Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Sârbii si Românii în Europa



România si Bulgaria devin membri ai UE, iar după desprinderea Muntenegrului de Serbia, la Belgrad se fac eforturi intense de a merge pe acelasi drum. Una din condiţiile e lipsa de conflict între statele candidate la UE. Asta presupune depăsirea handicapul izolării milenare si de a pune bazele unor noi relaţii între popoarele din Balcani. În acest context „Relaţiile sârbo-iugoslavo-române prin secole”, cartea prof. Milan Vanku apărută la editura „Cartea de specialitate”, Belgrad 2006, 300 p., e de mare actualitate.
În sase capitole - Relaţiile sârbo-romane în perioada mai veche, Lupta poporului sârb si român împotriva expansiunii otomane în Balcani si Europa Centrală în sec. XVI-XVIII, Lupta popoarelor balcanice pentru eliberarea de robia seculare a cotropitorilor străini în sec. XIX, Relaţiile sârbo-române în a doua jumătate a secolului XIX si la începutul sec. XX, Relaţiile sârbo-romane la începutul sec. XX, Relaţiile sârbo-romane în perioada dintre cele doua războaie mondiale - si trei anexe, cititorul îsi poate face o imagine documentată a istoriei comune a acestor popoare ortodoxe, în cadrul mai larg al Chestiunii Orientale.
Aceasta a început în 1774 cu Pacea de la Kuciuc Kainargi / Silistra, dintre turci si rusi si numai aparent s-a încheiat cu Pacea de la Lausanne în 1923. Chestiunea e încă actuală mai ales în Irak, dar si în Kosovo: cine-l va mostenii pe “Bolnavul de la Bosfor” musulman? Ortodocsii sau occidentalii? Cum se vor emancipa si în jurul cui vor gravita neamurile ortodoxe balcanice? Cine va învinge în Balcani: pravoslavnicii sau romano-catolicii?
Iată intrebarea cheie care i-a unit pe ortodocsi sârbi si români de-a lungul secolelor înpotriva cotropitorilor mulsulmani si din Europa Centrală, iar acum îi uneste în efortul lor comun de a iesi din izolare si a participa la marele proiect vesteuropean, care va rezolva în sfârsit, asa se crede, toate capcanele văzute si nevăzute ale Chestiuni Orientale.
Problema compatibilităţii religioase nu se mai pune astazi în Balcani, în UE, cu aceiasi acuitate cum se punea în trecutul studiat exhausiv, competent de Vanku si cum se mai pune în zilele noastre în Orientul Apropiat si Mijlociu (Irak), dar joacă încă un mare rol, cum remarcă prof. Momcilo Savici, referindu-se la trecut, în excelenta sa prefaţă a carţii.
Să speram ca tratatul va fi tradus si în română si va fi punctul de plecare a unei analize a aderării comune sârbo-române la normele si valorile vesteuropene, străine lumii ortodoxe. Asta presupune fireste un dialog cordial al conducatorilor laici si religioasi de la Bucuresti si Belgrad între ei, dar mai ales împreună cu Papa de la Roma.





Prof. dr. Viorel Roman    6/10/2006


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian