii de matase si fir de aur, tesaturi de arta, covoare, scrisori si schite apartinand marelui pictor Nicolae Grigorescu etc. In cadrul mânastirii functioneaza Seminarul Teologic Liceal “Cuvioasa Parascheva”, pentru maici si fete laice. La mânastirea Agapia au poposit, de-a lungul anilor, mai ales in lunile de vara, nenumarati scriitori si oameni de cultura, atrasi atât de peisajul incantator, cât si de viata duhovniceasca din acest asezamânt, ce le oferea conditii de odihna, de meditatie si de creatie. Printre acestia se numara Alexandru Vlahuta (care avea o sora calugarita la aceasta mânastire), George Cosbuc, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Barbu Stefanescu-Delavrancea, George Topârceanu, Duiliu Zamfirescu, Gala Galaction,, Garabet Ibraileanu, Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir s.a.

Mânastirea Agapia are in subordine Schitul Agapia Veche, situat pe un deal din apropiere, cu o biserica de zid având hramul “Adormirea Maicii Domnului” (construita in 1780 din lemn, refacuta in 1828 si reconstruita in anii 1990-1992), un paraclis cu hramul “Duminica Tuturor Sfintilor” (1864) si o biserica din lemn cu hramul “Sfântul Ioan Boguslavul” (sec. 19). La schitul Agapia Veche nu se foloseste carnea pentru alimentatie, iar dupa apusul Soarelui este interzisa prezenta oricarui strain in incinta sa. In apropiere de mânastirea Agapia, pe drumul care duce catre mânastirea Varatec (situata la 3 km de Agapia) se afla rezervatiile forestiere cunoscute sub numele de “Padurea de Argint” - alcatuita din mesteceni (1,3 ha), si “Codrii de Arama”, cu arbori seculari de gorun (Quercus petraea) (9,4 ha).

N.N. vom prezenta in continuare orase si locuri spirituale in ordine alfabetica.
Orice sugestie este bine venita







rubrica prezentata de Dan Ghinea din Toronto    2/8/2003


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian