Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Desconspirarea controversei: Codul lui Da Vinci

(încercare de critică tautologică)


Suntem clar în anii lui Orwell(George Orwell cu romanul său: „1984”), unde eroul principal, Smith suntem noi toți.
Desi genialul scriitor spunea c㠄 Fratele cel Mare stă cu ochii pe noi”, se pare că fratele cel mic, adică restul care nu Conspiră, va adormii din „marele cascat”(Dostoievschi) prin explicațiile, teoriile și toate controversele actuale vis a vis de „Codul lui Da Vinci”, puhoaiele de „Evanghelii” care nu se mai termina de „descoperit”. De ce atâta nebunie și risipă de tuș? De unde moda să se lupte cu vântul? Căci lupta cu aceste pseudo Conspirații este luptă clară cu vântul. O să spune-ți că vreau să deturnez atenția Da Vinci-ologilor spre un teren fals, dar nici pe departe nu este așa. Care sunt argumentele? Le voi spune pe scurt:
În primul rând argumentul forte este sterilitatea, aristotelismul si raționalitatea mediului de unde provin toate aceste zbateri oculte. Într-o lume în care cetățenii fac mereu raporturi de răpiri extraterestre, de urmăriri ale Secret Services, ale O.Z.N. –urilor si ale Ocultei, premergătoare de Coduri si Evanghelii gnostico-fateziste; unde raționalismul a secat în așa măsură conștiințele, încât este aproape normal ca „plictisiții” sa se oprească acum la Conspirații care mai de care mai caraghioase. Sătui de metalul zgârâie-norilor si de alimentele cu gust de plastic, occidentalii vor să se întoarcă la spiritualitate, dar găsesc calea mai ușoară și mai superficială a psudo-spiritualității. Obișnuiți cu „despicarea firului în n părți”, cu accentul mai mult pe natura dumnezeirii decât pe „lucrarea” Ei, Occidentul, tributar marilor scolastici și raționalisti acum se scufundă și crează confuzie în însăși credința lui superficială.

CE ZICE CODUL?

Codul lui Da Vinci începe cu o enumerare succintă a două dintre organizațiile oculte care acționează în carte: „ La Prieure de Sion” si „ Opus Dei”. Să spunem pentru început ca acestea două s-au format mai ales din Catolicitate, mai precis din unii membrii ai ei, cum ar fi Cavalerii Templieri, Rosa Crucienii, Cavalerii de Malta, etc. Ce ne izbește dintr-un început este faptul că toate aceste organizații mai mult sau mai puțin oculte, folosește ca paravan pentru început credința creștină, dar în același timp ajung până la odioase orgii satano-masochiste. Cine au fost cei care au inițiat aceste mișcări? Nu este important în primul rând înșiruirea de nume(majoritate pseudo nume) ci doar să spunem ca aceștia toți, s-au bucurat mai mult sau mai puțin de protecția Vaticanului și ca nu urmareau decât un scop: PUTEREA (în spiritul subjugator a psihanalistului Alfred Adler). Restul, dacă sunteți atenți este detaliu, circ și orgie hedonistă. Luând stricto-sensu Biblia si scrierile vechi, cu ochiul raționalist avid de putere ajung la aberații de genul: „ Sfântul Graal este vaginul unei femei…a Mariei Magdalena…”(Codul lui Da Vinci). Neputând funciar să vadă dincolo de materialismul credinței lor superficiale, trecând prin experiențe de tipul „ stigmatelor” din palme, încercând să vadă doar o „Împărăție lumeasc㔠a lui Dumnezeu pe pământ, administrată de Vicarus Christi(Vicarul lui Hristos-Papa) eventual cucerită cu forța(Cruciadele) este aproape normal că au ajuns la acest apogeu de tembelism, cum este Codul lui Da Vinci sau Evangheliile lui Iuda, Toma, Nicodim, Filip și câți vor mai fi. Neavând călauza „Pnevmatologiei”(„știința Sfântului Duh”) răsăritene, negând din incapacitate de înțelegere „Energiile necreate”(vezi disputele isihaste dintre Sf Grigorie Palama si călugărul Varlam) se trece rapid la Filioqve(adaosul din Crezul catolic) distrugând astfel Taina Sf Treime și chiar bunul simț creștin. Dacă priviți cu atenție Codul lui Da vinci este plin de astfel de inepții copilărești (Graalul este vasul din care Iisus Hristos a băut la Cina cea de taină, când se știe că nu materialul în sine este dătător de viață sau de puteri miraculoase, ci Taina prefacerii Pâinii și Vinului în Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos – Sf. Taină a Împărtășaniei - , altfel cădem în magie și nu mai este nevoie de credința în cele nevăzute!) și chiar blasfemiatoare (De mult se luptă dușmanii creștinismului se opintesc să demonstreze că Iisus Hristos a fost de fapt un om deștept, ba chiar un profet, dar atât, nu a fost Dumnezeu adevarat, este o înșelătorie veche pe care Sfinții Părinți de la primul sinod Ecumenic – 325 e.n. au condamnat-o în termeni duri). Există în acest roman combinații de prost gust, cu tentă sexualo-polițistă. Nu mai „prindea” altfel la public dacă nu era un amestec de sex de tip occidental, cu aluzii orgiastice si decor renascentist. Secretomania cu coduri, supra coduri este și ea prezentă, bineînțeles cu rezolvări tip „ghici ciupercă ce-i!” pentru mințile simpliste ale unor cititori telenoveliști. Nu putea să fie în altă parte decât în Franța și la fel de previzibil nelipsita piramidă tronează în rațiunile limitate de ocultismul renascentist.

CE RĂSPUNDE BISERICA?

Mă intrigă totuși faptul că Biserica Catolică și chiar și cea ortodoxă au intrat în jocul acestor „paduchi volterieni” (Dan Brown si ceilalți „evangheliști”)și în loc să meargă la esență se pierd în detalii și controverse caraghioase. Trebuie toate puse la punct, în modul cel mai elegant dar și în spiritul adevărului(sinonim cu „frumosul care va salva odata lumea!” - Dostoievschi). În primul rând „ ideile de Organizații secrete, templiere, masonice, sataniste, etc”, apoi ideea hazlie, materialisto-darwinistă (nu degeaba și Darwin a făcut zice-se parte dintr-o asemenea organizație ocultă) de „ așa zis sfânt Graal, Piatră filozofală, alchimie, cămașa lui Iisus sau sulița cu care ar fi fost împuns Hristos, stigmatele, spiritismele, abundența de morți întorși la viață, etc”. Mă mir că acest Cod a lui Da Vinci nu a mers mână în mână cu alt roman scris de același Dan Brown, și anume: „Fortăreața digital㔠unde se arată cum Guvernul american interceptează toate sms-urile și E-mailurile. Oare de ce nu se face tam-tam și pe această temă?
Suntem supusi asadar unei diversiuni, pe baza căreia se bat în continuare câmpii chiar și de cei care ar fi trebuit să ne lumineze cumva. Poate unii vor zice că aceasta este o poziție ortodoxă și deci anti-catolică; acestora le amintesc că si în ograda Bisericii Ortodoxe este mult de lucru, dar noi nu putem funciarmente scoate asemenea cărți de prost gust și chiar dacă unii dintre ortodoxisti au colaborat cu polițiile politice din vechiul regim, totuși nu am făcut parte din naivele si sclerozatele Organizații Oculte. În afară de faptul că cineva mai pune în atenție vreun teatru desănțat si de prost gust cu Iisus Hristos (cum a fost cazul la Iași cu „Evanghelia” Lui Iuda), totusi nu suntem asa de infantili să facem scenarii de „râsu-plânsu” că acest nefast Cod al lui Da Vinci.

Ca si poetul-profet Eminescu putem spune că noi nu dăm din palme ca cei de la Cannes unde s-a tinut premierea filmului lui Dan Brown: ”Codul Lui Davinci” (o deceptie totală după ultimele zvonuri), deoarece:
„Când zicem “român”, fantasma psihologică care trece pe dinaintea ochilor nostri în acest moment e un om a cărui semn distinctiv e adevărul. Rău sau bun, românul e adevărat! Inteligent fără viclenie, rău—dacă e rău—fără fătărnicie; bun fără slăbiciune; cu un cuvânt ni se pare că atât calitățile cât si defectele românului sunt întregi, neînchircite. El se arată cum este. N-are cocoasă intelectuală sau fizică ce caută a o ascunde, nu are apucăturile omului slab, îi lipseste acel iz de slăbiciune care precumpăneste fenomenele vieții noastre publice sub forma linsă a bizantinismului si a expedientelor. Toate figurile acele fătarnice si rele, viclene si fără inteligentă, toate acele câte ascund o duplicitate în expresie, ceva hibrid nu încap în cadrul natiunii române. Poate deci că acei oameni nu au avut timp să se asimileze, poate apoi ca să fie din rase mai vechi, prea osificate, prea stationare, pentru ca prin încrucisare să poti scoate ceva din ele.”








Iulian Gavrilută    5/23/2006


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian