Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Cenaclul Observatorul , sub cupola solstitului de vara


La trei zile de la aceasta creasta de timp a anului, intr-o sambata, devenita dupa o frumoasa traditie romaneasca SAMBATA SANZIENELOR, a sunat, iata, trompeta sezatorii noastre. A sunat, ca loc, tot de pe o creasta, de pe o creasta de mal, malul raului Don ( Don River ), din York-ul de nord al Toronto-ului, la Bathurst, intre Finch si Sheppard, unde se afla “bojdeuca” si rotunda, incapatoarea ograda stapanite de Mos Bodranga al nostru.
Trompetist, acelasi impatimit gazetar si editor, domnul Puiu Observator, care, si acum, in al 16lea an al revistei, ne tot cheama sa improspatam numerele acesteia cu scriituri pe gustul cititorilor nostri, iar de 11 ani ai cenaclului, ne tot aduna pentru a nu ne uita indatoririle, ca oameni de arta si cultura, ca reprezentanti responsabili in contextul reasezarii bivalente, romano-canadiene a comunitatilor noastre din Nord America.
Spre a mai scutura denigrarile unor rauvoitori din tara de bastina, cum ca emigrantul ar fi un “pierdut in ceata”, lipsit de impliniri si satisfactii, in ceea ce ne priveste pe noi, cei din Canada, e bine sa limpezim lucrurile din capul locului, fara sa pierdem ocazia marii sarbatori 1 Iulie- CANADA DAY- ziua Canadei. Fratilor de-acasa !, noi singuri ne-am ales Canada, nu pentru a ne uita tara in care ne-am nascut, nu pentru a ne uita parintii, rudele, colegii si prietenii de-acolo, ci pentru a va lasa voua mai multe locuri de munca, mai multa paine, mai multa viata ! Si am ales Canada pentru ca aici este mai multa libertate, mai mult respect intre oameni, pentru ca aici se rasplateste mai cu dreptate munca, pentru ca aici drepturile de dupa munca iti ajung sa traiesti pana la adanci batranete, pentru ca aici nimeni nu moare de foame. Pe scurt, am ales Canada si o iubim ca pe o buna mama adoptiva, pentru ca aici este o democratie de inalta clasa sociala, pe care v-o dorim si voua, fratilor de-acasa !

Asta strigare jurnalistica a substituit-o simplu si direct moderatorul nostru, dl. Puiu Popescu, in deschiderea sezatorii, aratand participantilor din afara cenaclului, oaspetilor de la Carpati si Dunarea de jos cum pe masa exponatelor de carti si reviste noi tinem intotdeauna o paine rumenita cu steguletele Canadei si Romaniei, ca simbol al dragostei, al pretuirii noastre fata de cele doua tari materne.

Alaturi de paine s-a mai aflat un cos plin cu florile galbene ale miezului de vara, ce substituiau la randul lor pulberea solara a dragaicelor din campiile si dealurile romanesti, din care, poate, inca isi mai fac cununite, in noaptea Sanzienelor, fecioarele de acolo, ce isi asteapta maritisul. Cosul de flori ne-a fost daruit de doamna Cornelia Monaru, patroana unui magazin floral, de la noi din Toronto, adevarata gradina romaneasca.
Unui text, alcatuit chiar de moderatorul sezatorii, despre sarbatoarea SANZIENELOR – DRAGAICE, aducatoare de noroc si fecunditate in caminul familial, i-a dat glas, cine altcineva, decat dna, prof. Elena Buica, asemenea iubitoare de flori, de alese, fara de pereche traditii rumanesti.
In rezumat, ba chiar expeditiv, am fost nevoiti sa acoperim indemnul calendaristic privind nasterea ori trecerea in eternitate a unor mari personalitati.
Numai in trecere s-au inchinat cateva cuvinte si poezuu in pomenirea zilei de 15 iunie 1889, curate lacrimi de neuitare, alaturi de fotografia dupa bustul sculptat de Nicapetre a marelui nostru Eminescu, Nicapetre ce ne-a stat in fata, in fruntea mesei cu exponate livresti si ziaristice.
Depasita data de nastere, 21 mai 1880, ca si apropiata data de deces, 14 iulie 1967, ale lui Tudor Arghezi, poetul considerat de critica literara romaneasca mai veche “al doilea Eminescu”, s-au inscris numai intr-o promisiune. In curand cenaclul nostru ii va intari dreptul de a fi citit, omagiat si neuitat prolificului gorjan de “cuvinte potrivite”, nascut ca poet din estetica inoitoare a lui Macedonski ! Inspirata, oportuna si pe placul tuturor participantilor la sezatoare a fost desprinderea, in mod deosebit, din calendarul personalitatilor romanesti, a marelui sef de partid, liberalul I.C.Bratianu, si a grandiosului om de cultura, istoricul Nicolae Iorga. Inspirata si oportuna, deoarece, acum, in lunile lui Cuptor, odata cu coacerea graului si a merelor varatice, Romania isi coace si intrarea in Uniunea Europeana.
Ori, tocmai exemplele de exceptie ale trecutului nostru politic si istoric au menirea sa indemne grabnica eradicare a coruptiei si saraciei, cucerindu-se astfel increderea lumii in fosta ROMANIE MARE. La inaltimea indemnului calendaristic si a arzatoarei noastre dorinte de a ne vedea tara de bastina intre natiunile stimate, respectate a fost expunerea dlui prof. Silvestru Moraru, documentata, de o concentrata surpriza.
Spre actul doi al sezatorii, un intermezzo musical si teatral reconfortant !
Dna. Prof. Victoria ne-a sunat la vioara dulcea, nostalgica balada a lui Ciprian Porumbescu si alte cateva partituri clasice.
In numele teatrului “Tudor Musatescu”, de sub egida Observatorului, semnatarul cronicii de fata a inveselit audienta cu scurte epigrame – flori varatice de simpatie si apreciere, cu marunte tepi glumete la adresa unor distinsi colegi de cenaclu. De asemenea, am avut prilejul " sa raportez " despre avansata pregatire a piesei numitului dramaturg clasic “Sosesc deseara”, astfel incat sa fie posibila prezentarea unor spectacole la nivel profesional, antrenante, pline de haz , pe 21 si 22 octombrie a.c. ( Vom reveni cu informatii si o prealabila cronica teatrala in numerele viitoare ale revistei ).
In partea a doua a sezatorii, ca de obicei, creatia la zi, a noastra, a celor de aici si a conationalilor nostri din tara de bastina. Nedezmintind proverbiala ospitalitate romaneasca, moderatorul a dat intaitate oaspetilor.
Astfel l-am cunoscut, in direct, pe dl. Iordache Bota, psiholog. Domnia sa, dupa 15 carti publicate, ce acopera o lunga experienta personala, in calitatea dansului de consilier psiholog in antrenamentul fizico-mental, si-a recenzat, ca sa zic asa, in fata noastra, pe cea de a 16-a, la zi cu ultimele succese romanesti, pe pamant Canadian.
Bacauanul Eugen Verman, spaland nefericita inclinatie a mai vechiului “Cerc literar” din urbea dumisale, cerc tributar propagandei ceausiste, prin volumul de povestiri “Culai”, s-a intors, ca si mos Bodranga al nostru, la traditie, la amintiri, calcand pe urmele marelui nostru povestitor Ion Creanga.
In continuare, au mai fost prezentate alte doua carti, recent tiparite in slova romaneasca: un nou volum de versuri al poetului George Filip din Montreal si un colaj de eseuri “ Fiecare cu America lui “, datorat dlui Corneliu Florea din Winnipeg.
Pentru a da castig de cauza unui firesc patriotism local al sezatorii, moderatorul a cedat “microfonul” colegei noastre Veronica Pavel Lerner, care a recitat una din poeziile sale dragi, de un dens si emotionant substrat lirico-filozofic “Trei umbre”, ce isi asteapta includerea intr-o noua placheta de versuri.
In ultima vreme, a cam intrat in regula spectaculara a intalnirilor noastre, ca un fel de punct culminant, surpiza sezatorii! Cu cateva saptamani in urma, intr-un nou si elegant salon al cartii, din Bucuresti, “ DIVERTA “, editura “Anamarol” a prezentat unui pubic numeros volumul de versuri “DURERE ROMANEASCA”, semnat de conationalul nostru din Hamilton, dl. Valeriu Cercel, un volum cu multe, multe poezii “ satirice si… nu prea “, cum singur si le numeste poetul ( adica, mai mult glumete ). Dl. Val Cercel este cunoscut cititorilor nostri, intrucat dansului ii datoram rubrica “Clubul de umor Frunza de artar”, din revista Observatorul, unde l-a urmat pe dl. Ovidiu Creanga, epigramistul. La “microfon”, in direct, dl. Val Cercel, cu modestia-i cunoscuta, ne-a marturisit ca debutul sau livresc, atat de spectaculos, in lumea amatorilor de scriitura contemporana, in speta divertenta, a fost si pentru el o surpriza. I-a purtat noroc faptul ca tot ce a scris in zeci de ani, pe aici si pe acolo, in Romania, chiar daca nu a dat la tipar, le-a dat publicitatii prin Internet. Asa l-a descoperit scriitoarea si editoarea Rodica Elena Lupu.
Dupa ce ii incepe cartea, editata de dansa pe banii editurii, nu ai autorului, cu cateva fotografii,
doua sculpturi si o troita inalta, cu modernizate motive nationale, de la biserica “Sfanta Maria” din Cleveland, iata cum il portretizeaza scriitoarea Rodica Elena Lupu pe hamiloneanu nostru : “ Sculptorul si poetul Valeriu Cercel, spirit european prin talent si mare dragoste de poezie, nu are de primit sfaturi decat de la natura, de la adevar si de la inspiratie… cerul, pamantul si norii alcatuiesc un tablou stralucitor in oglinda fanteziei sale. Dl. Ovidiu Creanga, zis Mos Bodranga, membru al Uniunii scriitorilor Moldova-Basarabia, si in prefata cartii “ Omul surprizelor “, si la “microfonul” sezatorii noastre, a improspatat mai vechea sa consideratie pentru poetul de versuri “foarte digerabile”, caruia i-a cedat tronul celui cerc al epigramistilor romani-canadieni : “ Val, omul surprizelor, sculptorul Valeriu Cercel… face sa vorbeasca lemnul, insa cu aceeasi maiestrie manuieste si condeiul !”
Ca o revarsare a rubricii “Succese in comunitate” din revista Observatorul in sezatoare, moderatorul, dl. Puiu Popescu ne-a facut cunoscuti, pe viu – live, cum se anunta la televiziune, cativa conationali din Toronto. Dna Cornelia Monaru, care s-a zbatut multe luni la rand, sa obtina o aprobare guvernamentala pentru deschiderea magazinului sau floral, de pe strShepard, adevarata expozitie, adevarata gradina romaneasca, cum am spus la inceputul cronicii.
I-am cunoscut pe cei de-la Mortgage Inteligence, o companie romaneasca cu noile birori pe Kingston Rd din Toronto/
Cu mult interes l-am ascultat si l-am aplaudat indelung, la sfarsitul spiciului sau, pe antrenorul de box, dl. Adrian Teodorescu, singurul care a adus Canadei “aurul olimpic”, in ultimii 75 de ani, prin celebrul Lennox Lewis. In prezent, la clubul sau “Atlas Toronto”, conationalul nostru pregateste trei boxeri romani, pe Victor Puiu, pe Claudiu Rasco si pe Florescu Rica, pentru titluri mondiale, in boxul profesionist Canadian !
In loc de incheiere, permiteti stimati cititori sa insciu aici un fapt memorabil, intamplat la o saptamana dupa sezatoarea noastra. In seara de 1 iulie, intr-un parc din Toronto, care a gazduit o larga sarbatorire populara, la 139 de ani ai Canadei moderne – tara celor 10 provincii si 2 teritorii nord-vestice unite – un crainic al postului de televiziune City T.V. a descoperit si o tanara romanca. Intrebata fiind, ca si pe alti participanti la serbare, de ce a ales Canada, frumoasa noastra romanca, coborata parca dintre cele Zane-Sanziene, a raspuns :
- Pentru sistemul ei educational-cultural ! Cu un asemenea raspuns, dragi cititori, emigratia romaneasca din Canada are a se mandri !


Desradacinare

De-ai sti, de-ai sti, straine,
Din ce tara frumoasa am plecat…
Sa mai petrec in largul vietii, ce ?
Un dor nestins de-acasa ?
Caci visurile toate,
Osardia, povara implinirii lor
Acolo au ramas !
II
De-ai sti, de-ai sti, straine,
Ce dor mi-a fost de-ai mei,
De cuibul maicii mele,
De painea cu magiun de pruna,
De ceaiul cu miros de tei !
Iar tu, maicuta mea,
De-ai fi oprit in varful nuielusei,
Ca altadata, de demult,
Si pozna pribegiei…
III
De ce-am plecat de langa maica buna,
De ce taramuri dragi
Isi vantura copacii
In lung si-n lat de lume ?
Sa nu intrebi, straine !

Stelian Constantin ( Mitadinu ) - Toronto






Stelian Constantin     6/30/2006


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian